Lituania își consolidează apărarea antiaeriană la granița cu Belarus, după un nou incident cu o dronă. Război în Ucraina, ziua 1251
UPDATE 22:20 Forţele armate lituaniene au transferat luni o bună parte din sistemele lor de apărare antiaeriană în apropiere de frontiera cu Belarus pentru a preveni o nouă încălcare a spațiului aerian al țării, după ce în cursul dimineții un aparat aerian, posibil o dronă rusească, a intrat în Lituania dinspre teritoriul belarus, a declarat șeful forțelor armate lituaniene, generalul Raimundas Vaiksnoras, transmite agenția EFE, conform G4Media.
Centrul național pentru gestionarea crizelor din Lituania a confirmat pentru EFE incursiunea dronei și a declarat că aparatul aerian fără pilot a survolat capitala țării, Vilnius, și sunt în curs de desfășurare căutări pentru a identifica locul unde s-ar fi putut prăbuși.
Localnici au relatat pe rețelele de social media despre un zgomot de motoare și au difuzat imagini cu aparatul aerian, realizate cu telefoanele mobile.
Ministrul de interne lituanian, Vladislav Kondratovic, a declarat că drona, care nu fusese încă localizată luni după-amiază, nu reprezintă o amenințare pentru Lituania.
Incidentul s-a produs la mai puțin de două săptămâni după ce o altă dronă, care s-a dovedit a fi o replică menită să deruteze apărarea antiaeriană ucraineană, s-a prăbușit în Lituania, lângă granița cu Belarus, venind aparent din Ucraina.
Titulara Ministerului Apărării din Lituania, Dovile Şakalente, a afirmat în declarații preluate de media din țara sa că drona respectivă a fost probabil afectată de contramăsurile apărării antieriene deasupra Ucrainei și a survolat Belarus, intrând în Lituania după ce i-a fost afectat sistemul de ghidaj.
Au existat, de asemenea, informații despre prezenţa unei drone în apropiere de Kaunas, al doilea oraș ca mărime din Lituania, la peste 100 de kilometri de granița cu Belarus.
O dronă de tipul Shahed, cu explozibil la bord, a pătruns toamna trecută în spațiul aerian al Lituaniei, prăbușindu-se la circa 80 km de frontieră, într-o zonă împădurită de lângă un sat, unde a fost dezamorsată de geniști lituanieni.
UPDATE 20:50 Armata rusă a atacat comunitatea Derhachi din regiunea Harkiv cu o dronă. În urma atacului, a decedat o persoană.
Guvernatorul regiunii, Oleh Siniehubov, a anunțat că, în jurul orei 17:00, o dronă rusă a lovit o mașină în satul Veliki Prohodi. În urma loviturii, un bărbat de 75 de ani a murit.
Un alt bărbat a fost rănit și a fost dus la spital.
UPDATE 17:00 Președintele american Donald Trump a declarat luni, 28 iulie, că intenționează să scurteze termenul limită de 50 de zile pe care l-a stabilit președintelui rus Vladimir Putin pentru un acord de pace în Ucraina, exprimându-și dezamăgirea față de liderul de la Kremlin, scrie The Kyiv Independent.
Președintele SUA s-a referit la avertismentul său din 14 iulie, conform căruia Washingtonul va impune Rusiei tarife secundare de până la 100% dacă Moscova nu va ajunge la un acord de pace în Ucraina în următoarele 50 de zile.
„Am crezut că am rezolvat asta de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin a început să lanseze rachete asupra unui oraș precum Kievul și a ucis o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau ceva de genul acesta. De aceea, va trebui să analizăm situația și voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am acordat la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul – ce se va întâmpla”, a declarat Trump alături de premierul britanic Keir Starmer la clubul de golf Turnberry din Scoția.
Trump a declarat că intenționează acum să impună un termen limită de 10 până la 12 zile, începând cu 28 iulie. „Nu există niciun motiv să așteptăm”, a spus el. „Sunt 50 de zile, am vrut să fiu generos, dar pur și simplu nu vedem niciun progres.”
În timpul unei întâlniri din 14 iulie cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump a declarat că „este dezamăgit de președintele Putin” și a avertizat că va impune „tarife severe” dacă nu se ajunge la un armistițiu în Ucraina în termen de 50 de zile.
Tarifele propuse ar viza importurile rusești și ar impune sancțiuni secundare națiunilor care cumpără petrol rusesc. Având în vedere comerțul direct limitat dintre SUA și Rusia, se așteaptă ca aceste măsuri secundare să aibă un efect semnificativ, vizând alți cumpărători.
În ciuda avertismentelor lui Trump, Rusia a continuat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene și menține ofensivele în mai multe zone ale frontului, în special în regiunile Donețk și Sumî.
