Banca Mondială: „În contextul declinului demografic, R. Moldova necesită reforme transformative profunde”

În următorii ani se anticipează o creștere solidă a economiei R. Moldova, de 3,8% în 2018 și 3,7% în 2019, însă sub nivelul mediei istorice de 4,6%. Totuși, R. Moldova are nevoie de un ritm mai rapid de creștere economică, pentru a converge cu țările din Uniunea Europeană. Prognozele aparțin echipei economice a Băncii Mondiale din R. Moldova, care astăzi, 17 mai, a prezentat raportul privind „Perspectivele economice pentru R. Moldova în următorii ani”. În contextul declinului demografic, experții din cadrul Băncii Mondiale atenționează că R. Moldova necesită reforme transformative profunde, care vor crea locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat. În acest sens, reforma sectorului justiției, îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea competențelor forței de muncă rămân a fi esențiale.

Creșterea economică pentru 2017 înregistrată de R. Moldova a fost de 4,5%, diferit de prognoza anterioară, fapt datorat în mare parte de consumul privat, alimentat de creșterea puternică a  remitențelor (13,2 %). Un impact pozitiv a avut și indexarea transferurilor publice și astfel, consumul a crescut în 2017 cu 4, 9%.

„Îmbunătățirea condițiilor pe partea financiară, atât partea de creditare, cât și faptul că s-a stabilizat sectorul financiar în general, a generat anumite investiții și a dus la creșterea capitalului fix în 2017 cu 5,3%”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă Marcel Chistruga, reprezentant al echipei economice a Băncii Mondiale.

Deși exporturile în anul 2017 au crescut cu 12,7%, fapt care se datorează a doi ani consecutivi agricoli buni, contribuția exportului net a fost negativă, deoarece importurile având o pondere foarte mare în PIB, odată cu creșterea consumului, au generat un impact negativ. Astfel, per total, exporturile nete au avut un impact negativ asupra creșterii economice.

„Prețurile și politica monetară. În 2017 am avut o inflație mai mare, care a ieșit din limita coridorului de sus, înregistrând o medie de 6,6%. Un factor important care a generat acest lucru este cererea internă, avem un consum puternic, ceea ce a generat prețuri mai mari. Ninsorile din luna aprilie 2017 au generat prețuri mai mari la produsele agricole”, susține Marcel Chistruga.

În 2018 se înregistrează o inversare a situației, se atestă o scădere a inflației și acest lucru se datorează faptului că aprecierea leului face ca prețurile în monedă națională a produselor importate să fie mai mici. Astfel, inflația importată are un impact de descreștere a prețurilor, dar și reducerea tarifelor la utilități.  Acești factori au dus la descreșterea inflației de la începutul anului 2018, care a atins nivelul de 3,7% în luna aprilie.

Perspective pe termen mediu

Experții Băncii Mondiale anticipează creșteri robuste ale economiei, dar sub nivelul mediei istorice de 4,6%. Pe fundalul creșterii salariilor reale și redresării remiterilor, creșterea economică va rămâne să fie alimentată de consumul privat.

„Condițiile favorabile pe piețele externe vor stimula exporturile, dar ca și în anul 2017, impactul din partea comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativ, deoarece odată cu creșterea consumului vom avea și o creștere a importurilor. Creșterea reală a transferurilor publice și redresarea anunțată a cheltuielilor de capital, cu accent pe sectorul rutier, vor sprijini creșterea economică pe termen scurt, în special în anul electoral 2018”, se arată în declarația lui Marcel Chistruga.

Stabilizarea sectorului financiar va îmbunătăți intermedierea financiară, favorizând, de asemenea, mai multe investiții private. Se anticipează o creștere solidă, care va constitui 3,8% în 2018 și 3,7% în 2019, deși va fi situată sub nivelul mediei istorice de 4,6%. Conform scenariului de bază, se estimează că deficitele fiscale vor rămâne sub nivelul de 2,5% din PIB pe termen mediu. Cu toate acestea, din cauza indexării și valorizării mandatate a pensiilor, precum și a majorărilor salariale și investițiilor publice adiționale prevăzute, se prognozează creșterea temporară a deficitului fiscal, care va atinge un nivel de aproximativ 3% din PIB în 2018.

