Rusia și China au ajuns la o înțelegere privind construirea noului gazoduct Power of Siberia 2
Rusia și China au dat undă verde conductei Power of Siberia 2, dar încă nu au ajuns la un acord privind prețurile, a declarat marți, 2 septembrie, Gazprom, subliniind indiferența președintelui Xi Jinping față de cererile Occidentului de a renunța la parteneriatul tot mai strâns cu Moscova, conform Reuters.
Conducta, care ar putea livra într-o zi 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an către China prin Mongolia, din câmpurile de gaz arctice din Yamal, oferă celui mai mare consumator de energie din lume mai multe opțiuni pentru a se proteja împotriva dependenței viitoare de gazele naturale lichefiate din SUA, notează sursa citată.
De când a pierdut o parte importantă din piața europeană a gazelor naturale, Rusia s-a orientat către China. Gazprom încearcă de ani buni să încheie un acord privind conducta Power of Siberia 2.
Anunțul făcut de Alexei Miller, directorul general al Gazprom, privind un „memorandum cu caracter juridic obligatoriu” privind construirea conductei Power of Siberia 2 a venit după ce Xi, președintele rus Vladimir Putin și Narendra Modi, președintele Indiei, au avut o întâlnire, și după discuțiile comune dintre Xi și Putin la Beijing și o întâlnire trilaterală cu liderul Mongoliei.
Miller a declarat că s-a ajuns la un acord pentru creșterea aprovizionării prin conducta existentă Power of Siberia, care leagă Siberia de Est de China, de la 38 miliarde de metri cubi la 44 miliarde de metri cubi pe an.
Însă prețul gazelor furnizate prin noua conductă – unul dintre factorii cheie pentru înțelegerea costului construirii conductei și a modului în care aceste costuri vor fi împărțite între părțile implicate – va fi convenit separat, a declarat Miller, potrivit surselor citate.
„Anunțurile privind Power of Siberia 2 reprezintă un punct de cotitură important în geopolitica energiei”, a declarat Michal Meidan, directorul departamentului de cercetare în domeniul energiei din China al Institutului pentru Studii Energetice din Oxford.
„Mesajul este următorul: China nu mai pretinde că respectă sancțiunile impuse de SUA și nu mai acordă importanță opiniei Occidentului. Și nu este singura”, notează Meidan.
Potrivit Reuters, China, care a preluat recent încărcături de GNL din proiectul GNL 2 sancționat al Rusiei, demonstrează că poate rezista presiunii occidentale de a izola Moscova, dar lipsa de progrese în ceea ce privește prețurile indică faptul că solicită și reduceri semnificative din partea Rusiei.
Prețul, a spus Miller, ar fi mai mic decât cel ultilizat de Gazprom pentru cumpărătorii europeni, din cauza distanțelor mari și a terenului pe care trebuie construite conductele.
Kremlinul a declarat că în timpul negocierilor cu China au fost semnate 22 de acorduri, inclusiv unul privind cooperarea strategică între Gazprom și China National Petroleum Corporation, dar nu a dat detalii. Nici China nu a făcut acest lucru.
Gazprom furnizează gaze naturale către China printr-o conductă de trei mii de km numită Power of Siberia, în cadrul unui acord pe 30 de ani, în valoare de 400 de miliarde de dolari, lansat la sfârșitul anului 2019, iar livrările sunt estimate să atingă capacitatea planificată de 38 miliarde de metri cubi în acest an.
