BBC De ce este puțin probabil ca discuțiile dintre Trump – Putin să pună capăt rapid războiului din Ucraina
Războiul din Ucraina, declanșat de invazia la scară largă a Rusiei din februarie 2022, nu dă semne de ameliorare.
În estul Ucrainei, Rusia continuă să avanseze într-un mod sângeros și efervescent. Atacurile aeriene mortale sunt o activitate obișnuită în toată țara, în timp ce rafinăriile și instalațiile energetice ale Rusiei sunt atacate în mod regulat de dronele Kievului.
În acest context, Kremlinul a confirmat că o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin este planificată și urmează să aibă loc în curând. „Sunt aici să termin [războiul]”, a declarat liderul american miercuri.
Trei runde de discuții între Rusia și Ucraina, desfășurate la cererea sa, între mai și iulie, nu au reușit să aducă cele două părți mai aproape de pace, iar Trump ar putea spera că luarea situației în propriile mâini ar putea duce în sfârșit la un armistițiu, scrie BBC.
Însă prăpastia dintre Kiev și Moscova este atât de mare încât chiar și discuțiile mediate de Trump ar putea îngreuna depășirea ei.
Într-un memorandum prezentat ucrainenilor de către Rusia în iunie, Moscova și-a prezentat revendicările maximaliste pentru o „soluționare finală” a conflictului. Acestea includ recunoașterea suveranității Rusiei asupra regiunilor ucrainene Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporijiea și Herson, precum și acordul Ucrainei privind demilitarizarea, neutralitatea, neimplicarea militară străină și organizarea de noi alegeri.
„Partea rusă poate formula acest lucru în o mulțime de moduri diferite, creând impresia că Moscova este deschisă la concesii și negocieri serioase”, a scris analista politică rusă Tatiana Stanovaya. „Dar poziția centrală rămâne neschimbată: Rusia vrea ca Kievul să se predea.”
În urma unei întâlniri între Putin și trimisul american Steve Witkoff, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Washingtonul înțelege mai bine condițiile în care Rusia ar fi pregătită să pună capăt războiului.
Nu știm dacă aceste condiții s-au schimbat. Cu toate acestea, abia săptămâna trecută Putin – probabil făcând referire la memorandum – a declarat că Rusia și-a făcut cunoscute obiectivele în iunie și că aceste obiective au rămas aceleași.
Prin urmare, în ciuda faptului că Kremlinul a fost de acord cu o întâlnire Trump-Putin, nu există niciun motiv să credem că Moscova este pregătită să renunțe la condițiile sale prealabile dure.
Așadar, de ce ar fi de acord Putin cu discuțiile în acest moment?
O posibilitate este că speră că angajarea unui dialog ar putea respinge sancțiunile secundare pe care Trump a amenințat că le va impune partenerilor comerciali ai Moscovei chiar de vineri. Kremlinul ar putea, de asemenea, să considere că l-ar putea convinge pe Trump de meritele condițiilor sale de a pune capăt războiului.
La începutul celui de-al doilea mandat, Trump părea să fie mai aliniat cu Rusia decât cu Ucraina, etichetându-l pe Zelenski drept „dictator” și sugerând că el este de vină pentru războiul cu Rusia.
Deși și-a exprimat ulterior nerăbdarea față de Putin – „doar mă tatonează”, a spus el în aprilie – Trump a refuzat, de asemenea, să spună dacă a simțit că liderul rus l-a mințit în legătură cu disponibilitatea sa de a înainta spre un armistițiu.
Fie din cauza afinităților personale, fie a unei viziuni comune asupra lumii, Trump a fost reticent în a-l condamna vreodată pe Putin pentru acțiunile sale.
Când cei doi s-au întâlnit la Helsinki în 2018 – în timpul primului mandat prezidențial al lui Trump – mulți au fost uimiți să-l vadă pe Trump luând partea Kremlinului în ceea ce privește acuzațiile de amestec al Rusiei în alegerile americane din 2016 și asumându-și responsabilitatea pentru starea tensionată a relațiilor dintre SUA și Rusia.
Poate că parțial pentru a evita posibilitatea ca Trump să fie influențat de Putin, Kievul dorește să se implice în orice discuții de încetare a focului.
Prin intermediul trimisului său Steve Witkoff, Trump a sugerat, de asemenea, organizarea unei întâlniri trilaterale cu Putin și Zelenski. Însă președintele rus a respins aceste sugestii, spunând că condițiile pentru o întâlnire sunt încă departe de a fi îndeplinite.
Acum, unii din Ucraina sunt îngrijorați că o întâlnire Trump-Putin ar putea duce la cedarea de către președintele SUA a cerințelor lui Putin.
Deputata ucraineană Irina Herașcenko a declarat că devine evident că Ucraina va cere concesii teritoriale și a adăugat că absența de la masa negocierilor ar fi „foarte periculoasă” pentru Kiev.
„Ucraina nu se teme de întâlniri și așteaptă aceeași abordare îndrăzneață din partea Rusiei”, a declarat Zelenski joi.
Dar prăpastia dintre Rusia și Ucraina rămâne.
Și dacă Kremlinul va accepta în cele din urmă o întâlnire trilaterală, cererile Moscovei de încetare a focului s-au dovedit atât de dificil de soluționat încât este neclar ce ar putea realiza o întâlnire față în față între Zelenski și Putin.