Se preconizează că rata inflației va atinge limita inferioară a coridorului de țintire în 2018 datorită efectelor de bază și a prețurilor reglementate mai mici, și va crește treptat până la ținta de 5% pe termen mediu.

Sursa: http://www.worldbank.org/

Riscuri externe și interne considerabile privind previziunile economice

În scenariul de bază prezentat există riscuri externe și interne considerabile privind previziunile economice. „Riscurile externe derivă din structura și dimnesiunea economiei R. Moldova și nu este o noutate, noi depindem de partnereii noștri comerciali. Astfel, o creștere mai slabă a partenerilor comerciali, schimbări în fluxurile internaționale ar putea afecta atât remiterile, cât și exporturile, astfel încât, să nu se realizeze creșterea prognozată”, a declarat reprezentantul Băncii Mondiale.

Pe plan intern un factor important este sectorul agricol, care angajează aproximativ o treime din populația ocupată, și anume condițiile meteorologice care sunt extrem de importante.

„E adevărat că începutul anuluii 2018, avem semnale că va fi un an agricol bun, dar pentru R. Moldova, să prognozăm trei ani la rând un an agricol bun mi se pare prea mult, avem anumite rezerve. Să vedem cum vor derula lucrurile”, a declarat Chistruga.

Un alt risc identificat ține de sectorul financiar: guvernanța slabă a întregului sistem, lipsa transparenței acționariatului și mecanisme deficitare de identificare a proprietarilor efectivi.  Astfel, continuarea reformelor pentru consolidarea transparenței în acest sector și îmbunătățirea intermedierii financiare rămâne o prioritate. Suplimentar, creșterea cererii pentru sectorul nebancar de intermediere financiară, care este slab reglementat și monitorizat, generează îngrijorări.

Alt risc pe care îl vedem sunt alegerile parlamentare din 2018. În mod normal, în unele ţări, cel puţin, se întâmplă că alegerile  fac ca politicienii să adopte careva decizii de cheltuieli, care nu sunt sustenabile pe termen mediu, în special vorbesc de careva cheltuieli curente. Asta ar putea înrăutăți disciplina fiscală pe care am atestat-o până acum, dar, la fel ca și în majoritatea țărilor, există riscul ca alegerile să înrăutățească careva percepții ale investitorilor asupra economiei, dar și a donatorilor.  În principiu, autoritățile au întreprind măsuri pentru a reduce aceste riscuri macroeconomice, dar există spațiu de îmbunătățire”, a declarat reprezentantul Băncii Mondiale.

În timp ce autoritățile au depus eforturi pentru diminuarea riscurilor macroeconomice, este necesară o creștere economică mai rapidă pentru a converge cu țările din UE.

În contextul declinului demografic, R. Moldova necesită reforme transformative profunde, care vor crea locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat. În acest sens, reforma sectorului justiției, îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea competențelor forței de muncă rămân esențiale.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Lider Moldovan

    OLIGARHUL NE-A CAPTURAT ȚARA CU SCOP NOBIL

    Tovarășul oligarh ne-a capturat țara cu scop nobil. Dumnealui vrea să ne integreze în UE, să ne bage în UE cu drepturi depline, apoi ne va reda libertatea, adică ne eliberează din captivitate. Când țara va fi membru cu drepturi depline în UE, atunci dna Maia Sandu va fi aleasă Președintă, dl Andrei Năstase prim ministru, iar Valentina Buliga ministru de interne pentru a ne asigura ordinea publică.

    Pentru cei care nu înțeleg această construcție complicată, este foarte asemănătoare, cum în Africa se mută beghemoții dintr-n loc în altul. Mai întâi sunt capturați, fiind drogați, apoi sunt încărcați în camioane mari cu tractoare și transportați la sute de kilometri distanță, unde sunt eliberați la locul nou, unde își revin și trăiesc foarte fericiți în noul mediu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *