Casa șefului Poliției Naționale, construită și vândută de un om de afaceri, prieten cu familia Cernăuțeanu: ANI a emis un proces-verbal de refuz al inițierii controlului
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controalelor în legătură cu respectarea regimului juridic al averii și intereselor personale și respectarea regimului juridic al conflictului de interese în privința lui Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP). În ambele cazuri, inspectorii de integritate nu au stabilit „bănuieli rezonabile” cu privire la încălcarea legislației.
Ziarul de Gardă a constatat că locuința șefului Poliției Naționale din Colonița a fost construită de compania de Lagmar Impex, al cărui proprietar este Viorel Godea. „Nu am urmărit obținerea unui profit anume din vânzarea imobilului, pentru că eu și familia Cernăuțeanu ne aflăm în relații de prietenie”, afirmă omul de afaceri.
În februarie 2025, RISE Moldova scria că soții Cernăuțeanu și Grigore Zaiaț, tatăl soției lui Viorel Cernăuțeanu, și-au cumpărat în 2023 o casă într-o suburbie a orașului Chișinău. Imobilul se află într-un mic cartier recent ridicat la periferia satului Colonița, are circa 245 de metri pătrați suprafața la sol și două niveluri. Potrivit RISE, deși șeful Poliției deține 50% din imobil și din terenul de aproape 7 ari pe care acesta este construit, lotul nu apărea în declarațiile sale de avere din ultimii doi ani. Nici soția sa, Elena Cernăuțeanu, care lucrează la Președinție, nu l-a indicat în declarația depusă la ANI pentru anul 2023. Explicația șefului Poliției Naționale a fost că a cumpărat bunurile împreună, respectiv a declarat terenul la pachet cu casa.
„Lucrările de reparație au fost realizate de către socrul, unchiul și finul meu de cununie”
Printr-un proces verbal emis pe 24 martie 2025, inspectoarea de integritate Eugenia Parfeni a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al averii și intereselor personale în privința familiei Cernăuțeanu, pentru că nu a atestat „prezența indicilor de depășire a cheltuielilor în raport cu veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei ce ar contura aparența existenței unei diferențe substanțiale”.
În urma verificărilor prealabile, inspectoarea de integritate a constatat că familia Cernăuțeanu ar fi avut disponibilitatea financiară pentru a achiziționa ½ cota-parte din casa de locuit, cu suprafața de 243,6 de metri pătrați, achiziționată la prețul de un milion de lei și că ar fi avut disponibilitatea financiară de a suporta cheltuielile pentru îmbunătățirile aduse bunului imobil, în sumă de 850 de mii de lei.
Viorel Cernăuțeanu a oferit pentru Autoritate mai multe explicații privind casa de la Colonița în care socrul său deține 50%. Acesta a menționat că o parte din îmbunătățirile efectuate bunului imobil au fost realizate de către socrii săi „din contul surselor proprii ale acestora, deoarece împărtășim același bun imobil”.
„Bunul imobil care aparține cu drept de proprietate familiei mele (1/2 cotă parte din casa de locuit, cu nr.cadastral XXXXX a fost achiziționată în baza contractului nr.1-179 din 30.05.2023 – negocieri directe. Prețul de achiziție pentru ½ cotă-parte din casa de locuit la momentul încheierii contractului nr. 1-179 din 30.05.2023 reprezintă 1 000 000,00 de lei. Valoarea de piață a 1/2 cotă parte din momentul încheierii contractului nr. 1-179 din 30.05.2023 reprezintă aproximativ 1 150 000,00 de lei, prețul final fiind negociat cu vânzătorul. Ce ține de ajustarea/îmbunătățirea bunului imobil pentru anumite condiții de trai, în anul 2023 am procurat anumite materiale de construcții de la piețele comerciale din municipiul Chișinău (gresie, faianță, cadă de baie, lavoare, etc.) fără a-mi fi eliberate bonuri de plată în acest sens. Lucrările de reparație asupra bunului imobil din anul 2023 au fost realizate de către socrul, unchiul și finul meu de cununie, în lipsa contractelor sau altor documente confirmative.
