SUA impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, la câteva ore după ce o fostă judecătoare a câștigat Premiul Nobel pentru Pace
Administrația președintelui american Donald Trump a impus vineri, 9 octombrie, sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la câteva ore după ce unul dintre foștii săi judecători a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, scrie Reuters.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a afirmat că acestea nu vor opri activitatea tribunalului.
Administrația Trump a manifestat de multă vreme o atitudine ostilă față de instanță și a impus deja sancțiuni împotriva procurorilor și judecătorilor acesteia. Măsura luată vineri ar merge mult mai departe, putând sancționa companiile care furnizează servicii chiar instanței, notează Reuters.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi judece pe americani”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-o declarație consultată de Reuters înaintea anunțului oficial.
„De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță necinstită, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a mai spus Rubio.
Procurorul adjunct al CPI, Khan, a declarat pentru Reuters că sancțiunile „trebuie condamnate”.
„Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă”, a spus Khan. „Activitatea noastră va continua în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale pe care le avem în derulare”.
Washingtonul este de mult timp nemulțumit de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, printre care și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, precum și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan, pe care CPI a închis-o între timp.
Curtea, înființată în 2002 pentru a judeca crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul, numără 125 de țări membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii alianței NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei.
În trecut, aceasta a beneficiat de un puternic sprijin public din partea țărilor membre, inclusiv a principalilor aliați ai SUA, și își are sediul în Țările de Jos, stat membru al UE și al NATO.
Navi Pillay, jurista sud-africană care a câștigat vineri Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa în domeniul justiției penale internaționale, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI în perioada 2003-2008. În motivația sa, comitetul de decernare a premiului a declarat că a dorit să „transmită un mesaj de reamintire” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt ținta unor atacuri politice”.
„Un sistem juridic internațional în care criminalii de război sunt trași la răspundere și victimele abuzurilor văd că se face dreptate este o condiție prealabilă pentru o lume pașnică”, a afirmat comitetul.
Rubio a afirmat că sancțiunile au fost concepute astfel încât să ofere Curții și statelor membre ale acesteia ocazia de a răspunde preocupărilor Statelor Unite.
El nu a oferit detalii suplimentare, dar un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA va emite o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, o referire aparentă la scutiri temporare de la anumite sancțiuni.
Sancțiunile SUA interzic, de obicei, tuturor companiilor cu sediul în SUA orice colaborare cu o organizație sancționată, obligând băncile să închidă conturile, asigurătorii să înceteze acoperirea și companiile de software să înceteze cooperarea.
Administrația Trump a impus anterior sancțiuni țintite asupra funcționarilor judiciari în timpul primului său mandat, sancțiuni care au fost revocate sub președinția lui Joe Biden. Washingtonul a anunțat noi sancțiuni la doar câteva zile după revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025.