Ultima declarație a lui Trump a urmat celei de-a treia runde de discuții dintre Ucraina și Rusia, din 23 iulie, care, la fel ca rundele anterioare, s-au încheiat fără un acord de încetare a focului.
Între timp, Rusia continuă să insiste asupra acelorași cerințe fundamentale pe care le-a subliniat la începutul invaziei sale la scară largă din 2022: interzicerea aderării Ucrainei la NATO, demilitarizarea pe scară largă a țării și „garanții” juridice pentru limba, cultura rusă și grupurile religioase legate de Moscova din Ucraina.
UPDATE 14:53 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) anunță că a reținut un agent al serviciilor secrete belaruse (KGB). Acesta este acuzat că a colectat informații despre apărarea frontierelor Ucrainei, notează The Kyiv Independent.
După ce armata rusă a invadat Ucraina prin Belarus în 2022, Kievul a întărit frontiera cu vecinul său din nord — unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei — chiar dacă frontiera a rămas în mare parte liniștită timp de trei ani.
Agentul suspect, reținut în regiunea Volîn din vestul Ucrainei, a fost identificat ca fiind un localnic șomer în vârstă de 24 de ani, care voia să câștige bani prin intermediul platformei de mesagerie Telegram.
„În speranța de a primi bani de la serviciile secrete belaruse, el a acceptat să îndeplinească misiunile acestora”, se arată într-un comunicat al Serviciului de Securitate al Ucrainei. „Acestea includeau monitorizarea punctelor de control și a pozițiilor fortificate ale Forțelor Armate Ucrainene de-a lungul frontierei nordice”, se mai spune în nota informativă.
Suspectul a încercat, de asemenea, să urmărească trenurile militare care circulau prin regiune sau staționate în nodurile de tranzit ale Căilor Ferate Ucrainene, au precizat autoritățile ucrainene.
Presupusul spion a înregistrat pozițiile defensive ucrainene și le-a marcat geolocalizarea folosind Google Maps.
Suspectul a fost reținut la domiciliul său, unde agenții de securitate ai Ucrainei au confiscat un telefon ce conținea o conversație anonimă pe aplicația Telegram pe care acesta ar fi folosit-o pentru a comunica cu serviciile secrete belaruse.
Agentul se află în prezent în arest și riscă închisoarea pe viață, dar și confiscarea bunurilor.
Dictatorul belarus Alexandr Lukașenko a declarat în 2022 că „susține pe deplin atacul Rusiei asupra Ucrainei”.
UPDATE 13:00 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că un proiect de lege care vizează restabilirea competențelor NABU va fi adoptat de urgență săptămâna viitoare. El a făcut această declarație în cadrul unei conversații cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie presa ucraineană.
„Am discutat despre proiectul de lege, care asigură independența și eficiența organelor anticorupție din Ucraina. Am mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul de specialitate. Avem o înțelegere comună: documentul ar trebui să fie adoptat fără întârziere, săptămâna viitoare”, a spus Zelenski.
Șeful statului ucrainean a comentat, de asemenea, situația cu suspendarea ajutorului financiar din partea UE, care a fost raportată anterior de New York Times. Potrivit acestuia, Ucraina ia toate măsurile necesare pentru a restabili finanțarea.
„Ucraina continuă să pună în aplicare reforme-cheie în cadrul Facilității pentru Ucraina. Astăzi am semnat legi privind reforma ARMA (Agenția Națională a Ucrainei pentru identificarea, căutarea și gestionarea activelor provenite din corupție și alte infracțiuni) și a factoringului – aceasta face parte din obligațiile față de partenerii noștri europeni”, a adăugat președintele.
Zelenski a mai discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen despre integrarea europeană a Ucrainei, consolidarea în continuare a sancțiunilor împotriva Rusiei și activitatea infrastructurii noastre anticorupție.
UPDATE 11:20 În noaptea de 28 iulie, forțele ruse au atacat cu 331 de vehicule de atac aerian, au anunțat Forțele Aeriene de Apărare din Ucraina.
- 324 de drone de atac de tip Shahed și diverse tipuri de drone simulatoare din direcțiile: Briansk, Kursk, Orel, Millerovo, Shatalovo, Primorsko-Akhtarsk;
- 4 rachete de croazieră X-101 din spațiul aerian al regiunii Saratov;
- 3 rachete aerobalistice X-47 M2 „Kinzhal” din spațiul aerian al regiunii Lipetsk.
Ținta principală a atacului a fost Starokonstantyniv, regiunea Hmelnîțkîi.
„Atacul aerian a fost respins de aviație, trupe de rachete antiaeriene, unități de război electronic și sisteme fără pilot și grupuri mobile de foc ale Forțelor de apărare ucrainene”, au precizat Forțele.