În partea ce ține de suma de 1 850 000,00 de lei, indicate la cap.III (valoarea bunului) în declarația de avere și interese personale pentru anul 2023, aceasta este constituită din prețul de achiziție a bunului imobil (1 000 000,00 de lei) la care se mai adaugă valoarea estimativă a îmbunătățirilor realizate pe parcursul anului 2023, or în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, valoarea de cumpărare a bunului reprezintă prețul real plătit pentru bun și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora. Prețul real plătit este confirmat și prin declarațiile vânzătorului, pe care le anexez. La fel, pe parcursul anilor 2024 și 2025, familia mea a adus de asemenea îmbunătățiri asupra bunului menționat supra. Totodată, accentuez că o parte din îmbunătățirile efectuate asupra bunului imobil au fost realizate de către socrii mei din contul surselor proprii ale acestora, deoarece împărtășim același bun imobil, asumându-și aceste acțiuni (…). În final, declar pe propria răspundere că din anul 2023 (odată cu achiziționarea bunului imobil) și până în prezent locuiesc împreună cu familia pe adresa mun. XXXXX, s. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX”, a precizat Viorel Cernăuțeanu pentru ANI.
Totodată, inspectoarea de integritate menționează că, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 30 mai 2023 a casei din Colonița, Viorel Cernăuțeanu a înstrăinat mai multe bunuri imobile deținute în proprietate.
„Astfel, se reține că subiectul vizat ar fi avut disponibilitate financiară de a suporta cheltuielile pentru îmbunătățirile aduse bunului imobil în sumă de 850 000,00 de lei”, a reținut inspectoarea.
Proprietarul Lagmar Impex: „Ne aflăm în relații de prietenie”
Cu explicații pentru ANI a venit și omul de afaceri care a vândut bunul imobil din Colonița familiei Cernăuțeanu. ZdG a aflat că antreprenorul este Viorel Godea, proprietarul companiei de construcții Lagmar Impex.
Acesta susține că nu a urmărit obținerea unui profit din vânzarea imobilului, pentru că se află în relații de prietenie cu familia șefului IGP. Omul de afaceri afirmă că valoarea totală a investițiilor suportate în timpul construcțiilor bunurilor imobile, inclusiv de cumpărare a terenului pentru construcții, a fost mai mică decât prețul de vânzare pentru cumpărătorii finali.
„Pentru a preveni o posibilă răspândire în spațiul public a unor informații eronate într-o caz de rezonanță publică, cu care am tangență, în calitatea mea de om de afaceri consider necesar să revin cu unele precizări importante: în anul 2020, am achiziționat un lot de pământ cu suprafața de 24 ari, în localitatea Colonița (mai exact – 0,2408 ha). Ulterior, în 2023, am divizat terenul respectiv în cinci loturi a câte 5, 6 ari fiecare. Pe aceste loturi, în strictă conformitate cu normele legale și normative în vigoare, am construit cinci case. Lucrările de construcție au fost efectuate, în bază de contract, de către compania director al căruia sunt. Costul total al lucrărilor de construcție a acestor case a constituit suma de 5 531 632,00 lei, fapt atestat documentar. În acest preț au intrat inclusiv lucrările de betonare, construcția acoperișurilor, a rețelelor inginerești și lucrările de finisare.
Ulterior, aceste case au fost scoase la vânzare prin intermediul unui agent imobiliar cu anunțul public despre vânzarea bunurilor imobile menționate mai sus, la cheie. Timp de 6 luni de zile din momentul plasării anunțului despre vânzare nu am reușit să realizez nici o vânzare. Între timp cunoscând că prietenul meu Viorel Cernăuțeanu a vândut bunul imobil pe care îl deținea în proprietate și reieșind din circumstanțele expuse mai sus i-am propus oferta pentru achiziționarea unei case din cele construite în localitatea Colonița. Astfel, prin acord și negocieri directe, am înstrăinat una din aceste case lui Viorel și Elena Cernăuțeanu și familiei XXXXX și XXXXX (socrii șefului IGP n.r.) la un preț contractual de 2 000 000,00 de lei, care a fost negociat între părți. Achitarea s-a făcut până la momentul semnării contractului. Tranzacția a avut loc pe data de 30 mai 2023. Valoarea totală a investițiilor pe care le-am suportat în legătură cu construcția acestei case până la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare nu a depășit prețul contractului de vânzare-cumpărare. Țin să menționez că nu am urmărit obținerea unui profit anume din vânzarea acestui imobil, deoarece eu personal și cu familia Cernăuțeanu ne aflăm în relații de prietenie. Aș vrea să precizez în context un moment pe care-l consider important – toate cele 5 case au fost vândute la prețuri ce au variat între 2 milioane lei și 2,5 milioane lei”, a subliniat omul de afaceri în explicația oferită pentru ANI.
