Datoria publică a R. Moldova crește constant. Expert: „Ritmul nu e alarmant, dar echilibrul e fragil”
Datoria publică a R. Moldova a depășit 127 de miliarde de lei, iar peste 60% din aceasta este datoria externă. Creșterea nu este una întâmplătoare, ci rezultatul unui amestec de politici bugetare, investiții și influențe externe. Marin Gospodarenco, expert la Centrul Analitic Economica, explică pentru Ziarul de Gardă de ce datoria crește an de an, cât de sustenabilă este și care sunt semnele că datoria prezintă un risc pentru economie.
Nivelul actual și evoluția datoriei publice
„Nivelul actual al datoriei publice a R. Moldova reflectă atât presiuni bugetare, cât și o anumită stabilitate relativă în timp. La 30 septembrie 2025, soldul datoriei de stat s-a ridicat la 127,27 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 5,9 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2024, ceea ce arată că Guvernul a continuat să se finanțeze prin împrumuturi interne și externe pentru a acoperi cheltuielile curente și pentru a susține investițiile.
Datoria de stat externă, exprimată în dolari SUA, a ajuns la 4,75 miliarde, împărțită între credite cu dobândă fixă (51,2%) și variabilă (48,8%). „Această structură relevă un risc moderat: dobânzile fixe oferă predictibilitate, dar aproape jumătate din datorie depinde de evoluția ratelor internaționale, care pot crește costurile de rambursare”, explică expertul.
În lei, echivalentul datoriei externe este de 78,7 miliarde, adică peste 60%. „În mai puțin de doi ani, datoria a crescut cu aproximativ 20 de miliarde de lei, echivalent cu o majorare de peste 18%”, spune Gospodarenco.
Ca pondere în PIB, la mijlocul anului 2025 datoria totală reprezenta 36,2% din PIB, în scădere ușoară față de 37,5% la sfârșitul anului trecut. „Această scădere nu vine din reducerea datoriei, ci din creșterea economică, care diluează indicatorul”, precizează expertul.
„Astfel, R. Moldova are astăzi o datorie publică de aproximativ 132 de miliarde de lei, dominată de componenta externă, în continuă creștere, dar aflată încă sub pragurile considerate critice la nivel internațional. Ritmul este alert comparativ cu veniturile bugetare, ceea ce impune o atenție sporită asupra structurii împrumuturilor și asupra capacității statului de a le rambursa în condiții avantajoase”, mai spune expertul.
De ce crește datoria publică
„Creșterea constantă a datoriei publice a R. Moldova este rezultatul unui amestec de factori economici și politici”, afirmă Marin Gospodarenco.
„Deficitul bugetar este elementul central: statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și impozite, iar diferența trebuie acoperită prin împrumuturi. Un alt factor ține de investiții – o parte semnificativă din creșterea datoriei externe din ultimii doi ani vine din împrumuturi contractate de la Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale. Aceste resurse finanțează proiecte de infrastructură, modernizarea instituțiilor publice și programe de dezvoltare, adică împrumuturi cu destinație productivă, nu doar pentru consum.”
La acești factori se adaugă inflația și politica monetară. „Inflația ridicată a dus la creșterea dobânzilor pe piața internă, ceea ce înseamnă că statul plătește mai mult pentru a atrage finanțare. În plus, fluctuațiile cursului valutar, mai ales aprecierea dolarului, au adăugat peste 1,2 miliarde de lei la stocul datoriei externe în prima jumătate a anului 2025.”
Pe scurt, potrivit expertului, „creșterea datoriei este determinată de un mix de factori: finanțarea deficitelor curente, împrumuturi pentru investiții, presiunea dobânzilor interne și impactul cursului valutar”.
Normalitate sau semnal de alarmă?
„Pentru o țară aflată în dezvoltare, este normal să aibă o datorie în creștere”, susține Marin Gospodarenco. Totuși, ritmul și structura actuală necesită prudență.
Expertul amintește că la jumătatea anului 2025 datoria publică era de 36,2% din PIB, sub pragul critic de 43% stabilit de Guvern. „Cu alte cuvinte, R. Moldova se află într-o zonă sigură, dar faptul că datoria a crescut cu 20 de miliarde de lei în doi ani arată un ritm susținut, justificat doar dacă banii merg spre investiții productive. Dacă sunt folosiți pentru cheltuieli curente, atunci sustenabilitatea devine mai fragilă.”
