Dosarele deputatului Stoianoglo. La ce etapă se află și când fostul procuror general și-ar putea afla sentința? Într-un dosar a intervenit termenul de prescripție
Dosarele penale ale fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, actual deputat în Parlamentul R. Moldova, sunt examinate în continuare la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Centru. Dosarul de la Apel, în care Stoianoglo a fost achitat de prima instanță, se examinează din amânare în amânare, după ce a fost redistribuit unei alte judecătoare, pentru că Oxana Robu a fost eliberată din funcție.
Într-un alt dosar, cel în care Stoianoglo este inculpat pentru încălcarea inviolabilității vieții private, a intervenit deja termenul de prescripție, astfel că deputatul nu mai poate fi tras la răspundere penală.
În dosarul privind abuzul de putere, în care se examinează circumstanțele eliberării lui Veaceslav Platon din închisoare, au mai rămas de audiat doi martori ai apărării.
În cadrul primului dosar, Alexandr Stoianoglo este învinuit că și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale (PG) cu 160 de mii de lei. În același dosar figurează și o fostă subalternă a lui Stoianoglo, Maria Cobzari. Dosarul a fost expediat în instanța de judecată în decembrie 2021. Cei doi au fost achitați de instanța de fond în februarie 2024. Procuratura Anticorupție (PA) a contestat sentința la CA Centru.
Dosarul se examinează la CA Centru din octombrie 2024. Conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, la ultimele ședințe au fost examinate mai multe cereri de recuzare, toate fiind respinse. Totodată, unele ședințe au fost amânate pentru că dosarul a fost repartizat altui judecător. Acest lucru s-a întâmplat după ce Oxana Robu nu a trecut evaluarea externă, iar în luna iunie 2025 a fost eliberată din funcție.
Dosarul a fost ulterior redistribuit judecătoarei Natalia Mămăligă. Totuși, examinarea dosarului nu a avansat foarte mult. Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, ședința din 9 martie nu a avut loc din cauza „imposibilității formării completului”. A fost amânată și ședința din 11 martie, iar cea din 23 martie a fost lucrativă.
„Dosarul se află pe rolul Curții pentru examinare în ordine de apel și, la acest moment, este la etapa examinării cauzei pe fond. La ultima ședință de judecată, care a avut loc la 23 martie 2026, au fost audiați martorii, ședința fiind întreruptă până la 30 martie 2026 pentru continuarea examinării fondului cauzei.
Toate ședințele de judecată în legătură cu examinarea cauzei penale au fost amânate din cauze obiective, principalele motive incluzând neprezentarea părților, avocaților sau martorilor și/sau cererile de recuzare depuse de partea apărării împotriva membrilor completului de judecată”, a declarat pentru ZdG purtătoarea de cuvânt a CA Centru, Adela Roșca.
Procurora pe caz, Cristina Gladcov, a declarat că în cadrul ședințelor au fost audiați toți martorii.
„Deja au fost audiați toți martorii. Urmează cercetarea materialelor, audierea inculpaților și dezbaterile. Vorbind despre o sentință finală la Curtea de Apel, aceasta depinde de mai mulți factori. În prima instanță a fost pronunțată o achitare, dar există și o opinie separată, astfel că ne vom orienta în funcție de situația din apel”, a declarat pentru ZdG Gladcov.
În cadrul celui de-al doilea dosar penal aflat pe rolul instanțelor de judecată, Alexandr Stoianoglo este învinuit pentru „încălcarea inviolabilității vieții personale”.
Mai exact, acesta este inculpat pentru că, în calitatea sa de procuror ierarhic superior, folosindu-se de situația de serviciu, a intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-șef al PA, Viorel Morari, cu alte persoane, obținute din telefonul mobil al acestuia, ridicat în cadrul cauzei penale în care Morari era vizat.
Ulterior, la 4 octombrie 2021, în incinta PG, Stoianoglo a susținut un briefing de presă, în cadrul căruia, „contrar prevederilor legale care consacră dreptul persoanei la secretul corespondenței, la inviolabilitatea vieții private și interzicerea divulgării informațiilor despre viața personală a altei persoane, cu bună știință, fără a avea consimțământul persoanei vizate, a răspândit informații ocrotite de lege despre viața personală și profesională a ultimului”. Dosarul a fost expediat în instanța de fond, la Judecătoria Chișinău, în iulie 2022, unde se află până în prezent în examinare.
