FOTO Cazul TUX Moldova: promisiuni de câștig rapid, transformate în piramidă financiară. Schema rămâne activă

În ultimele zile, mai mulți oameni s-au declarat nemulțumiți pe rețelele de socializare după ce au „investit” în platforma de tranzacționare TUX Moldova, iar aceasta s-a prăbușit. Oamenii legii susțin că până acum n-au primit nicio plângere din partea unor presupuși investitori ai platformei, dar au inițiat un proces penal.
În același timp, expertul economic Stas Madan avertizează că platforma are „toate semnalmentele unei piramide financiare”.
Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a declarat pentru Ziarul de Gardă că vineri, 10 octombrie, a recepționat o singură plângere din partea unei persoane care s-ar declara păgubită în urma utilizării platformei TUX. Totodată, instituția a menționat că prestarea serviciilor cu active virtuale (criptoactive) sunt interzise în R. Moldova.
Pe rețelele de socializare au apărut informații că în spatele ei s-ar afla doi soți, foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). De cealaltă parte, una dintre persoanele vizate respinge acuzațiile, susținând că nu este membră a administrației TUX Moldova.
ZdG a analizat informațiile despre această platformă disponibile în spațiul public și a discutat cu trei persoane care au „investit” în această platformă.
Potrivit site-ului de unde poate fi descărcată, Tux Moldova se prezintă „ca o soluție completă și modernă pentru toți cei care doresc să obțină rezultate mai bune și să își dezvolte abilitățile”.
„Platforma Tux oferă un spațiu integrat, unde utilizatorii găsesc materiale educaționale, module de învățare, ghiduri și strategii adaptate diferitelor niveluri de experiență. Cu Tux, fiecare pas devine mai simplu și mai clar, iar deciziile sunt susținute de tehnologie inteligentă și analize precise”, se arată în descrierea aplicației online.
TUX Moldova pretinde că face parte dintr-o companie mai mare înregistrată în 2014, în Canada, TUXAI Digital Frontier Technologies (TUXAI).
Conform site-ului oficial, TUXAI este o companie lider în tranzacționare cantitativă.
Totodată, TUXAI menționează că până acum, compania a stabilit conexiuni cu peste 20 de burse majore de criptomonede din întreaga lume, „ceea ce le permite să ofere servicii de tranzacționare non-stop, fără întreruperi”.
Totuși, în spațiul public există puține informații legate de TUX Moldova.
CNPF susține că platformele utilizate în TUX Moldova nu sunt și nici nu pot fi reglementate în R. Moldova.
100 de dolari – suma minimă de „a investi” în TUX
Trei persoane care au „investit” în platformă au discutat cu Ziarul de Gardă și ne-au povestit despre cum au ajuns să „investească” în platformă. Potrivit unei persoane, pentru a fi înregistrați în aplicație trebuiau să „investească” suma minimă de 100 de dolari.
Una dintre persoane a „investit ”doar în luna septembrie câteva sute de dolari și a declarat pentru ZdG, sub protecția anonimatului, că, în opinia sa, platforma ar fi, de fapt, o piramidă financiară. Aceasta a declarat că inițial a „investit” 240 de dolari, iar la final a reușit să scoată din cont 500 de dolari înainte ca platforma să pice.
„Este o piramidă financiară care se menține doar prin apariția unor noi utilizatori. Adică, în fiecare lună trebuie să adaugi câte o persoană pentru a nu fi restricționat, când adaugi persoane primești bonusuri în mărime de 25 de USDT (n.r. criptomonedă) = 25 de dolari, iar banii îi poți scoate pe RedotPay (n.r. Crypto Card) și Binance (n.r. platformă de schimb de criptomonede), acest proces durează până la 5 zile”, a declarat aceasta.
Cu câteva ore înainte de a fi închisă, persoana a menționat că tuturor utilizatorilor le-a fost transmisă o notificare unde îi anunța că trebuie să achite 100 de dolari „pentru a plăti taxe”, altfel li se va șterge contul pentru totdeauna.

Cristina, cea de a doua persoană, spune că a „investit” suma minimă de 100 de dolari. Potrivit femeii, în fiecare zi trebuia să intre în aplicație pentru a „reinvesti”, iar veniturile creșteau zilnic cu 3-5%. Astfel, timp de trei luni, suma a ajuns la 400 de dolari, dar nu a putut să o retragă, pentru că aplicația îi cerea, din nou, 100 de dolari pentru a putea scoate banii din cont.

Cristina susține că a fost creat un grup pe aplicația Telegram pentru utilizatorii TUX, înainte ca platforma să fie închisă. Anterior, aceștia purtau discuții în acel grup, însă după închiderea platformei au început să primească doar anunțuri, necunoscând cine este administratorul canalului.
72 de ore pentru „a investi” încă 100 de dolari
Cristina ne-a mai spus că vineri, 10 octombrie, a primit o notificare pe TUX că platforma se închide în 72 de ore și că toate informațiile vor dispărea, iar utilizatorii ar trebui să descarce o altă aplicație, să se înregistreze și mai trebuie să adauge 100 de dolari ca să poată accesa datele din noul cont.




