CEC a publicat numărul de secții de votare. Câte secții vor fi deschise în stânga Nistrului și diaspora
Comisia Electorală Centrală informează că, pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, au fost constituite 2 274 de secții de votare pe întreg teritoriul Republicii Moldova și în afara țării.
În țară vor fi organizate 1973 de secții de votare, dintre care 12 vor fi destinate alegătorilor din localitățile situate în stânga Nistrului. Pentru cetățenii aflați în afara țării, vor fi organizate 301 de secții de votare.
În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv în suburbii, alegătorii își vor putea exercita dreptul la vot în cadrul a 313 secții de votare.
Lista secțiilor de votare, inclusiv adresele acestora, este disponibilă AICI.
Pentru a verifica on-line secția de votare la care sunt arondați, alegătorii pot accesa pagina https://verifica.cec.md, selectând butonul „Află unde să votezi”, după introducerea adresei de domiciliu, sistemul va afișa datele corespunzătoare.
Cum se decidea numărul secțiilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente
Un raport al Promo-LEX menționează că participarea alegătorilor din stânga Nistrului a fost nesemnificativă în majoritatea scrutinelor naționale – sub 10 mii de alegători între 1994 și 2014, adesea sub 1% din totalul votanților. Rata scăzută se datorează obstacolelor impuse de regimul de la Tiraspol, confirmate de misiunile de observare a alegerilor, internaționale și naționale
De regulă, cetățenilor R. Moldova din unele localități din stânga Nistrului și municipiul Bender li s-au creat, în perioada 1994–2016, condiții de participare la vot în secțiile de votare mixte. CEC adopta decizii privind numărul secțiilor de votare în baza propriilor estimări. Numărul acestora a crescut de la 15 (cu mici schimbări în timp) până la 30 în perioada 1994–2016.
În 2017, Codul electoral a introdus modificări privind organizarea și participarea la alegeri a cetățenilor din unele localități din stânga Nistrului și municipiul Bender, stabilind mai multe criterii pentru constituirea și funcționarea secțiilor de votare. Pentru alegerile parlamentare din 2019 și prezidențiale din 2020, aceste criterii însă nu au putut fi aplicate integral.
„Drept urmare, decizia CEC a fost insuficient de bine argumentată când s-a hotărât să se formeze 47 de secții de votare în 2019 și 42 în 2020. Participarea alegătorilor la scrutinele precedente și datele RSA au contat totuși în procesul decizional al CEC. (…) Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 2016 a determinat organizațiile neguvernamentale, mass-media și unele partide politice să acorde atenție unei probleme care întrunea particularitățile de fraudare a alegerilor – transportarea organizată și recompensarea alegătorilor pentru a vota pentru un anumit actor politic”, se menționează în raport.
Participarea în turul al II-lea a cetățenilor din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale din 2016 a depășit pentru prima dată în istorie rata de 1%, prezența la vot fiind de 16 728.
Transportarea organizată și posibila recompensare a alegătorilor din stânga Nistrului și Bender de către unele partide a ridicat suspiciuni de fraudă la alegerile din 2019 și 2020. „Problema este că presupusele cazuri de mituire în urma transportării organizate nu au fost demonstrate în instanțele de judecată și, respectiv, niciun actor politic nu a fost sancționat”, arată același raport.
În documentul publicat în martie 2021, experții concluzionează că 28 de secții de votare constituie un număr rezonabil pentru a asigura participarea la vot a cetățenilor din stânga Nistrului.
„Aceasta ar însemna circa 1330 de alegători pe secție de votare dacă luăm în considerare numărul maxim de 37 257 de cetățeni din regiune care au votat în circumscripția națională a alegerilor parlamentare din 2019. Chiar dacă admitem o dublare a participării persoanelor cu drept de vot, acest număr de secții de votare va asigura dreptul de a alege”, se mai spune în raportul Asociației Promo-LEX.
Socialiștii și Tiraspolul acuză autoritățile constituționale de discriminare
Pe 15 august, pretinsul Soviet Suprem de la Tiraspol a transmis un apel către Parlamentul și Comisia Electorală Centrală a R. Moldova, precum și către organizații internaționale cerând „asigurarea accesului liber” al locuitorilor din regiunea transnistreană cu cetățenie moldovenească la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Potrivit declarației, ar fi fost primite „numeroase solicitări” de la cetățeni și ONG-uri, îngrijorați de posibila reducere a numărului de secții de vot față de scrutinele anterioare. Astfel, pretinsele autorități din regiune au cerut deschiderea exact a 41 de secții, la fel ca în 2021, susținând că orice diminuare ar constitui „discriminare”.
În trecut, au existat mai multe ingerințe în procesul electoral din parte regimului de la Tiraspol, prin care inclusiv au îngrădit accesul alegătorilor la secții. La alegerile parlamentare din 2019, structurile paramilitare transnistrene au sechestrat tehnică de calcul și alte bunuri destinate secției de votare din satul Hagimus, raionul Căușeni.
De asemenea, în comuna Corjova, raionul Dubăsari, autoritățile separatiste s-au opus în mod repetat, inclusiv prin aplicarea forței, desfășurării activităților electorale organizate de Chișinău. Până în 2011, așa-numita miliție și grupuri de „apărători transnistreni” blocau accesul spre secția de votare, fiind raportate inclusiv cazuri de vandalizare în ziua scrutinului. Ulterior, pentru a evita incidentele, secția din Corjova a fost mutată în s. Cocieri.
Partidul Socialiștilor a emis un comunicat în care face referire la „discriminarea cetățenilor R. Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană”. Deși denunță lipsa de încredere în instituțiile statului, aceștia afirmă că se vor adresa Curții Constituționale, solicitând o evaluare juridică a acțiunilor guvernării.
Suntem nevoiți să declarăm cu toată fermitatea: acțiunile actualei guvernări în raport cu locuitorii din Transnistria nu reprezintă politică, ci o batjocură fățișă la adresa principiilor democrației, drepturilor omului și a Constituției.
Atunci când socialiștii se aflau la guvernare, noi – la fel ca și guvernările precedente – ne ghidam de un principiu simplu și evident: cele două maluri ale Nistrului reprezintă o singură țară, un singur popor. Astăzi însă, Maia Sandu și partidul său promovează în mod conștient o politică a segregării, lipsind peste 260 de mii de cetățeni ai R. Moldova de dreptul lor legal la vot. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor.
Declarăm deschis: limitarea numărului secțiilor de votare, blocarea podurilor, implicarea poliției, imposibilitatea fizică de a participa la alegeri – toate acestea transformă scrutinul viitor într-o farsă.
Avem dreptul să întrebăm direct: nu cumva Sandu și PAS pregătesc cedarea Transnistriei? Nu este oare refuzul participării la vot parte a unor înțelegeri secrete cu Kievul? De ce autoritățile moldovenești renunță la teritoriu, la potențialul industrial, la centralele electrice, la metalurgie? Cui îi convine transformarea Transnistriei într-o „bucată ruptă”?
Partidul Socialiștilor declară: asemenea acțiuni reprezintă o încălcare gravă a Constituției și a principiilor statului democratic. Ne vom adresa oficial către Curtea Constituțională, cerând să fie dată o apreciere juridică acțiunilor guvernării”, a scris Partidul Socialiștilor.
Totodată, Partidul Socialiștilor au organizat marți, 19 august, un protest în fața CEC în care „a criticat aspru decizia autorităților de a reduce numărul de secții de votare pentru locuitorii Transnistriei”.