O ședință din februarie a fost amânată, iar o alta a fost întreruptă din cauza „neprezentării unui membru al completului”, următoarea fiind programată pentru 3 aprilie, conform datelor disponibile pe portalul instanțelor de judecată. Ultima ședință lucrativă a avut loc pe 29 septembrie 2025. Cauza penală se află în examinare la judecătoarea Natalia Patrașcu.
Procurorul care gestionează acest dosar este Valeriu Crăciun. Acesta a declarat pentru ZdG că termenul de prescripție în acest dosar a intervenit deja.
„Dosarul trebuie să treacă la dezbaterile judiciare. Termenul de prescripție a intervenit. Este vorba despre o infracțiune ușoară, pentru care termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală este de trei ani și a expirat. În aceste condiții, instanța poate doar să constate vinovăția inculpatului. În orice caz, în momentul în care a intervenit termenul de prescripție, instanța trebuie să emită o hotărâre de condamnare, în opinia acuzării, iar ulterior partea vătămată poate înainta acțiunea civilă”, a declarat Crăciun.
Avocatul lui Stoianoglo, Vasile Gafton, spune că procesul de examinare a fost pus pe pauză după ce un judecător din complet a plecat în demisie.
„În septembrie a fost depusă o sesizare la Curtea Constituțională, fiind ridicată o excepție de neconstituționalitate. Curtea a examinat-o, noi ne-am întors și am continuat cercetarea judecătorească, ajungând la etapa pledoariilor. Însă, deoarece un judecător din complet a plecat în demisie, procesul s-a oprit în acest punct”, a precizat Gafton.
În cadrul celui de-al treilea dosar, fostul procuror general este învinuit pe trei capete de acuzare: abuz de serviciu, manifestat prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzarea în privința acestuia, fapt care ar fi cauzat bugetului public național un prejudiciu de peste 869 de milioane de lei; corupere pasivă, manifestată prin primirea și acceptarea de bunuri și avantaje necuvenite de la Veaceslav Platon, în sumă de peste 63 de milioane de lei; și fals în declarații, caracterizat prin neincluderea intenționată, în declarația de avere și interese personale, a faptului că soția sa, Țvetana Curdova, începând cu 5 ianuarie 2021, era unul dintre beneficiarii efectivi ai unei societăți înregistrate în Ucraina.
În această cauză penală figurează și doi procurori din cadrul PCCOCS, Dumitru Răileanu și Elena Ceruța, cărora li se incriminează faptul că ar fi acționat împreună cu Alexandr Stoianoglo în procesul de eliberare din detenție a lui Veaceslav Platon și de renunțare ilegală la acuzare. Dosarul a fost expediat în instanța de fond în octombrie 2022, unde se află până în prezent în examinare.
Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, la ședința din 5 martie „a fost audiat un martor și au fost cercetate probele materiale de către partea apărării”. Și la ședința din 17 martie a fost audiat un martor al apărării, în timp ce ședința din 25 martie a fost amânată, întrucât un judecător „este desemnat să participe la o masă rotundă”, potrivit datelor de pe portalul instanțelor. Următoarea ședință în acest dosar este programată pentru 27 aprilie. Dosarul se află în examinare la magistrata Ana Cucerescu.
Procurora Cristina Gladcov spune că dosarul se află la etapa audierii probelor apărării și că au mai rămas de audiat doi martori.
„În câteva ședințe a fost audiat Veaceslav Platon, iar la ultima ședință a fost audiat un martor. Până la pronunțarea unei sentințe finale au mai rămas doi martori, dacă vor putea fi prezentați. Ulterior, urmează cercetarea probelor apărării, audierea inculpaților și dezbaterile”, susține procurora.
Pe de altă parte, Vasile Gafton, avocatul lui Stoianoglo, afirmă că „atâta timp cât se desfășoară cercetarea judecătorească, nu dorim să facem speculații”.
Circumstanțele reținerii lui Stoianoglo în 2021
Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe 5 octombrie 2021, după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a admis o sesizare a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp împotriva procurorului general și l-a desemnat pe procurorul anticorupție Victor Furtună pentru a investiga informațiile din sesizare. La trei ore de la decizia CSP, procurorul anticorupție Victor Furtună a dispus inițierea urmăririi penale în privința procurorului general, acesta fiind și suspendat din funcție, odată cu el fiind suspendați și cei trei adjuncți ai săi. Au urmat percheziții la PG, dar și la domiciliul lui Stoianoglo, acesta a fost reținut, iar ulterior, plasat în arest la domiciliu, unde a stat timp de câteva luni, după care a fost plasat sub control judiciar.