A treia persoană cu care a vorbit ZdG este Anatol. El spune că a aflat despre această platformă în luna martie. Credea că platforma este o piramidă și va funcționa maxim două luni. Totuși, deși credea că este o piramidă, la sfârșitul lunii august, a decis să „investească” o sumă de 500 de dolari, iar pe 30 septembrie, când a vrut să o retragă din cont, avea peste 1000 de dolari.
Anatol a explicat că banii ajung în aproximativ 120 de ore în portofelul electronic, însă acesta nu i-a mai primit din cauza închiderii platformei.
„Are toate semnalmentele unei piramide financiare”
Analistul economic de la Expert-Grup, Stas Madan, atenționează platforma TUX poate fi considerată o piramidă financiară.
„Aici putem vorbi despre promisiunile unor dobânzi exorbitante, pentru că 4% asta înseamnă să-ți dublezi investiția într-o lună și să o multiplici în mai mult de 12 luni, adică peste 1200%/anual, dar dacă ne uităm la instrumentele pieței financiare de la noi vedem că putem avea depozite la 6% și BNS la 7, 8, maxim 9%, iar astea sunt dobânzi anuale, faptul că se propuneau așa dobânzi mari este clar din start că e o înșelătorie. Platforma avea și o publicitate foarte agresivă, foarte puține informații, practic deloc despre cine sunt fondatorii acestei companii, acesta este încă un semnal al unei piramide financiare clasice. Plus că de mai multe ori aceștia și-au schimbat site-ul, pentru o platformă de investiții serioase asta nu este admisibil, este clar că li se bloca un site și mereu făceau altul”, a declarat expertul.
Totodată, expertul a explicat că deși TUX Moldova „garanta investițiile făcute de utilizatori, o platformă serioasă nu poate garanta investițiile, pentru că prin natura lor, investițiile implică factorul de risc”.
„Faptul că se garantează un anumit profit, mai ales unul exorbitant, este clar că e o schemă. Totodată, la începutul anului 2025, Autoritatea de Supraveghere Financiară din Italia a blocat această platformă în mod oficial și a specificat că nu are licență niciun într-un stat european, pentru că a depistat că au colectat bani prin diferite rețele sociale și pentru că nu a putut identifica cine sunt fondatorii lor”, a mai adăugat Stas Madan.
Lecții de instruire prin Zoom susținute de o fostă angajată MAI
În spațiul public au apărut mai multe informații precum că în gestionarea platformei TUX Moldova ar fi implicați soții Valentin și Antonina Samoil, foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.

Pe platforma TikTok, soția lui Samoil, Antonina, apare în mai multe clipuri video în care promovează platforma.



