Schimb de focuri între Israel și Iran: ce urmăresc părțile și cum a escaladat conflictul

Iranul și Israelul au petrecut mai bine de un deceniu schimbând atacuri cibernetice, operațiuni secrete și lovituri militare, pe măsură ce au crescut vertiginos tensiunile legate de programul nuclear și temerile Israelului că Teheranul ar putea dezvolta o armă atomică.

Confruntarea veche cu Iranul a escaladat vineri într-o confruntare deschisă, când Israelul a atacat instalații militare și nucleare pe teritoriul inamic. Exploziile s-au auzit la Teheran și în alte localități, avariind mai multe instalații legate de programul nuclear al Iranului și ucigând oameni de știință și comandanți militari de rang înalt.

Atacuri între Israel și Iran

Iranul și Israelul au lansat miercuri, 18 iunie, noi rachete unul împotriva celuilalt, războiul aerian dintre cei doi inamici de lungă durată intrând în a șasea zi.

Armata israeliană a declarat că două baraje de rachete iraniene au fost lansate spre Israel în primele două ore ale dimineții de miercuri. Explozii au fost auzite deasupra Tel Avivului.

Israelul le-a spus locuitorilor dintr-o zonă din sud-vestul Teheranului să se evacueze, pentru ca forțele sale aeriene să poată lovi instalațiile militare iraniene.

Biroul directorului Serviciului național de informații al SUA afirmă că Iranul este înarmat cu cel mai mare număr de rachete balistice din Orientul Mijlociu. Și Iranul a declarat că rachetele sale balistice reprezintă o forță importantă de descurajare și represalii împotriva SUA, Israelului și altor potențiale ținte regionale.

Liderii G7 au convenit asupra unei declaraţii comune care susţine autoapărarea Israelului

Liderii Grupului celor Şapte (G7), reuniţi în Canada, au convenit luni, 16 iunie, în mod neaşteptat, asupra unei declaraţii comune care susţine autoapărarea Israelului şi se opune unui Iran dotat cu arme nucleare.

În declaraţia publicată de principalele şapte economii democratice, reunite la Summitul de la Kananaskis, în vestul Canadei, G7 a numit Iranul „principala sursă de instabilitate regională şi teroare”.

De asemenea, în text se precizează că cele şapte ţări – Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada – sunt de acord că Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Grupul a mai afirmat că Israelul are „dreptul de a se apăra”.

Semnatarii declaraţiei au făcut apel totodată la o „dezescaladare extinsă a ostilităţilor în Orientul Mijlociu, inclusiv un armistiţiu în Gaza”.

Declarația nu include critici directe la adresa acțiunilor Israelului împotriva Iranului. Cu toate acestea, ea subliniază importanța protejării civililor implicați în conflict și solicită reglementarea crizei din Iran într-un mod care să ducă la o dezescaladare regională mai amplă.

Reacția Iranului

Iranul a condamnat „vehement” declarația G7, relatează DPA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a reclamat într-un comunicat că G7 a ignorat „agresiunea flagrantă a Israelului” împotriva Iranului. De asemenea, el a denunțat „atacuri ilegale asupra infrastructurii noastre nucleare pașnice, vizarea fără discernământ a zonelor rezidențiale și uciderea cetățenilor noștri”.

Baghaei a susținut că Israelul a lansat un război de agresiune neprovocat împotriva Iranului. El a făcut referire la articolul 2(4) din Carta ONU, care interzice atacurile asupra unei alte țări. „Sute de civili au fost uciși”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Trump a părăsit brusc reuniunea G7, din cauza a „ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”

În Canada, Donald Trump a părăsit reuniunea G7 cu o zi mai devreme și a solicitat ca, la întoarcerea sa, Consiliul Național de Securitate să fie pregătit în Camera de Situații.

Înainte de a pleca, președintele american a explicat că gestul său are legătură cu „ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”. Ulterior, acesta a scris pe contul său de pe o rețea de socializare că „toată lumea ar trebui să se evacueze din Teheran”, fără a fi clar dacă se referă la cetățenii americani sau la cei 10 milioane de locuitori ai capitalei Iranului.

„Iranul ar fi trebuit să semneze acordul. Le-am spus să-l semneze. Ce păcat și ce risipă de vieți omenești! Simplu spus, Iranul nu poate avea o armă nucleară”, a mai menționat Donald Trump, precizând că este în „contact constant” cu Benjamin Netanyahu.

