Norvegienii care s-au îndrăgostit de R. Moldova. „Pentru mine, Moldova nu înseamnă sărăcie. Este o țară cu o cultură bogată, cu oameni ospitalieri și o natură frumoasă”
Revin în Moldova an de an, dar nu ca turiști, ci ca oameni care vor să ajute: un grup de norvegieni îndrăgostiți de R. Moldova.
În spatele acestei povești e Håkon Vefald, directorul organizației Norge–Moldova, care a ajuns pentru prima dată în satul Selemet din Moldova în 2009. I-a propus atunci primăriței Tatiana Badan un parteneriat și ea a acceptat, scrie Deutsche Welle.
Împreună cu echipa sa, a revenit în Norvegia, a fondat o organizație umanitară și au început să strângă bani pentru R. Moldova, participând la târguri și evenimente caritabile. Au colectat bănuț cu bănuț, iar fondurile adunate le aduceau în Moldova. Fiecare ban era investit în proiecte sociale. Din acel moment viața comunității s-a schimbat radical.
Oamenii din sat îi întâmpină cu multă căldură
Ignat Teacă este pensionar. Spune că atunci când vin norvegienii, oamenii din sat îi întâmpină cu multă căldură și îi îmbrățișează: „Chiar alaltăieri au fost pe la mine. Mi-au adus de toate. Le suntem foarte recunoscători, le mulțumim din suflet și îi respectăm foarte mult. Să știți că este un respect sincer, din inimă, pentru prietenii noștri norvegieni”, spune bărbatul.
Oamenii din Selemet au un respect deosebit pentru norvegieni. „Prietenii noștri”: așa îi numesc atunci când vorbesc despre ei.
Zilele acestea, șapte voluntari ai Organizației Umanitare Norge–Moldova au revenit la Selemet și au mers de la poartă la poartă pentru a împărți 300 de pachete cu produse alimentare pentru localnicii care trăiesc cel mai greu. Pentru mulți beneficiari gestul a însemnat mai mult decât un sprijin material. A fost o dovadă că nu sunt uitați și că cineva, venit de departe, le întinde o mână de ajutor.
În cei peste 15 ani de parteneriat au fost renovate grădinița și muzeul satului, au fost construite blocuri sanitare în școală, a fost deschis un centru social, o cantină socială, un duș și o spălătorie socială, o frizerie socială, o sală de kinetoterapie și un cabinet stomatologic. Tot cu sprijinul norvegienilor au fost instalate trei tunuri de apă și au fost renovate acoperișul și sistemul de încălzire de la școala muzicală. În total, de-a lungul anilor, norvegienii au contribuit la realizarea a cel puțin 40 de proiecte în comunitate.
Viața localnicilor a devenit mai ușoară
Altfel spus, toate instituțiile publice aflate în gestiunea primăriei au beneficiat de investițiile norvegienilor. Mai mult, organizația susține activitatea centrului social, iar cheltuielile ajung la aproximativ un milion de lei pe an.
Toate acestea au făcut viața oamenilor din sat mai ușoară.
Pe lângă proiectele de infrastructură, voluntarii oferă ajutoare familiilor cu venituri mici, persoanelor vârstnice și oamenilor rămași singuri.
„Primim camioane cu ajutoare umanitare pe care le distribuim familiilor cu nevoi speciale. Este un sprijin consistent. Ei ajută nu doar comunitatea noastră, ci și azilul de bătrâni și spitalul raional din Cimișlia”, a mai spus Tatiana Badan.
L-am întrebat pe Håkon Vefald cum îi convinge pe norvegieni să doneze pentru Republica Moldova?
Håkon Vefald: „Nu este ușor și, recunosc, este o provocare. Ca să convingi oamenii să doneze, trebuie să le vorbești despre lucrurile care nu funcționează și despre problemele din Republica Moldova. Dar pentru mine, Moldova nu înseamnă sărăcie. Este o țară cu o cultură bogată, cu oameni ospitalieri și o natură frumoasă. De aceea, încercăm să vorbim atât despre dificultăți, cât și despre lucrurile frumoase, pentru ca oamenii să înțeleagă de ce ajutorul lor e important”.
Cantina socială oferă zilnic un prânz cald pentru aproximativ 50 de persoane vârstnice din sat. Cât timp bucătăresele pun mâncarea în caserole, afară deja se adună oamenii. Un bătrânel a venit însoțit de un câine, care așteaptă cuminte la picioarele lui, privind și el spre fereastra ce ar urma să se deschidă din clipă în clipă, semn că distribuirea mâncării va începe.
