R. Moldova, „participantă” la un eveniment dedicat CSI, la Minsk

Deși R. Moldova accelerează ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), cultura și literatura moldovenească au fost prezentate, în weekend, la Minsk, în cadrul unui eveniment dedicat celei de-a 35-a aniversări a organizației, care va fi marcată în luna decembrie, scrie Radio Europa Liberă Moldova.

Republica Moldova a fost prezentă la închiderea Târgului Internațional de Carte de la Minsk, desfășurat între 17 și 22 martie, printr-un program cultural susținut pe 22 martie. Acesta a inclus cântece și dansuri tradiționale, interpretate de artiști în costume naționale, dar și un stand de carte cu autori moldoveni și români.

Solicitați de Europa Liberă, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al R. Moldova au declarat că participarea nu a fost organizată sau coordonată de autoritățile de la Chișinău. Potrivit acestora, inițiativa a aparținut organizatorilor – Ministerul Informațiilor al Republicii Belarus și Departamentul pentru minorități naționale de la Minsk, iar membrii comunității moldovenești din Belarus au acceptat invitația în calitate de rezidenți ai statului-gazdă.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Nicolae Mîinea, însărcinat cu afaceri ad interim al Republicii Moldova în Belarus, acreditat și pe lângă organele statutare ale CSI, a declarat că a fost informat post-factum despre participarea comunității moldovenești. El a menționat că le-a comunicat reprezentanților comunității că prezența lor nu este oportună, însă aceștia nu au putut refuza invitația autorităților belaruse, având în vedere că trăiesc și muncesc în Belarus, majoritatea având și cetățenia belarusă.

MAE a precizat că Ambasada R. Moldova la Minsk a fost invitată să participe cu un stand propriu, însă a refuzat invitația, nefiind prezentă nici la edițiile anterioare ale târgului.

Nicolae Mîinea a mai spus că „a respins categoric posibilitatea adresării cu un cuvânt de salut înaintea programului cultural” și că fostul ambasador al R. Moldova la Minsk, Victor Sorocean, a ținut un discurs în locul său.

Acesta din urmă, a participat la eveniment în calitate de președinte al societății de prietenie „Belarus-Moldova”, entitate despre care MAE spune că nu face parte din structurile guvernamentale ale Republicii Moldova și nu reprezintă poziția oficială a statului.

Cu toate acestea, Victor Sorocean a fost principalul reprezentant public al comunității moldovenești din Belarus, atât în cadrul evenimentului, cât și în presă. Potrivit presei belaruse, ideea prieteniei între popoare, „care este mai puternică decât orientările politice”, a devenit un element-cheie al discursului său.

Solicitat de Europa Liberă, Victor Sorocean a declarat că nu mai este „om de stat” și că-și asumă responsabilitatea personală pentru participarea la Târgul de carte de la Minsk. Totodată, deși evenimentul a fost dedicat aniversării CSI, o organizație cu caracter politic din care R. Moldova a decis să iasă definitiv, Sorocean a insistat că evenimentul de la Minsk a fost unul strict cultural.

„Nu văd niciun obstacol, nici o răutate pentru Moldova. (…) Nu putem renunța la oamenii alături de care am trăit sau la diaspora care trăiește împreună cu ei de 10, 20, 30 de ani. Sunt prieteni, sunt familii mixte. Nu înțeleg această poziție – ea nu poate fi acceptată în niciun fel. Am fost prieteni cu belarușii și vom fi. Puterea în Moldova este una astăzi, mâine se poate schimba – și atunci ce facem? (…) Moldova este o țară mică și trebuie să mențină relații bune cu toți, absolut cu toți”, a declarat Sorocean.

Detalii despre cariera lui Sorocean și legăturile sale cu Șor

Victor Sorocean este fost ambasador al R. Moldova la Minsk, dar și fost reprezentant permanent al țării pe lângă organele statutare ale CSI în perioada 2017 – 2019.

El a fost numit în aceste funcții de Guvernul Filip și de președintele de atunci al țării, Igor Dodon, în pofida lipsei unei experiențe relevante care să-l recomande. Ulterior, odată cu schimbarea guvernării de la Chișinău, a fost rechemat din funcții printr-un decret semnat de prim-ministra de atunci, Natalia Gavriliță.

După încheierea activității diplomatice, Sorocean a rămas să locuiască la Minsk, unde continuă să participe la evenimente alături de oficialități din Belarus și Federația Rusă și organizează diverse acțiuni pentru diaspora moldovenească.

Înainte de cariera diplomatică, Victor Sorocean a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, ales în 2014 pe lista Partidului Socialiștilor (PSRM), mandat la care a renunțat în 2017 pentru a deveni ambasador la Minsk.

În acea perioadă, deși familia sa risca să ajungă în stradă pentru neachitarea unui credit și datorii de aproximativ trei milioane de lei față de bancă, el făcea donații generoase în campaniile electorale pentru PSRM și liderul acestuia, Igor Dodon, față de care își exprimă „respectul” și „recunoștința” până în prezent. Tot el a fost cel care a organizat întâlnirea liderului socialist cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, în iunie 2025.

Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Victor Sorocean a fost condamnat de două ori, în perioada URSS: pe 21 februarie 1973, Judecătoria Bălţi i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, iar pe 4 iunie 1975, Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, l-a condamnat la cinci ani de detenţie cu executare.

Mai târziu, în 2005, numele său a apărut într-un dosar penal iniţiat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul Centru Național Anticorupție (CNA), în 2005, pentru abuz de putere sau de serviciu. Sorocean a recunoscut problemele cu legea din trecut, dar a susținut că că dosarele au fost închise. „În anii ’70 a fost un accident rutier, iar dosarul din 2005 e legat de activitatea mea din judeţ. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic”, a precizat el pentru Ziarul de Gardă.

În prezent, activitățile „diplomatice” ale lui Sorocean depășesc hotarele Belarusului. Într-o postare pe rețele de socializare, acesta relatează despre o vizită de două zile la Kursk (Federația Rusă), unde s-a întâlnit cu Elena Bulhac, președinta Comunității moldovenilor din regiune.

Ceea ce nu se menționează în postare, este faptul că Bulhac a fost și președinta Consiliului Civic al fostului Centru Cultural-Educațional al Moldovei în Rusia, sancționat de UE pentru imixtiuni în scrutinele electorale din 2024 și care, potrivit unui raport al Serviciului de Informații și Securitate a Moldovei, era utilizat pentru „consolidarea diasporei moldovenești în jurul grupului criminal organizat Şor”.

Articolul integral poate fi citit aici.