La rândul său, China a transmis cetățenilor săi să plece imediat din Israel. S-a întâmplat în timp ce mai multe explozii s-au auzit peste noapte în capitala Iranului. Israelul a fost sub alertă aeriană.

Secția consulară a Ambasadei R. Moldova în Israel suspendă prestarea serviciilor ordinare

Secția consulară a Ambasadei R. Moldova în Israel sistează prestarea serviciilor consulare ordinare și va oferi doar servicii de urgență (titlu de călătorie, alte cazuri excepționale) începând cu 17 iunie, în contextul situației de securitate din Israel.

Conform Ambasadei, spațiul aerian al Israelului rămâne închis pentru o perioadă nedefinită.

„Sunt disponibile trecerile terestre pentru evacuare individuală în tranzit prin Egipt și Iordania. Continuați să respectați instrucțiunile de adăpostire în timpul atacurilor cu rachete”, se arată în mesajul transmis de reprezentanța diplomatică.

Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a atenționat anterior cetățenii moldoveni aflați în Statul Israel că, în „contextul deteriorării situației de securitate din regiune, este recomandată părăsirea teritoriului Statului Israel pe perioada desfășurării conflictului”.

Cronologie: cum s-a ajuns la conflictul dintre Israel și Iran

Atacul fără precedent a marcat o escaladare dramatică a unui conflict care a fost mult timp plin de operațiuni secrete și războaie prin intermediari, cu miliții pro-iraniene în regiune, cum ar fi Houthii din Yemen și Hezbollah din Liban.

Jurnaliștii de la G4Media au decis să facă o cronologie a momentelor-cheie ale conflictului dintre Israel și Iran, care acum riscă să escaladeze într-un război total. Etapele conflictului dintre Israel și Iran din 2010 până în prezent, potrivit Euronews, via Rador:

2010 – Un virus informatic, cunoscut sub numele de „Stuxnet”, a reușit să dezactiveze centrifugele pe care Iranul le folosește pentru îmbogățirea uraniului. Atacul a fost atribuit pe scară largă serviciilor secrete americane și israeliene.

2018 – Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a dezvăluit că Israelul a obținut o serie de documente găsite într-un depozit din Teheran, care arătau eforturile Iranului de a-și ascunde activitatea nucleară înainte de acordul din 2015 cu puterile mondiale.

2020 – După eșecul acordului, odată cu retragerea Statelor Unite, atacurile au fost reluate pentru a sabota calea Iranului către o bombă atomică. În iulie a acelui an, o explozie a avariat grav uzina Natanz. Câteva luni mai târziu, omul de știință principal al programului nuclear iranian, Mohsen Fakhrizadeh, a fost asasinat cu o armă telecomandată de Israel.

2021 – Iranul a dat din nou vina pe Israel pentru o pană de curent la Natanz și, la scurt timp după aceea, a început să îmbogățească uraniul până la o puritate de 60%.

2022 – Teheranul a acuzat Israelul de otrăvirea a doi dintre oamenii săi de știință nucleari.

2024 – În urma atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și a bombardamentelor ulterioare din Gaza, milițiile pro-iraniene din regiune s-au angajat într-o confruntare militară cu Israelul. Incursiunile militare israeliene în Liban, Siria și Yemen au culminat la începutul acelui an cu un raid asupra unei conducte de gaze iraniene și, în aprilie, cu asasinarea țintită a doi generali iranieni la consulatul de la Damasc. Drept răspuns, Iranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, majoritatea fiind interceptate de apărarea israeliană cu ajutorul Statelor Unite și al aliaților regionali.

2024 – Escaladarea a continuat între jumătatea și sfârșitul anului, Israelul comițând ucideri țintite ale liderilor așa-numitei „axe de rezistență”, construite de Iran în regiune. Liderii Hamas, Ismail Haniyeh (împușcat într-un hotel din Teheran) și Yahya Sinwar, precum  și liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, au fost uciși.

2025 – În aprilie, Iranul a executat un bărbat acuzat că a colaborat cu agenția de informații externe a Israelului, Mossad, și că a fost implicat în asasinarea colonelului Hassan Sayyad Khodaei în 2022.

Redactare și adaptare: Olga Bulat