De-a lungul timpului, Alexandr Stoianoglo a fost cercetat în 6 dosare penale, dintre care unul a fost clasat, două se află la faza de urmărire penală, iar trei au ajuns pe masa judecătorilor: pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru abuz de putere sau abuz de serviciu și pentru încălcarea inviolabilității vieții personale.
Alexandr Stoianoglo a susținut în repetate rânduri că dosarele penale deschise pe numele său sunt „fabricate” de actuala guvernare și că nu a comis nici o ilegalitate.
Profilul lui Stoianoglo: avocat, politician, procuror, apoi iar politician
Alexandr Stoianoglo (58 de ani) a ajuns deputat în Parlamentul R. Moldova după alegerile parlamentare din septembrie 2025, fiind pe locul 2 în lista Blocului electoral „Alternativa”, format din Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condus de Ion Ceban, Partidul „Congresul Civic”, condus de Marc Tkaciuk, și Partidul Democratizării și Consolidării Moldovei, condus de Ion Chicu. Fost candidat la prezidențialele din 2024, pe care le-a pierdut în turul al doilea în fața Maiei Sandu, Alexandr Stoianoglo a făcut parte din acest bloc fără să conducă vreun partid.
Alexandr Stoianoglo este jurist de meserie. S-a născut la Comrat și tot acolo a absolvit școala medie. În 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și imediat a fost angajat în funcția de ajutor al procurorului municipiului Chișinău. Din 1995 până în 2001 a fost procuror al autonomiei găgăuze.
Moldovacurata.md a scris anterior că, pentru alegerile parlamentare din februarie 2001 a candidat pe lista Partidului Democrat, condusă atunci de Ion Struza, însă formațiunea nu a trecut pragul electoral. Din 2001 până în 2007, când țara era condusă de Vladimir Voronin și Partidul Comuniștilor, Stoianoglo a revenit la Chișinău și a ocupat funcția de adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova. Timp de doi ani, pana în 2009, a activat ca avocat, în cadrul propriului birou de avocați.
Și-a reactivat cariera politică în anul 2009, când a candidat pe lista Partidului Democrat (PDM) și a devenit deputat și vicepreședinte al Parlamentului. A deținut această funcție până la următoarele alegeri, în noiembrie 2010, la care a candidat din nou pe lista democraților și a obținut un nou mandat. De această dată în Parlament a ocupat funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.
A candidat la funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. În ianuarie 2015 Alexandr Stoianoglo a anunțat că părăsește Partidul Democrat și candidează independent la funcția de guvernator al autonomiei găgăuze. „Consider că viitorul bașkan nu ar trebui să aibă apartenență politică și ar trebui să construiască un dialog cu toate fracțiunile”, a spus atunci Stoianoglo. El a audăugat că ieșirea din PDM a fost determinată și de „dezordinile în masă” care au avut loc la 3 iunie 2014 în sediul Adunării Populare a Găgăuziei. „Condamn actele de violență care au avut loc în iunie anul trecut. După cum se știe, ele au fost orchestrate de reprezentanții PDM, care poartă toată responsabilitatea, dar care, din păcate, nu a reacționat și a acceptat tacit cele întâmplate. Eu nu pot accepta o asemea politică”. La acele alegeri, el nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a deveni bașcan, funcția revenindu-i Irinei Vlah.
Totuși, nota moldovacurata.md, deși evenimentele pe care le-a criticat au avut loc în iunie 2014, el a părăsit formațiunea abia în ianuarie 2015, adică peste jumătate de an, timp în care PDM participase la noi alegeri parlamentare, iar pe Stoianoglo nu îl inclusese în lista candidaților, condusă atunci de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc.
Până în anul 2019 Alexandr Stoianoglo a lucrat în sectorul privat. În 2019, după ce PDM a pierdut puterea, iar oligarhul și politicianul Vladimir Plahotniuc, care controla până atunci guvernarea, a fugit din țară, Stoianoglo a candidat pentru funcția de procuror general, în cadrul concursului anunțat de Consiliul Superior al Procurorilor și a ieșit învingător. A exercitat funcția de procuror din 29 noiembrie 2019 până la 5 octombrie 2021.