Conform datelor preliminare, până la ora 9:30, apărarea aeriană a doborât 311 vehicule de atac aerian:
- 309 drone;
- 2 rachete de croazieră X-101.
Două rachete de diferite tipuri și 15 drone de atac au fost înregistrate în 3 locații, iar aeronavele doborâte au căzut în mai multe locații. „Rachetele balistice aeriene X-47 M2 nu și-au atins țintele.”
UPDATE 10:15 Atacurile rusești din ultima zi din Ucraina au ucis cel puțin patru civili și au rănit cel puțin 40, inclusiv copii, au raportat autoritățile regionale pe 28 iulie, scrie The Kyiv Independent.
Forțele ruse au lansat peste noapte 324 de drone de atac de tip Shahed și alte drone, patru rachete de croazieră Kh-101 și trei rachete aerobalistice Kinzhal împotriva Ucrainei, vizând în principal Starokostiantîniv din regiunea Hmelnîțkîi, au raportat Forțele Aeriene.
Starokostiantîniv găzduiește o bază aeriană a Brigăzii a 7-a de Aviație Tactică a Ucrainei. Autoritățile ucrainene nu dezvăluie în mare parte detalii despre consecințele atacurilor rusești împotriva țintelor militare și strategice, ceea ce face imposibilă verificarea amplorii complete a pagubelor și a victimelor.
Apărarea aeriană ucraineană a interceptat 309 drone și două rachete Kh-101, potrivit Forțelor Aeriene. Două rachete și 15 drone au lovit trei locații diferite, în timp ce rachetele Kinzhal nu au reușit să atingă ținta, conform comunicatului.
O dronă rusească a lovit un bloc de apartamente din districtul Darnytskyi din Kiev, rănind opt persoane, inclusiv un copil de trei ani, au raportat autoritățile orașului. Patru dintre victime au fost spitalizate.
Trei civili, inclusiv un minor, au fost răniți în timpul atacurilor rusești împotriva districtului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit guvernatorului Serhii Lysak.
Atacurile rusești asupra zonei din 27 iulie au rănit un bărbat în vârstă de 54 de ani, au avariat un cămin școlar, o clădire rezidențială cu nouă etaje, mai multe mașini și au provocat mai multe incendii, a declarat guvernatorul.
Conform lui Lysak, atacurile rusești cu drone și artilerie au rănit o femeie de 49 de ani și o fată de 15 ani, au avariat o școală, clădiri de apartamente, case, clădiri agricole și o linie electrică.
În regiunea Donețk, o persoană a fost ucisă și trei au fost rănite în Illinivka, potrivit guvernatorului Vadym Filashkin. Încă un civil a fost rănit în Kostiantynivka.
Atacurile rusești au rănit cinci persoane în regiunea Herson, a raportat guvernatorul Oleksandr Prokudin. O clădire rezidențială cu mai multe etaje și 10 case au fost avariate.
În regiunea Sumî, trei persoane au fost ucise și 20 au fost rănite în atacuri rusești, a raportat administrația militară regională.
O dronă rusească care a lovit un autobuz cu rezidenți și a ucis trei persoane, a rănit 19 în apropierea satului Yunakivka din regiunea Sumî, situat la aproximativ 8 kilometri de granița cu Ucraina, pe 27 iulie.
Încă un civil a fost rănit în timpul unui atac cu drone rusești împotriva comunității Seredyna-Buda, potrivit oficialilor regionali.
UPDATE 08:52 O explozie a zguduit Kievul în noaptea de 27 spre 28 iulie, când armata rusă a lansat valuri de drone și rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina, notează presa ucraineană.
Cel puțin opt persoane au fost rănite în atac, inclusiv un copil de trei ani, potrivit șefului Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
O clădire din districtul Darnitskii a fost avariată. Patru persoane au fost spitalizate, una dintre ele fiind în stare critică.
Atacul masiv are loc la doar câteva zile după ce Rusia și Ucraina au organizat a treia rundă de negocieri de pace la Istanbul, pe 23 iulie. Discuțiile nu au dus la un acord de încetare a focului, în ciuda amenințării președintelui american Donald Trump de a impune tarife mai mari Rusiei dacă Moscova nu acceptă un acord în termen de 50 de zile de la anunțul său.
O alertă de raid aerian a fost inițial emisă în Kiev de către administrația militară a orașului la ora locală 22:15, pe 27 iulie. Explozile au fost auzite pentru prima dată de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului, la aproximativ ora locală 22:30.
Un alt val de explozii puternice a fost auzit în capitala ucraineană în jurul orei 04:00, ora locală.
