RFI Fratele comisarei Kos reacționează la speculația despre un conflict de interese ce l-ar viza: Campanie împotriva președintei și integrării europene
Expertul anticorupție Drago Kos, care a făcut parte din comisia internațională de evaluare a procurorului general și din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție de pe lângă Președinție, respinge acuzațiile opoziției despre un posibil conflict de interese în activitatea sa de la Chișinău, numindu-le ridicule și subliniind că adevărata miză este atacarea Maiei Sandu și subminarea parcursului european al Moldovei, scri Rfi.fr.
Un expert cu o carieră dificil de contestat
Drago Kos este considerat unul dintre cei mai influenți experți anticorupție din Europa Centrală și de Est. Cariera sa a început în poliția slovenă, unde a fost anchetator penal și adjunct al directorului Departamentului de Investigații.
A fost primul președinte al Comisiei pentru Prevenirea Corupției din Slovenia (2004–2010), instituția care a pus bazele sistemului modern de integritate în țară – de la regulile privind conflictul de interese și planurile de integritate, până la monitorizarea averilor demnitarilor.
La nivel internațional, Kos a condus timp de opt ani GRECO (organismul anticorupție al Consiliului Europei), a coordonat mecanismul anticorupție din Afganistan și ocupă, în prezent, funcții de vârf în cadrul OECD: președinte al Grupului de lucru privind mita în tranzacții comerciale internaționale și co-președinte al rețelei de integritate MENA–OECD.
A lucrat în Ucraina, a contribuit la evaluarea corupției în sectorul apărării, a predat la IACA (Academia Internațională Anticorupție cu sediul în Luxemburg, fiind una din cele mai cunoscute instituții de formare profesională în domeniul anticorupției) și oferă consultanță pentru mai multe state aflate în reformă.
Rolul lui Drago Kos în Republica Moldova
În Republica Moldova, Kos a fost membru al comisiei internaționale de evaluare a procurorului general Alexandr Stoianoglo (2021), alături de Daniel Morar (România) și Eberhard Zanger (Germania).
Între 2021 și 2025, el a făcut parte din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), un organism tehnic care analiza vulnerabilități sistemice și formula recomandări. Comitetul nu avea puteri executive, nu investiga cazuri individuale și își publica integral constatările: patru rapoarte cu impact major – despre proporțiile spălării banilor („Republica Offshore”), despre instituțiile anticorupție, despre întreprinderile de stat și despre integritatea în media.
În ciuda acestei cariere greu de contestat, elementul care iese în față la Chișinău acum este cel că e fratele Martei Kos, comisara europeană din partea Sloveniei în actuala Comisie Europeană și un aliat important în avansarea dosarului de aderare a Republicii Moldova.
Este sau nu un conflict de interese?
În ultimele zile, numele lui Drago Kos a revenit în dezbaterile publice, după ce unii reprezentanți ai opoziției au sugerat că activitatea sa ar putea reprezenta un conflict de interese, întrucât sora sa este acum comisar european.
Insinuarea este că Kos ar fi fost numit în comitetul anticorupție al Președinției datorită poziției surorii sale în instituțiile europene – sau, invers, că sprijinul acordat Chișinăului de comisara Marta Kos ar fi influențat de rolul pe care acesta l-a avut în Moldova.
Nu există, însă, niciun indiciu privind vreo influențare politică, vreo favorizare sau vreun beneficiu obținut de expert datorită legăturii familiale. În Moldova, contribuția lui Kos a fost exclusiv tehnică: analize, rapoarte și recomandări – toate publice.
Președinția a respins ferm speculațiile, precizând că expertul „nu a oferit consiliere directă președintelui”, iar activitatea sa a fost „recent încheiată și complet transparentă”.
Reacția lui Drago Kos, în exclusivitate pentru RFI
Într-o discuție cu RFI, Drago Kos a adăugat la aceste argumente și că mandatul lui în comitet s-a încheiat „înainte ca Marta Kos să devină comisar european”.
„Pot spune că este ridicol. Ultima mea activitate în cadrul CCI Moldova s-a încheiat înainte ca sora mea să devină comisar european. Eu scriu legi despre conflictele de interese, țin cursuri despre conflictele de interese, iar un conflict de interese privește interese divergente, nu persoane care lucrează pentru același scop. Scopul nostru – atât al meu, cât și al surorii mele – este ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană. Deci absolut nu există niciun conflict de interese.”
El subliniază și miza politică a acestor acuzații:
„Aceste acuzații sunt o nouă campanie de discreditare împotriva Președintei. Desigur, puțin și împotriva mea. Dar arată că standardele anticorupție trebuie consolidate, pentru că astfel de acuzații vin de la cei care nu vor o țară liberă, democratică și cu un nivel ridicat de integritate… și nici măcar nu înțeleg ce este un conflict de interese.”
Kos adaugă că atacurile sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât comitetul nu mai este activ de jumătate de an:
„M-aș fi așteptat ca, să zicem, dacă cineva are o problemă cu activitatea comitetului, asta să se întâmple atunci când comitetul era activ. Nu mai e de șase luni. Așa că nu pot decât să ghicesc că ținta acestui atac este fie sora mea, fie președinta. Cu siguranță nu eu. Ceea ce arată clar că cei care se opun drumului Moldovei spre Uniunea Europeană au rămas, de fapt, fără argumente care să mai aibă vreun sens.”
Ce este CCIA și ce rapoarte a publicat
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a fost creat în 2021 ca un organism tehnic independent, format din experți internaționali, care să identifice vulnerabilitățile sistemice la corupție și să formuleze recomandări. Comitetul nu investiga cazuri individuale și își făcea publice toate constatările.
Între 2021 și 2024, CCIA a publicat câteva rapoarte majore:
„Republica Offshore” – despre spălarea banilor, scheme financiare și facilități ilegale care au afectat grav economia R. Moldova.
Raportul privind instituțiile anticorupție – cu recomandări pentru Procuratura Anticorupție, CNA și mecanismele de coordonare interinstituțională.
Raportul privind întreprinderile de stat – care a scos la iveală vulnerabilități masive în guvernanța corporativă și riscuri sistemice de corupție.
Raportul privind integritatea în sectorul media – care a analizat concentrarea proprietății media, finanțarea opacă și influența politică asupra organismelor de reglementare.
În octombrie 2024, Comitetul a prezentat raportul de progres care a arătat o îndeplinire în proporție de 77% a recomandărilor formulate.
