Cine închide, de fapt, școlile? O radiografie a puterii locale, a votului popular și a manipulărilor politice

În ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din R. Moldova au fost închise sau reorganizate. Periodic, fenomenul este exploatat politic, fiind prezentat ca unul „dictat politic” – atribuit guvernărilor centrale, partidelor dominante – sau ca „o încercare de distrugere a satelor moldovenești”. O analiză detaliată a datelor care prezintă închiderile anuale, apartenența politică a primarilor, distribuția puterii în consiliile raionale și opțiunile electorale ale populației din localitățile afectate dezvăluie însă un tablou mult mai complex decât narațiunea despre „închiderile politice”.

Când au fost închise cele mai multe școli mici

Potrivit datelor Ministerului Educației, consultate de Ziarul de Gardă, ritmul închiderii școlilor a variat de la an la an. După doi ani relativ stabili, 2020 și 2021, când câte cinci instituții au fost închise, situația s-a schimbat brusc în 2022, când deciziile raionale au accelerat reorganizarea unităților școlare mici, iar numărul lor a urcat la 13. Tendința s-a menținut și în 2023, cu zece școli închise, iar în 2024 s-a ajuns, din nou, la un vârf de 13 instituții. În 2025, șase școli au fost închise. 

În paralel cu închiderea școlilor, unii politicieni și canalele de Telegram obscure, care au promovat de-a lungul timpului narațiuni propagandistice rusești, au prezentat recent închiderea a cinci școli din raionul Florești ca pe o „decizie grăbită a consilierilor PAS”, sugerând că partidul de guvernare ar fi responsabil direct. 

„Scandal la ședința consiliului raional din Florești… consilierii PAS închid cinci școli… părinții cu lacrimi în ochi cer să fie păstrate instituțiile”, titrează mai multe canale de Telegram în zeci de postări trase la indigo. 

„Guvernarea PAS închide școlile pentru a distruge satele. Vom fi nevoiți să plecăm! Ne distrug!” menționează alte postări pe aceleași conturi de Telegram. Narațiunile au fost preluate și de unii politicieni de opoziție. 

 „Școlile sunt închise de PAS” – FALS

Datele analizate de ZdG arată însă contrariul. În realitate, PSRM, formațiune cu viziuni pro-ruse, domină lista consiliilor raionale care au votat pentru închiderea școlilor în ultimii cinci ani. În această perioadă, 14 consilii raionale cu majoritate PSRM au aprobat decizii de închidere, fiind urmate de cele controlate de PAS – 11 la număr. Blocul ACUM a fost responsabil pentru 5 astfel de decizii, PDM – pentru 2, iar Partidul Nostru – pentru o decizie. În restul cazurilor, închiderile au fost decise de consilii cu componențe mixte, fără o majoritate politică clară. Datele arată că închiderea școlilor este un fenomen mult mai larg, transpartinic, care se manifestă în raioane conduse de partide diferite, inclusiv de cele care promovează acum narațiunea că „guvernarea închide școlile”.

„Închiderea e dictată de guvernul central” – FALS

Deciziile privind închiderea sau reorganizarea școlilor aparțin consiliilor raionale, nu Guvernului. În raionul Florești – unde narațiunea virală a fost amplificată masiv – închiderea celor cinci școli (Cernița, Hîrtop, Iliciovca, Tîrgul Vertujeni, Sîrbești) a fost inclusă într-un proiect elaborat de Direcția Educație Florești, subordonată Consiliului Raional Florești, nu Guvernului. Consiliul raional este instituția care analizează structura rețelei școlare, aprobă reorganizările, stabilește bugetele instituțiilor. Este aceeași procedură utilizată în toate raioanele, de mulți ani, indiferent cine se află la guvernare.

Primarii din localitățile cu școli închise: predomină PSRM, dar diversitatea e mare

Aproape 3 din 4 localități în care s-au închis școli între 2020–2023 și-au menținut primarii la localele din 2023. În plus, jumătate dintre localitățile afectate de închideri au votat în 2023 pentru același partid care deținea majoritatea în consiliul raional în momentul închiderii școlii. 

Apartenența politică a primarilor din localitățile în care au fost închise școli în perioada 2020–2025 indică o distribuție eterogenă. Cele mai multe cazuri se regăsesc în localități conduse de primari ai PSRM – 20 la număr, urmate de cele care au primari aleși pe listele fostului Bloc ACUM (5), PLDM (4), PN (1), PDM (7), PCRM (2), PAS (6), Renaștere (1) și LOC (1), dar și de cele conduse de primari independenți (8).

