Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul Codului transportului feroviar care, potrivit autorilor, prevede eliminarea monopolului Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pe piața serviciilor feroviare
Parlamentul votat joi în prima lectură proiectul Codului transportului feroviar, elaborat întru implementarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană.
Potrivit Guvernului care este autorul proiectului, implementarea noului Cod al transportului feroviar ar elimina monopolul Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pe piața serviciilor feroviare. Astfel, „infrastructura va aparține în continuare statului, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor putea fi prestate de operatori privați”.
Potrivit documentului, se vor stabili reguli concrete privind aportul statului în privința dezvoltării infrastructurii feroviare și ar permite crearea unui climat investițional echitabil în ramură și dezvoltarea competitivității pe piața serviciilor de transport feroviar de mărfuri.
Proiectul aprobat în prima lectură:
În luna martie, curent, Ziarul de Gardă a scris că șefii numiți pe criterii politice, furturi de combustibil, dosare penale fără finalitate deschise în urma neregulilor depistate la întreprindere, lipsa de control și starea slabă a infrastructurii feroviare sunt doar câteva dintre motivele care au dus „Calea Ferată a Moldovei” la situația în care nu își mai poate onora obligațiunile față de angajații care nu și-au primit salariile de câteva luni. Starea de degradare continuă a sectorului feroviar a condus, în 2021, întreprinderea în derivă, cu datorii de circa 765 de milioane de lei, restanțe la salarii de aproximativ 90 de milioane de lei, dar și cu o stare tehnică la fel de problematică ca și cea financiară.
Pe 4 martie, în Parlament a fost discutată situația financiară și restanțele salariale ale Î.S. „Calea Ferată a Moldovei”, cu participarea angajaților de la întreprindere, care au organizat o manifestație de protest în fața clădirii Parlamentului și Președinției. În cadrul discuțiilor, angajații de la Î.S. „Calea Ferată a Moldovei” au solicitat statului să întreprindă măsurile necesare pentru depășirea crizei financiare cu care instituția se confruntă de mai multe luni.
Pe 4 februarie, plenul Parlamentului a aprobat crearea Comisiei speciale privind analiza situației economico-financiare de la Î.S. „Calea Ferată a Moldovei” și rezultatul activității ramurii de transport feroviar pentru perioada 2010-2020.
Curtea de Conturi a constatat într-un audit pentru anii 2018-2019 că ÎS „Calea Ferată a Moldovei” a gestionat neconform resursele financiare publice și patrimoniul public. Potrivit raportului audiat la 2 februarie, în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice, unele activități realizate nu au întrunit în totalitate criteriile de conformitate care guvernează această întreprindere, iar sistemul de control intern managerial necesită a fi consolidat, pentru susținerea managementului în abordarea riscurilor de regularitate.
Astfel, neelaborarea, necoordonarea și neaprobarea corespunzătoare a unui nomenclator complex al serviciilor aferente altor activități operaționale prestate de „Calea Ferată a Moldovei” și a tarifelor aferente contravin exigențelor legale privind organizarea și funcționarea întreprinderilor de stat și municipale, se menționează în Raport.
Totodată, nerealizarea pe deplin a măsurilor de dare în locațiune a încăperilor neutilizate a generat dispute și carențe compromise în valoare totală de 19 986,8 mii de lei, precum și a determinat nemajorarea veniturilor proprii pasibile de acumulat în sumă de circa 3 793,9 mii de lei. Iar nerespectarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea întreprinderilor de stat și municipale s-a soldat cu comercializarea neconformă a circa 66,6 mii tone de active circulante sub formă de materiale feroase și administrarea neconformă a investițiilor financiare pe termen lung în părți neafiliate în valoare de 15 411,6 mii lei.
Mai multe consecințe negative a avut și aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile. În același timp, neonorarea conformă a angajamentelor asumate de întreprindere a cauzat suportarea unor cheltuieli sub formă de penalități, iar monitorizarea necorespunzătoare a scopurilor în corelare cu resursele financiare necesare și rezultatele finale stabilite a condiționat efectuarea unor investiții în imobilizări necorporale în valoare totală de 17 534,7 mii lei, care nu se utilizează conform destinației și nu produc beneficii întreprinderii.