Totodată, șeful Poliției Naționale a venit și pentru ZdG cu mai multe precizări despre casa de la Colonița: „Complexul a fost scos inițial în vânzare în iunie 2022. Prețul de piață solicitat de agentul imobiliar pentru toate aceste bunuri era de 220 de mii de euro la cheie. Aceste bunuri n-au putut fi înstrăinate de agentul imobiliar până în ianuarie 2023. În momentul în care bunurile nu s-au vândut, agentul imobiliar a refuzat să asigure acest proces, pentru că nu era cerere de piață pentru ele. Iată în acel moment eu am început a purta discuțiile cu domnul Godea. În acel moment a parvenit oferta lui și mi-a zis că va fi ca pentru un prieten, dar în același timp să-și acopere cheltuielile suportate de el în procesul de construcție (…). Menționez că am înstrăinat absolut toate bunurile pe care le dețineam. Am înstrăinat două apartamente, două garaje și un mijloc de transport și am investit deja în îmbunătățirea condițiilor din casă. Cu mare drag vă pot prezenta extrasele de pe site-ul 999 în care se vindeau aceste bunuri la acea etapă (…). Socrii mei au ajuns la 65 de ani și n-au avut niciun bun pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării: nici apartament, nici casă, nimic. Acesta este unicul bun procurat cu ei în comun”, a precizat Viorel Cernăuțeanu.
Șeful Poliției Naționale ne-a expediat imagini cu anunțul imobiliar în care susține că este indicat prețul de piață al bunurilor din acea perioadă.
Șeful IGP: „Eu sper și vreau să cred că cei care îmi sunt prieteni sunt oameni de bună-credință”
Luând în calcul relația de prietenie cu omul de afaceri, Ziarul de Gardă l-a întrebat pe Viorel Cernăuțeanu dacă nu l-a favorizat vreodată, fiind în funcția de șef al IGP, pe proprietarul companiei de construcții Lagmar Impex.
„Declar cu certitudine că niciodată nu am avut nici măcar o tangență ca proces de activitate cu dumnealui (Viorel Godea, n.red.) sau cu activitatea dumnealui. Deci nu au existat tangențe în procesele noastre de activitate (…). Eu sper și vreau să cred că cei care îmi sunt prieteni sunt oameni de bună-credință, iar activitatea lor se bazează pe respectarea legislației și cu certitudine cred că domnul Godea este una dintre persoanele din cercul meu de prieteni care respectă legislația R. Moldova, dar și cea internațională în activitățile sale economice”, a spus Viorel Cernăuțeanu.
Inspectoarea de integritate a mai constatat că atât Viorel Cernăuțeanu, cât soția acestuia nu au indicat în declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2023 cheltuielile pentru îmbunățirile aduse bunului imobil în sumă de 850 000 de lei.
„(…) Însă, în circumstanțele în care în declarațiile de avere și interese personale depuse la 21.02.2025, subiectul vizat a reflectat la valoarea bunului prețul real plătit pentru respectivele bunuri și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora, inspectoarea de integritate consideră lipsa intenției și reaua-credință a subiectului declarării de a tăinui/denatura date în procesul declarării averii și intereselor personale”, se mai spune în document.