O analiză regională arată un tablou mai complex: închiderea școlilor nu s-a produs exclusiv în localitățile cu primari socialiști, ci și în cele administrate de reprezentanți ai PAS, ACUM, PDM, PLDM, PCRM, de independenți sau reprezentanți ai unor partide locale, așa că fenomenul nu poate fi atribuit unui singur partid. 

În sate precum Surchiceni (Căușeni), Teleșeuca (Dondușeni), Pohrebea (Dubăsari), Făgădău (Fălești), Slobozia-Horodiște (Rezina), Popeasca (Ștefan Vodă), Mihălașa (Telenești), Lazo (Drochia), Bobulești (Florești), Piscărești (Rezina), Mincenii de Jos (Rezina), Onești (Strășeni), Șestaci (Șoldănești), Buzduganii de Sus (Ungheni), Ghioltosu (Cantemir), Ohrincea (Criuleni), Coșernița (Criuleni), Dolinnoe (Criuleni), Marcăuți (Dubăsari), Beștemac (Leova), Băiuș (Leova), Colibabovca (Leova) și Sturzeni (Rîșcani), primarii și-au păstrat poziția sau orientarea politică între 2019 și 2023, chiar dacă în acest interval instituțiile de învățământ au fost închise.

Oamenii au continuat să voteze aceleași partide care au închis școlile

Analiza ZdG mai constată că în jumătate dintre localitățile în care s-au închis școlile între 2020–2023, cetățenii au votat în 2023 exact partidele care dețineau majoritatea în consiliile raionale ce au decis închiderea. Printre aceste localități se numără Teleșeuca (Dondușeni), Pohrebea (Dubăsari), Făgădău (Fălești), Cîrnești (Nisporeni), Popeasca (Ștefan Vodă), Lazo (Drochia), Piscărești (Rezina), Tarasova (Rezina), Cucioaia (Telenești), Buzduganii de Sus (Ungheni), Ghioltosu (Cantemir), Baiuș (Leova) și Sturzeni (Rîșcani).

Această listă contrazice vizibil ideea că „oamenii pedepsesc partidele care închid școli”. În multe cazuri, partidele care au aprobat reorganizarea au fost reconfirmate la alegeri.

2024–2025: noile închideri repetă același tipar electoral

În localitățile cu școli închise în 2024–2025 se repetă același tipar electoral: în jumătate dintre ele, oamenii au votat la prezidențiale și parlamentare pentru același partid care avea majoritatea în consiliul raional ce a decis reorganizarea: Bulboaca (Anenii Noi), Ciubara (Rîșcani), Cozești (Sîngerei), Grigorăuca (Sîngerei), Bobletici (Sîngerei), Coșcodeni (Sîngerei), Alexeuca (Sîngerei), Cotiujenii Mici (Sîngerei), Țepilova (Soroca), Medveja (Briceni), Codreni (Cimișlia), Codreni (Ocnița) și Dolna (Strășeni).

Localități cu administrație stabilă și aliniată politic, dar cu școli totuși închise

Există sate unde apartenența politică a primăriei, votul pentru consiliul raional și orientarea electoratului sunt aliniate clar, dar instituțiile școlare au fost totuși închise:

• Sturzeni, Rîșcani – primar PSRM în 2019 și 2023; vot pentru CR dominat de PSRM, iar la parlamentare, PSRM obține poziția principală;
• Coșernița, Criuleni – primar PSRM în 2019 și 2023; vot CR – PSRM; vot parlamentar și prezidențial – preponderent PSRM;
• Dolinnoe, Criuleni – primar PSRM; CR – PSRM; rezultate electorale pro-PSRM la prezidențiale și parlamentare.

În aceste cazuri, închiderea școlilor are loc în medii politice complet „omogene”. Nu apare niciun conflict extern — nici cu Chișinăul, nici cu partidele de opoziție din alt raion — ceea ce indică faptul că decizia nu a fost motivată de schimbarea puterii la nivel național.

Unde demografia și politica locală se intersectează

Concentrarea închiderii școlilor în nordul țării — Drochia, Dondușeni, Florești, Sîngerei, Rîșcani, Soroca — coincide cu regiunile care înregistrează cea mai mare scădere demografică. Acolo, populația tânără migrează, iar numărul elevilor scade constant. În multe sate din listă, școlile aveau sub 40–50 de copii înscriși.