Mai multe lăcașuri de cult nu pot interveni ca terți în litigiul dintre Mitropolia Basarabiei vs Mitropolia Moldovei: „Dorim anularea acestui proces, iar fiecare comunitate să aleagă cui anume vrea să aparțină”
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererile de intervenție în proces, în calitate de terți, depuse de reprezentanții mai multor lăcașuri de cult în litigiul dintre Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și Ministerul Culturii (MC). Decizia a fost pronunțată pe 20 martie de judecătoarele Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Diana Stănilă.
„(…) Întrucât legislația procesuală nu conferă instanței de recurs competența de a dispune atragerea persoanelor în calitate de terț, iar examinarea recursului se realizează în limitele cadrului procesual stabilit anterior, cererea formulată în acest sens urmează a fi respinsă (…)”, se menționează în hotărârea CSJ.
„Mitropolia Basarabiei nu-și dorește nimic altceva decât ca acest contract, care este unul abuziv, să fie anulat”
Solicitat de Ziarul de Gardă, Gabriel Gherasă, vicar administrativ al Mitropoliei Basarabiei, a explicat că originile acestui litigiu sunt „destul de îndelungate”.
„(…) Pe 11 iunie 2022, Guvernul condus la acea vreme de Vasile Tarlev a adoptat hotărârea nr. 740 cu privire la edificiile și lăcașurile de cult. Această lege cuprindea darea spre folosință Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a aproximativ 800 de biserici, monumente istorice, care aveau statut de lăcașuri ocrotite de către stat. În urma acestei legi, care era una eminamente discriminatorie și în cadrul căreia s-au făcut numeroase nedreptăți, spre exemplu, este Biserica „Sfânta Treime” din Călărași, care a fost construită începând cu anul 1993 și care în 2002 a fost clasată ca monument istoric și dată spre folosință Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, deși a fost construită de Ioan Mutu de la Călărași (…). În acest context, a avut loc această adresare către instanță pentru anularea contractului, care este unul abuziv. Cu atât mai mult că în 2003 s-au dat spre folosință și 21 de mănăstiri Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove. Procesul s-a tot tărăgănat, s-a întors de nenumărate ori la Înalta Curte, lucrurile n-au fost tocmai firești, iar ultima găselniță a Mitropoliei Chișinăului a fost aceea de a perturba acest proces de judecată prin intervenirea în proces a acestor comunități religioase (…)”, a declarat Gabriel Gherasă.
Astfel, vicarul administrativ al Mitropoliei Basarabiei califică hotărârea CSJ drept „firească, normală și o dovadă a faptului că, din punct de vedere juridic, R. Moldova merge spre bine”.
„(…) Acest proces nu prevede ca respectivele comunități sau biserici să fie date Mitropoliei Basarabiei, așa cum se vehiculează în mass-media și dezinformează cei de la Mitropolia Moldovei. Noi cerem și ne luptăm pentru drepturile cetățenilor, fără a avea ceva de câștigat. Dorim anularea acestui proces, acestei legi, astfel fiecare comunitate să aleagă cui anume vrea să aparțină. Nu dorim ca opinia publică să fie manipulată și dezinformată că, începând cu luna iunie, dacă se va emite o decizie favorabilă, aceste biserici vor trece în folosința Mitropoliei Basarabiei. Sub nicio formă, asta este o dezinformare, o manipulare (…). Fiecare comunitate va avea dreptul să semneze un contact cu Ministerul Culturii și să decidă. În esență, Mitropolia Basarabiei nu-și dorește nimic altceva decât ca acest contract, care este unul abuziv și nefiresc, să fie anulat, iar contractele să fie încheiate direct cu comunitățile religioase, pentru că Mitropolia Basarabiei mereu a susținut că biserica este a parohiei, a comunității (…)”, subliniază Gabriel Gherasă.
Ioan Moșneguțu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, nu a răspuns apelurilor ZdG pentru un comentariu la acest subiect.
Pe 6 iulie 2010, Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii și Turismului (MC) și a Bisericii Ortodoxe din Moldova „Mitropolia Moldovei”, solicitând anularea contractului de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură, încheiat pe 4 ianuarie 2003, precum și a contractului de transmitere în folosință și asumare a obligațiilor de protecție pentru mănăstirile–monumente de importanță națională, semnat la 10 septembrie 2008. Totodată, s-a cerut obligarea pârâților să prezinte materialele de lucru care au stat la baza încheierii acestor contracte administrative.
Prin hotărârea din 19 decembrie 2014, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins ca „neîntemeiată și tardivă” acțiunea depusă de Mitropolia Basarabiei. Ulterior, în aprilie 2023, Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Chișinău și a pronunțat o nouă decizie prin care a admis acțiunea înaintată de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor.
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs de către Biserica Ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei”, care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a soluției instanței de fond.
Ulterior, reprezentanții mai multor lăcașuri de cult au depus cereri privind atragerea în proces în calitate de terţi, menționând că „o eventuală hotărâre a instanţei ar putea influența drepturile şi obligaţiile materiale ale comunităților religioase”.
După respingerea acestor cereri, litigiul continuă să fie examinat de judecătorii Curții Supreme de Justiție.
