Analiză Politico Patru pași prin care Donald Trump ar putea obține Groenlanda. Expert: SUA ar putea prelua controlul „în jumătate de oră sau mai puțin”

Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, vrea ca Statele Unite să dețină Groenlanda. Problema este că Groenlanda aparține deja Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor săi nu doresc să devină parte a SUA. Deși ar părea ireal să „ataci” capitala Groenlandei, Nuuk, și să preiei controlul în stil venezuelean, există un traseu clar. Trump pare să fi parcurs deja o parte din el. Ceea ce îi îngrijorează pe europeni este faptul că strategia seamănă într-o mare măsură cu manualul expansionist al dictatorului rus Vladimir Putin, se spune într-o analiză POLITICO.

POLITICO a discutat cu nouă oficiali ai UE, persoane din cadrul NATO, experți în domeniul apărării și diplomați pentru a analiza cum s-ar putea desfășura o preluare a insulei arctice, bogată în resurse minerale și strategic importantă, de către SUA.

„Ar putea fi doar cinci elicoptere (…). Nu ar avea nevoie de multe trupe,” a spus un politician danez sub protecția anonimatului.

Pasul 1: Campanie de influență pentru a stimula mișcarea de independență a Groenlandei

Aproape imediat după preluarea funcției, administrația Trump a început să promoveze ideea independenței Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri direct cu SUA, în timp ce, în prezent, este nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii Groenlandei ar trebui să voteze într-un referendum, apoi să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre locuitorii Groenlandei au spus că ar vota pentru independență, în timp ce 28% ar vota împotrivă.

Cetățeni americani afiliați lui Trump au desfășurat operațiuni de influență sub acoperire în Groenlanda, iar serviciul de securitate și informații al Danemarcei, PET, a avertizat că teritorul „este ținta unor campanii de influență de diverse tipuri”.

Felix Kartte, expert în politici digitale care a consiliat instituții și guverne ale UE, a indicat tacticile Moscovei pentru influențarea rezultatelor politice în R. Moldova, România și Ucraina.

„Rusia combină tactici online și offline,” a spus el. „Pe teren, lucrează cu actori afiliați, cum ar fi partide extremiste, rețele ale diasporei sau oligarhi pro-ruși, plătind oameni ca să participe la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pretinse articole jurnalistice pentru a amplifica aceste activități online și a sprijini candidați sau poziții selectate. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate”.

În Groenlanda, SUA par să folosească cel puțin unele dintre aceste metode, scrie sursa citată.

Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat luni pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar împotriva SUA pentru viitorul Groenlandei.”

Luna trecută, Trump a creat poziția de trimis special pentru Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, în această funcție. El a declarat că scopul său este „să facă Groenlanda parte a SUA.”

Între timp, vicepreședintele SUA, JD Vance, într-o vizită în teritoriu în martie, a spus că „locuitorii Groenlandei vor avea autodeterminare”. A adăugat: „Sperăm că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, pentru că suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și le va asigura securitatea”.

Pasul 2: Oferirea unui „pachet” atractiv Groenlandei

Presupunând că eforturile de accelerare a referendumului pentru independența Groenlandei dau roade și locuitorii votează să părăsească Danemarca, următorul pas ar fi să fie adusă sub influența SUA.

O metodă evidentă ar fi integrarea Groenlandei ca un alt stat al SUA — idee cu care apropiați ai președintelui SUA s-au jucat în repetate rânduri. Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a fost forțată luni să declare că „SUA nu au dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller — soția lui Stephen Miller — a postat pe rețelele de socializare o hartă a teritoriului acoperită de drapelul american și cuvintele „în curând”.

Sondajul menționat anterior a arătat că 85% dintre locuitorii Groenlandei se opun ca teritoriul să devină parte a SUA, iar chiar membrii mișcării pentru independență favorabili lui Trump nu sunt entuziasmați de idee. Dar există și alte opțiuni.

Pasul 3: Obținerea sprijinului Europei

Europa, în special aliații Danemarcei din UE, ar fi reticenți la orice încercare de a desprinde Groenlanda de Copenhaga. Dar administrația SUA are o carte câștigătoare în acest sens: Ucraina. Pe măsură ce negocierile de pace au accelerat, Kievul a afirmat că orice acord cu Putin trebuie să fie susținut de garanții serioase și pe termen lung din partea SUA.

Americanii au tergiversat pe acest front, iar Kievul este sceptic în privința garanțiilor de securitate, având în vedere că cele primite anterior, atât de la Rusia, cât și de la Vest, nu au însemnat nimic.

Un scenariu posibil, propus de un diplomat al UE, ar fi un pachet tip „securitate pentru securitate”, prin care Europa primește garanții mai ferme din partea administrației Trump pentru Ucraina, în schimbul unei implicări mai extinse a SUA în Groenlanda.

Deși pare o „pastilă amară”, aceasta ar putea fi mai ușor de acceptat decât alternativa, adică să-l enervezi pe Trump, care ar putea riposta prin impunerea de sancțiuni, retragerea din negocierile de pace — sau prin sprijinirea lui Putin în negocierile cu Ucraina.

Pasul 4: Invazie militară

Dar ce se întâmplă dacă Groenlanda — sau Danemarca, al cărui „da” este necesar pentru ca Nuuk să se separe — îi spune „nu” lui Trump?

O preluare militară a SUA ar putea fi realizată fără mari dificultăți. Crosbie, de la Royal Danish Defense College, a spus că strategiștii lui Trump probabil îi prezintă diverse opțiuni.

„Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli (lucru împlinit, n.r.), pe care o vedem și o analizăm mult în cercurile militare, care ar presupune pur și simplu să ocupi teritoriul, la fel cum Putin a încercat să ocupe Ucraina pentru a face revendicări teritoriale. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum e americană (…). Armata SUA este capabilă să desfășoare orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să declare că este teritoriu american”, a spus el.

Potrivit lui Lin Mortensgaard, cercetător la Danish Institute for International Studies și expert în securitatea groenlandeză, Washingtonul are, de asemenea, aproximativ 500 de ofițeri militari, inclusiv contractori locali, la baza sa nordică Pituffik Space Base și puțin sub 10 membri de personal consular în Nuuk. Aceasta se adaugă la aproximativ 100 de militari din Garda Națională din New York, de obicei desfășurați sezonier vara în Arctica pentru a sprijini misiuni de cercetare.

Între timp, Groenlanda are puține mijloace de apărare. Populația nu dispune de armată teritorială, a spus Mortensgaard, iar Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei din capitală include active militare limitate și învechite, în mare parte limitate la patru nave de inspecție și marine, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.

Prin urmare, dacă Trump mobilizează prezența americană la sol — sau trimite forțe speciale — SUA ar putea prelua controlul asupra Nuuk „în jumătate de oră sau mai puțin”, a spus Mortensgaard.

„Domnul Trump spune lucruri și apoi le face,” a spus Stine Bosse, membru danez în Parlamentul European. „Dacă ai fi unul dintre cei 60 000 de oameni din Groenlanda, te-ai îngrijora foarte mult”.