„Nu doar nivelul absolut contează, ci și calitatea datoriei. Peste 94% din titlurile de stat interne au scadență sub un an, iar mai mult de jumătate din datorie are dobândă variabilă – două semnale de risc care pot complica situația în caz de șoc extern”, explică Gospodarenco.
„Așadar, putem spune că o țară aflată în dezvoltare și în proces de integrare europeană este normal să aibă o datorie în creștere. Totuși, ritmul și structura actuală necesită prudență. Creșterea nu este alarmantă, dar semnele de avertizare – refinanțări dese și dependența de dobânzi variabile – arată că sustenabilitatea poate fi slabă dacă nu există o strategie coerentă de investiții și consolidare fiscală. Cu alte cuvinte, datoria este încă gestionabilă, dar echilibrul este fragil și orice șoc extern – fie o criză economică, fie o creștere bruscă a dobânzilor – va face situația mai complicată.”
Care este situația R. Moldova în comparație cu vecinii
„La mijlocul anului 2025, datoria sectorului public reprezenta 37,4% din PIB, iar cea de stat – 36,2%. În regiune, România are peste 50%, Polonia – între 48 și 55%, Ungaria – peste 70%, iar Ucraina a depășit 80% din PIB.
Aceasta arată că R. Moldova are încă o marjă de manevră, fiind sub media regională și sub pragurile europene de alertă (60%). Totuși, vecinii au economii mai mari și acces mai ușor la piețele internaționale de capital. Noi depindem mai mult de finanțări de la creditori multilaterali și de piața internă, unde majoritatea titlurilor sunt pe termen scurt”, explică expertul.
Ce finanțează datoria publică
„Diferența majoră se vede între datoria externă și cea internă”, spune Gospodarenco.
„Resursele externe, provenite în special de la UE, FMI, Banca Mondială și BERD, sunt destinate investițiilor și reformelor – proiecte de infrastructură, digitalizare, energie sau agricultură. Aceste fonduri generează valoare economică.
În schimb, datoria internă este folosită aproape exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetar curent – salarii, pensii, subvenții și alte cheltuieli de funcționare. Aceste împrumuturi nu aduc valoare economică directă, dar mențin stabilitatea bugetară de zi cu zi.”
Este datoria R. Moldova sustenabilă?
„În prezent, tabloul este echilibrat, dar cu zone de vulnerabilitate”, spune Gospodarenco.
„La 30 septembrie 2025, datoria de stat era de 127,3 miliarde de lei, adică 36% din PIB, sub pragul de alertă de 43%. Perioada medie de rambursare este de 7,8 ani, iar serviciul datoriei reprezintă doar 5,8% din veniturile bugetare – sub nivelul riscant de 10%.
Totuși, două probleme persistă: ponderea mare a titlurilor scadente în mai puțin de un an (94%) și dobânzile variabile care depășesc 56% din total. „Acestea expun bugetul la riscuri dacă dobânzile cresc sau dacă investitorii își pierd interesul pentru titlurile de stat”, avertizează expertul.
Când ar putea deveni datoria un risc real
„Semnele că datoria ar putea deveni riscantă sunt deja vizibile, chiar dacă nu sunt alarmante”, spune Marin Gospodarenco.
„Peste 94% din valorile mobiliare de stat au scadență sub un an – statul trebuie să refinanțeze continuu datoria. Dacă băncile își reduc apetitul pentru aceste titluri sau dacă dobânzile cresc brusc, presiunea pe buget ar fi imediată.
De asemenea, 56% din datoria totală este cu dobândă variabilă, ceea ce o face vulnerabilă la evoluțiile pieței.”
„Semnele clare de risc ar fi: o creștere a ponderii datoriei în PIB peste 45–50%, costuri de dobândă ce depășesc 10% din veniturile bugetului, incapacitatea de a rostogoli datoriile pe termen scurt sau apariția unor restanțe mari la plată. Deocamdată, R. Moldova este sub aceste praguri, dar echilibrul se sprijină pe o bază destul de sensibilă”, conchide expertul economic.
