Comandanții militari ai armatelor din Marea Britanie și Germania, apel fără precedent: „Postura militară a Rusiei s-a reorientat decisiv către vest… Reînarmarea nu înseamnă belicism”
Cei mai înalți lideri militari ai Marii Britanii și Germaniei au lansat un apel comun fără precedent către populațiile țărilor lor pentru a accepta argumentul „moral” al reînarmării și pentru a se pregăti în fața amenințării unui război cu Rusia. Cei doi susțin că fac acest apel nu doar în calitate de lideri militari ai două dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, ci „ca voci ale unei Europe care trebuie acum să se confrunte cu adevăruri incomode despre propria securitate”, notează The Guardian.
Mareșalul Richard Knighton, șeful Statului Major al Marii Britanii și generalul Carsten Breuer, șeful apărării din Germania, au afirmat că poziționarea militară a Rusiei s-a „deplasat decisiv spre vest” și că este nevoie de o „schimbare majoră” în apărarea și securitatea Europei.
Într-un articol comun publicat în The Guardian și în ziarul german Die Welt, în urma Conferinței de Securitate de la München, cei doi militari au declarat că au datoria „de a explica ce este în joc, astfel încât populația să poată înțelege de ce Regatul Unit și Germania s-au angajat la cele mai mari creșteri susținute ale cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece”.
„Există o dimensiune morală a acestui demers. Reînarmarea nu înseamnă belicism (tendință războinică, n.r.), este acțiunea responsabilă a unor națiuni hotărâte să-și protejeze cetățenii și să păstreze pacea”, scriu ei.
Knighton și Breuer mai spun: „Dacă Rusia percepe Europa ca fiind slabă sau divizată, ar putea fi încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina. Istoria ne învață că descurajarea eșuează atunci când adversarii simt dezbinare și slăbiciune. Știm că agresiunea și intențiile Rusiei se extind dincolo de Ucraina”.
Există o reticență semnificativă în rândul alegătorilor din Marea Britanie și Germania de a accepta dificultăți economice în schimbul reînarmării, chiar dacă majorități din ambele țări consideră că izbucnirea unui al treilea război mondial este mai probabilă decât improbabilă în următorii cinci ani.
În Marea Britanie, un sondaj realizat luna aceasta de YouGov a arătat că o minoritate susține majorări de taxe (25%) sau reduceri de cheltuieli (24%) pentru a finanța creșterea bugetului forțelor armate – inclusiv dintre cei care spun că este foarte importantă consolidarea puterii militare a Regatului Unit.
Alegătorii germani și francezi sunt, de asemenea, mai puțin predispuși decât anul trecut să susțină creșterea bugetelor pentru apărare dacă aceasta ar însemna un compromis cu alte investiții, potrivit unui sondaj realizat luna aceasta pentru Politico.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat în weekend că există o nevoie urgentă ca Marea Britanie să aibă o relație mai strânsă de apărare cu Europa, inclusiv în domeniul achizițiilor și al producției, astfel încât Regatul Unit să se afle în centrul unei arhitecturi europene de apărare mai puternice.
În cadrul unei vizite la Conferința de Securitate de la München, el le-a spus celor prezenți: „Nu mai suntem Marea Britanie a anilor Brexit”, argumentând că amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia și necesitatea ca Europa să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare impun Regatului Unit să se integreze mai strâns în achizițiile de apărare alături de aliații europeni.
Folosind un limbaj similar celui utilizat de oficiali guvernamentali din Marea Britanie, Germania și alte state europene, Knighton și Breuer au spus că complexitatea amenințărilor impune „o conversație onestă, la nivelul întregului continent, cu cetățenii noștri, pentru a explica faptul că apărarea nu poate fi doar responsabilitatea personalului în uniformă”.
Ei au cerut o „apărare la nivelul întregii societăți”, cu infrastructură rezilientă, cercetare și dezvoltare tehnologică din partea sectorului privat și instituții naționale pregătite să funcționeze în condiții de amenințări tot mai mari.
Regatul Unit și Germania s-au angajat să aprofundeze cooperarea în domeniul securității și apărării și au semnat ceea ce a devenit cunoscut drept acordul Trinity House în 2024.
Guvernul german se află sub presiune pentru a-și respecta promisiunea de a relansa creșterea economică după o perioadă prelungită de declin și de a majora cheltuielile pentru apărare pe fondul îngrijorărilor legate de agresiunea rusă.
Germania staționează permanent o brigadă de luptă de 4000–5000 de militari pe flancul estic al NATO și și-a modificat constituția pentru a face disponibilă, practic fără restricții, finanțarea pentru apărare. A fost, de asemenea, demarată achiziția a câtorva mii de vehicule blindate, în paralel cu extinderea capacității industriale.
Marea Britanie construiește până la șase fabrici de muniții, menite să asigure ceea ce Ministerul Apărării descrie drept o capacitate „permanent activă” pentru menținerea stocurilor de muniție.
Dezbaterea privind securitatea europeană, la aproape patru ani de la invazia pe scară a Rusiei în Ucraina, și în contextul unei ambiguități crescânde privind amploarea sprijinului SUA pentru NATO după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, are loc în timp ce guvernele din Germania și Regatul Unit încearcă să reechilibreze cheltuielile după o perioadă în care presupusul „dividend al păcii” a fost investit în servicii publice.
Liderii NATO, la summitul de anul trecut de la Haga, s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035.