Îi întrebăm dacă le plac bucatele oferite zi de zi, iar aproape într-un glas încep să spună cât de gustoase sunt, dar mai ales să le mulțumească celor care le asigură acest prânz cald. La un moment dat, fereastra se deschide, iar oamenii se ridică de pe scaune. Vin pe rând, își iau pachetul cu alimente și pornesc spre casele lor.
Bătrânul cu câinele spune un „bohdaproste” și pleacă spre casă, urmat de patruped.
La grădinița din sat e sărbătoare. Are loc matineul, iar copiii știu că astăzi îi vor vizita norvegienii. Știu că vor veni cu daruri, iar emoțiile sunt greu de stăpânit. Educatoarele încearcă să-i așeze pe cei mici, dar nerăbdarea e mai puternică: copiii abia așteaptă să sosească oaspeții, să le cânte câteva cântece și să-și primească pachetele cu cadouri.
În sate au rămas mai ales persoane în vârstă
Primărița spune că norvegienii au devenit un exemplu bun pentru oamenii din comunitate. „Învățăm de la ei să fim mai buni, mai empatici, mai blânzi și să-i ajutăm pe cei din jur. Chiar dacă putem ajuta o persoană vârstnică sau o familie aflată în dificultate măcar o dată pe an, contează enorm”, spune ea.
În plus, experiența Selemetului poate servi drept exemplu pentru alte localități, mai ales în contextul migrației și îmbătrânirii populației: „În această vară, la Selemet au avut loc opt vizite de studiu la care au participat primari, asistenți sociali și lucrători medicali din alte comunități. Au venit să vadă cum funcționează serviciile noastre și cum am reușit să dezvoltăm această infrastructură. Le-am spus sincer că nu a fost ușor. Este rezultatul unei munci de 15 ani, susținută de prietenii noștri norvegieni. Adevărul este că în sate au rămas, în mare parte, persoane în etate, cu probleme de sănătate și nevoi speciale, iar toți acești oameni au nevoie de servicii sociale”.
Succesul proiectelor s-a datorat și implicării comunității. „Am muncit mult voluntar, împreună cu echipa primăriei și instituțiile din sat. Acolo unde nu erau bani sau erau prea puțini, ne-am implicat direct, pentru a avea proiecte de calitate. Îi întreb mereu pe oameni ce pot face ei pentru satul lor. Încerc să le explic că o comunitate nu ține doar de primar, ci de fiecare dintre noi. Atât timp cât rămânem doar la critici și nu punem umărul, problemele rămân nerezolvate. De la voluntarii norvegieni învățăm și noi să facem voluntariat, să ne implicăm și să facem fapte bune, să ajutăm”.
Arnfinn Evensen este unul dintre cei șapte voluntari norvegieni care au revenit zilele acestea la Selemet. A aflat despre Republica Moldova de la Håkon Vefald, iar la prima vizită a descoperit ospitalitatea specifică moldovenilor.
Următorul proiect: un atelier pentru persoane cu nevoi speciale și vârstnici
„În Moldova îmi place căldura din sufletul oamenilor și felul în care suntem primiți. Oamenii sunt foarte ospitalieri. Venim aici, întâlnim oameni minunați și vedem rezultatele muncii pe care organizația Norge–Moldova le-a făcut prin toate aceste proiecte. Este incredibil ce s-a reușit. Iar felul în care oamenii din Selemet ne primesc este atât de… cald. Este foarte plăcut să fim aici”, spune Arnfinn Evensen.
Următorul proiect este deschiderea unui atelier pentru persoane cu nevoi speciale și pentru vârstnici, care să poată presta servicii de croitorie sau reparație a încălțămintei. „Ne dorim ca aceste persoane să se simtă utile, să se regăsească în viața comunității și să-și poată susține economic familiile”, explică Tatiana Badan.
Organizația „Norge–Moldova. Livskvalitet og utvikling” este o organizație umanitară care ajută oameni din Republica Moldova. Este înregistrată în Norvegia, nu are legătură cu politica sau religia și funcționează doar cu voluntari. Parteneriatul dintre Selemet și prietenii din Norvegia va continua. Norvegienii spun că revin an de an pentru că iubesc Moldova și oamenii ei. Și pentru că vor să ajute acolo unde simt că este nevoie.