Totuși, în seara zilei de 8 octombrie, Antonina Samoil a respins acuzațiile și susține că n-ar face parte din administrația TUX Moldova.
„În ultimele zile au apărut diverse acuzații și interpretări greșite, conform cărora aș face parte din conducerea platformei TUX. Vreau să fie foarte clar: eu nu fac parte din conducerea platformei TUX și nu am niciun rol administrativ sau decizional în cadrul acesteia. Din păcate, aceste acuzații provin de la persoane care, în loc să urmeze regulile, au încercat să păcălească sistemul, creând mai multe conturi în scopul de a obține profituri necuvenite. Acum, când platforma a introdus procedura de verificare a identității reale și conformarea fiscală, aceleași persoane încearcă să arunce vina asupra celor care au fost activi și vizibili în comunitate. Cât timp lucrurile au mers bine, nimeni nu a acuzat platforma; toți mulțumeau și felicitau TUX pentru oportunitate. Acum, când s-a cerut transparență și respectarea anumitor conformități legale, unii au ales să reacționeze prin frică și atacuri nejustificate”, a spus femeia.
Aceasta a mai menționat că managera platformei TUX, Anita, i-a propus să predea lecții de instruire prin Zoom pentru persoanele care făceau deja parte din platformă, „pentru a le explica corect toți pașii de înregistrare, depunere a fondurilor de investiții, conectare a adreselor de e-mail și retragere a veniturilor câștigate”.
Cristina a spus că a participat doar la o conferință organizată de Antonina Samoil și că aceasta se prezenta drept „o afiliată a platformei”. Potrivit Cristinei, atunci a înțeles că TUX este o piramidă financiară, „pentru că aceasta i-a informat că dacă aduc cinci persoane, pentru fiecare nou utilizator înregistrat vor primi un bonus din partea platformei”.
„Există temeiuri rezonabile de presupunere că aceasta schemă de investiții este o fraudă”
Șefa Secției Comunicare și Protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, a declarat joi, 9 octombrie, pentru ZdG că nu a fost depusă nicio plângere din partea utilizatorilor, neexistând temei pentru inițierea unui dosar penal.
Totuși, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV, șeful Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații, Iurie Roșca, a declarat că a fost inițiat un proces în legătură cu acest caz.
„Există temeiuri rezonabile de presupunere că aceasta schemă de investiții ar putea reprezenta o fraudă, în cadrul cercetării au fost făcute mai multe solicitări, sunt întreprinse verificări, inclusiv s-au făcut solicitări către Comisia Națională al Pieței Financiare“, a susținut Iurie Roșca.
Contactat de ZdG, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că este inițiat un proces în care se încearcă a acumula probe ca să se poată deschide dosar penal.
„Atunci când vorbești de o platformă de investiții unde sunt escrocherii noi în mod obligatoriu trebuie să avem și victime, dar până pe 9 octombrie nicio persoană nu a venit să depună plângere. Din aceste considerente a fost pornit acest proces ca să putem documenta și asigura, iar în momentul când vor fi dovezi clare, procurorii vor decide dacă vom deschide un dosar. În prezent, noi vedem doar în spațiul public anumite nemulțumiri, când îi contactăm ca să le solicităm să depună plângere nimeni nu dorește”, a declarat Cernăuțeanu.
Expert: TUX Moldova nu este prima schemă financiară din R. Moldova
Potrivit expertului în justiție din cadrul WatchDog, Alexandru Bot, dacă mai multe persoane ar depune plângeri, un dosar în acest caz s-ar putea deschide în baza articolului 190 din Codul penal – „Escrocherie”.
„De regulă, aceste piramide financiare sunt investigate în baza acestui articol. Persoanele care pot fi trase la răspundere sunt cele care cunoșteau faptul că această platformă va cădea și au atras în această schemă alți oameni pentru a fi înșelați.
Din păcate, R. Moldova nu are reglementări specifice pentru astfel de platforme. Chiar dacă situația cu TUX nu este nouă pentru R. Moldova, au mai existat diverse scheme, este greu de reglementat asemenea situații, în special în cazul platformelor electronice, fiindcă acestea provin, cel mai des, din străinătate”, a precizat expertul.
CNPF: Serviciile active virtuale – interzise în R. Moldova
CNPF susține că în conformitate cu prevederile cadrului legal național, prestarea serviciilor cu active virtuale (cryptoactive) sunt interzise.
„Prin urmare, CNPF nu poate avea competențe de supraveghere pe servicii ilegale. Orice activitate la acest domeniu ține de competența organelor de drept.
Platformele de investiții online fictive, incluzând piramide financiare și alte scheme de investiții înșelătoare sunt tratate de regula ca infracțiuni, iar competența CNPF în acest caz e limitată, decât prin a educa populația, a posta alerte publice despre riscurile de fraude și a coopera activ cu organele de drept pentru a-și realiza competențele în acest sens”, a adăugat CNPF.
Ce facem după ce am investit bani într-o piramidă financiară
Potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în primul rând, persoanele trebuie să încerce să se adreseze companiei cu cererea de a returna banii investiți. „Este bine dacă aveți documente care confirmă faptul că banii au fost transferați.” Dacă nu am reușiți să recuperați banii, atunci puteți proceda în felul următor:
- Anunță Comisia Națională a Pieței Financiare despre suspiciunile voastre;
- Scrieți o plângere la procuratură. Clarifică în prealabil toate faptele pe care le cunoașteți despre organizație și reprezentanții acesteia. De exemplu: numele companiei și adresa; cum arătau angajații companiei cu care am comunicat, ce venituri au promis; numerele de telefon, numele lor, cum v-au contactat etc.;
- Îi găsiți pe ceilalți investitori care, de asemenea, nu-și pot recupera banii. Angajați împreună un avocat și redactați o cerere colectivă pe care să o depuneți în instanță.
„Trebuie să rețineți că, de regulă, șansele de a prinde infractorii sunt mici. Chiar dacă escrocii vor fi prinși, cel mai probabil este că nu ve-ți mai recupera banii (este posibil ca banii să nu mai fie în conturile societății: ei pot fi dați sub formă de împrumuturi altor companii sau transferați către organizații de caritate)”, a scris Expert-Grup.
De-a lungul anilor, schemele piramidale financiare au păgubit numeroși oameni. Potrivit adevărul.ro, în anii ’90, în România, schema Caritas a fost prima și cea mai mare escrocherie cu care românii au fost ademeniți după Revoluție. Schema de tip piramidal Caritas a funcționat timp de doi ani, între aprilie 1992 și august 1994. A atras milioane de deponenți din toată România, care au „investit” sume uriașe, de aproape un miliard de dolari. Caritas a fost considerată prima și cea mai mare înșelătorie națională.