Blackout de internet în Iran. „Cea mai amplă și sofisticată blocadă a internetului realizată vreodată împotriva propriei populații”
Iranul a impus, odată cu protestele recente, cea mai amplă și mai sofisticată blocadă a internetului realizată vreodată împotriva propriei populații. Regimul de la Teheran pare că a dezvoltat instrumente mai precise în acest sens, în condițiile în care întreruperea nu este totală, ci extrem de selectivă, inspirându-se de la China, scrie Biziday.ro, cu referire la o analiză The Guardian.
Autoritățile iraniene au impus de două zile o întrerupere masivă a internetului, în încercarea de a opri răspândirea protestelor anti-guvernamentale. Potrivit experților în infrastructură digitală și drepturi online, este cea mai amplă și mai sofisticată blocare a internetului realizată vreodată de Iran și ar putea fi menținută o perioadă îndelungată, scrie The Guardian.
Imediat după declanșarea blackout-ului, aproximativ 90% din traficul de internet către Iran a dispărut. Apelurile internaționale par blocate, iar telefoanele mobile din interiorul țării nu mai au semnal. “Nu există recepție, nu există antene. Este ca și cum ai trăi în mijlocul pustietății”, a declarat Amir Rashidi, expert iranian în drepturi digitale.
Deși mai multe state au recurs în trecut la blocarea internetului în perioade de criză politică – Egiptul în 2011 sau Afganistanul sub talibani – amploarea măsurii din Iran depășește chiar și blackout-ul din 2019, considerat atunci cel mai sever observat vreodată. De această dată, diferența majoră este că întreruperea nu este totală, ci extrem de selectivă. Chiar și sistemul de sateliți Starlink al lui Elon Musk, care au reprezentat o salvare pentru iranieni în timpul protestelor din 2022 provocate de moartea Mashei Amini în custodia poliției, a fost blocat, deși aparent nu pentru toți utilizatorii.
În timp ce populația a fost practic izolată de restul lumii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, continuă să posteze mesaje pe rețeaua X, inclusiv atacuri la adresa lui Donald Trump și a politicii SUA. Acest lucru indică faptul că autoritățile au păstrat accesul la internet pentru anumite instituții și oficiali. Experții cred că guvernul iranian a introdus un sistem de “whitelist”, prin care doar site-uri și servicii considerate esențiale sau utile propagandei rămân accesibile. Unele canale oficiale de Telegram au continuat să funcționeze, iar accesul la site-uri universitare a fost permis temporar, înainte de a fi din nou blocat.
Această abordare precisă permite statului să își mențină funcțiile de bază fără a suporta costurile economice și administrative ale unei opriri totale. În trecut, astfel de măsuri s-au dovedit greu de susținut, pentru că instituțiile statului ajung ele însele paralizate. Conform experților consultați de The Guardian, Iranul lucrează de ani buni la dezvoltarea unei infrastructuri digitale interne, asemănătoare modelului chinez, care să permită comunicații interne, dar și să izoleze țara de internetul global. Deși acest sistem nu pare încă pe deplin funcțional, actualul blackout arată că autoritățile au făcut progrese semnificative în controlul spațiului digital.
Totuși, unii locuitori iranieni au declarat pentru CNN că această blocadă a internetului a avut drept efect o mai mare mobilizare a protestatarilor: “Întreruperea internetului pare să fi avut un efect contrar, deoarece plictiseala și frustrarea au determinat și mai multe persoane să iasă în stradă. Datele mobile afișau mesajul ‘Conectare – FĂRĂ internet’, iar cartelele SIM fie nu aveau semnal, fie afișau același mesaj. Accesul la site-uri internaționale precum Google a fost blocat, inclusiv prin utilizarea VPN-urilor sau a proxy-urilor, pe care iranienii le foloseau anterior pentru a accesa site-uri interzise, precum X”.
Potrivit specialiștilor, tocmai această capacitate de a lăsa deschise doar “minimele necesare” face probabil ca întreruperea să dureze. “Este foarte posibil să fie o măsură de lungă durată. Guvernul încearcă să creeze o stare degradată, dar funcțională, în care societatea să nu mai poată comunica liber”, avertizează Doug Madory, expert în infrastructura internetului.
Protestele au izbucnit în zeci de orașe iraniene, inclusiv Teheran, Mashhad, Tabriz și Qom, după o depreciere bruscă a monedei naționale, pe fondul evoluției economice slabe. Aceste rezultate au declanșat inițial nemulțumirea comercianților dintr-un bazar din capitala Teheran.