Socrii șefului IGP, cu donații pentru familia Cernăuțeanu
Între 2017 și 2023, Viorica și Grigore Zaiaț a donat familiei Cernăuțeanu aproape 23 mii de euro. Inspectoarea de integritate a constatat că o parte din veniturile obținute din donații au fost efectuate prin transferuri bancare prin intermediul instituțiilor bancare. Viorel Cernăuțeanu a comunicat anterior că socrii săi lucrează în Italia de 25 de ani, fiind și cetățeni ai statului italian.
„De asemenea, în cadrul verificării prealabile, au fost prezentate și acte confirmative privind disponibilitatea financiară a domnilor XXXXX și XXXXX (Grigore și Viorica Zaiaț, socrii lui Viorel Cernăuțeanu, n.red.) de acordare cu titlu de donație a mijloacelor financiare sus nominalizate”, se mai menționează în procesul-verbal emis de ANI.
Astfel, inspectoarea de integritate nu a atestat prezența indicilor de depășire a cheltuielilor în raport cu veniturile obținute de familia Cernăuțeanu.
„Cu siguranță pot să prezint toate extrasele, fie că vorbim despre conturile de plată care au fost trimise din Italia sau extrasele conturilor de plată care sunt la banca din R. Moldova”, a spus șeful IGP pentru ZdG.
Viorel Cernăuțeanu a expediat redacției mai multe acte care confirmă donațiile făcute de socrii săi atât în perioada menționată mai sus, cât și în alți ani. De asemenea, șeful IGP ne-a prezentat veniturile obținute de-a lungul timpului de către socrii săi în Italia.
Sursa doc: ZdG
ANI: Viorel Cernăuțeanu nu a admis un conflict de interese
Pe 19 martie 2025, ANI a emis un proces-verbal de refuz al inițierii controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese de către șeful Poliției Naționale. În urma verificărilor prealabile, inspectorul de integritate Vitalie Pogribnoi a stabilit că Viorel Cernăuțeanu nu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în raport cu socrul său, care a fost angajat la IGP timp de câteva luni, înainte de a se pensiona.
Conform ANI, Grigore Zaiaț, socrul lui Cernăuțeanu, a fost angajat în cadrul Inspectoratului de către un șef adjunct al instituției, în perioada în care șeful Poliției Naționale se afla într-o deplasare în interes de serviciu. Bărbatul a deținut funcția de administrator al Secției administrare patrimoniu a direcției aprovizionare tehnico-materială a IGP.
Viorel Cernăuțeanu a precizat pentru ZdG că ordinul a fost semnat de către șeful adjunct al IGP, Lilian Carabeț.
„(…) Potrivit contractului individual de muncă nr. 1185 din 18 aprilie 2024, Inspectoratul General al Poliției, în persoana șefului adjunct al IGP XXXXX, în calitate de angajator și cetățeanul XXXXX, în calitate de salariat, a fost încheiat contractul menționat supra, în care ultimul fiind angajat în calitate de administrator al Secției administrare patrimoniu în subdiviziunea Direcția aprovizionare tehnico-materială, de la 18 aprilie 2024 până la data de 18 aprilie 2025, ceea ce la caz nu generează situație de conflict de interese, or, acestea nu se încadrează în prevederile art. 12 alin. (3) al Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale (…).
Inspectorul de integritate menționează că nu desprinde existența unei aparențe de conflict de interese materializat de către subiectul declarării vizat și nu reține caracterul fondat al alegației invocate de către autorul sesizării, or, subiectul declarării vizat nu a obținut careva beneficii, foloase materiale sau nemateriale și nu a fost desprinsă aparența unui interes personal în speța dedusă spre examinare inspectorului de integritate, luând în considerarea că în perioada 14 aprilie 2024 pînă la 18 aprilie 2024, subiectul declarării dl Viorel Cernăuțeanu, s-a aflat în afara hotarelor R. Moldova, participînd la Congresul European al Poliției, în orașul Berlin, Republica Federală Germania, potrivit Ordinului nr. 188 din 10 aprilie 2024”, se spune în documentul ANI.
Viorel Cernăuțeanu lucrează în structurile Ministerului Afacerilor Interne de la vârsta de 25 de ani. Acesta a fost numit în funcția de șef al Poliției Naționale în februarie 2022.
