Protestele din Iran s-au extins în toate cele 31 de provincii ale țării. Forțele de securitate ucid protestatari în unele orașe, în timp ce în altele trec de partea lor
Iranul a fost în mare parte izolat de lumea exterioară vineri, 9 ianuarie, după ce autoritățile au întrerupt internetul pentru a limita tulburările tot mai mari, în timp ce imagini video apăreau în spațiul public, unde clădiri și vehicule luau foc, în cadrul protestelor anti-guvernamentale care au cuprins străzile mai multor orașe, transmite Reuters. Forțele de securitate au omorât 45 de oameni în cele 12 zile de proteste, timp în care s-au extins în toate cele 31 de provincii.
Într-un discurs televizat, Liderul Suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a jurat că nu va da înapoi, acuzând participanții protestelor că acționează în numele grupurilor de opoziție din exil și al Statelor Unite, în timp ce mai multe organizații pentru drepturile omului au raportat că poliția a tras asupra protestatarilor.
Potrivit Reuters, manifestațiile curente din Iran nu au mobilizat la fel de mulți oameni ca alte valuri de protest din ultimii 15 ani. În același timp, se raportează zeci de morți, iar autoritățile par mai vulnerabile din cauza unei situații economice grave și a consecințelor războiului de anul trecut cu Israelul și Statele Unite.
Întreruperea internetului a redus drastic cantitatea de informații care ajung în afara țării. Apelurile telefonice către Iran nu se realizau. Cel puțin 17 zboruri între Dubai și Iran au fost anulate, potrivit site-ului Aeroportului din Dubai. Protestele au început la sfârșitul lunii trecute, când comercianții și negustorii din bazaruri au demonstrat împotriva inflației și a deprecierii rialului, dar s-au extins rapid către universități și orașe de provincie, unde tineri s-au confruntat cu forțele de securitate, scrie Reuters.
Pubalicația arată imagini difuzate peste noapte de televiziunea de stat au arătat, potrivit cărora, autobuze, mașini și motociclete erau în flăcări, precum și incendii la stații de metrou și bănci. Un jurnalist al televiziunii de stat, aflat în fața incendiilor de pe strada Shariati din portul Rasht, la Marea Caspică, a declarat: „Pare o zonă de război – toate magazinele au fost distruse.”
Înregistrări video verificate de Reuters, realizate în capitala Teheran, au arătat sute de persoane mărșăluind. Într-unul dintre videoclipuri, se putea auzi o femeie strigând „Moarte lui Khamenei!”. Grupul iranian pentru drepturile omului Hengaw a raportat că un marș de protest după rugăciunile de vineri, în Zahedan, unde minoritatea balucă este predominantă, a fost întâmpinat cu focuri de armă, rănind mai multe persoane.
Potrivit publicației The Guardian, miercuri, 7 ianuarie, a fost cea mai sângeroasă zi a protestelor, cu 13 decese confirmate într-o singură zi.
Protestatarii din Iran au reușit să preia controlul asupra a două orașe, Abdanan și Malekshahi, acolo unde forțele de securitate au depus armele și au trecut de partea cetățenilor nemulțumiți. Abdanan se află în provincia Ilam, în Vestul Iranului, aproape de granița cu Iraq, iar Malekshahi este capitala provinciei Arkavaz, din est, acolo unde populația kurdă este majoritară. În alte orașe mari au loc ciocniri violente între protestatari și poliție. Toate cele 31 de provincii au fost cuprinse de protest.
Liderul Suprem, autoritatea supremă în Iran, deasupra președintelui ales și a parlamentului, a folosit un limbaj dur într-un discurs.
„Republica Islamică a ajuns la putere prin sângele a sute de mii de oameni onorabili. Nu va da înapoi în fața vandalilor”, a spus el, acuzându-i pe cei implicați în tulburări că încearcă să-i facă pe plac președintelui SUA, Donald Trump.
Recent, președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că va fi „lovit foarte tare” dacă vor mai muri protestatari în timpul tulburărilor care zguduie țara de mai bine de o săptămână, informează dpa, citat de Agerpres. El nu a oferit detalii cu privire la măsurile pe care SUA le-ar putea lua în considerare. La acel moment, cel puțin 19 protestatari au fost uciși în timpul tulburărilor, și alte sute de persoane ar fi fost rănite și arestate.
Reuters scrie că protestele au început de la nemulțumirile populației, alimentate de situația economică extrem de dificilă. Inflația a depășit 40%, iar potrivit datelor oficiale, în decembrie a ajuns chiar la peste 50% față de anul precedent. Rialul iranian a pierdut mai mult de o treime din valoare într-un singur an, reducând drastic puterea de cumpărare a populației. Economia Iranului este afectată de ani de zile de sancțiunile occidentale legate de programul nuclear, iar tensiunile regionale și confruntările militare recente au pus o presiune suplimentară asupra finanțelor statului, scrie sursa citată.
Președintele Masoud Pezeshkian a recunoscut caracterul legitim al cererilor protestatarilor, legate de nivelul de trai, și a cerut măsuri urgente pentru îmbunătățirea situației economice, avertizând că „ignorarea problemelor populației ar avea consecințe grave”. Guvernul a anunțat și intenția de a purta discuții directe cu reprezentanții comercianților și ai sindicatelor. În paralel, însă, autoritățile au transmis că vor avea „o reacție fermă” față de orice tentativă de a transforma protestele în acțiuni violente sau de destabilizare.
Deși amploarea manifestațiilor este mai redusă decât cea a protestelor din 2022, declanșate de moartea Mahsei Amini, noile evenimente reprezintă un semnal de alarmă pentru regimul de la Teheran. În 2022, Amini a fost arestată la Teheran de „poliția moralității” pentru că ar fi purtat „incorect” vălul islamic, obligatoriu pentru femei în Iran. La scurt timp după reținere, Mahsa Amini a ajuns în comă și a murit într-un spital. Autoritățile au susținut că decesul a fost cauzat de probleme medicale preexistente, însă familia și martorii au afirmat că a fost bătută în timpul detenției, scrie Reuters.
