A fi sau a nu fi cetățean al R. Moldova: între „Mi s-a furat un drept” și „O interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei”
Cazul tânărului de 20 de ani, care s-a născut și trăiește în R. Moldova, dar nu-și poate perfecta buletin de identitate, a scos la iveală faptul că problema este comună și pentru alți cetățeni ai R. Moldova.
Deși aceștia dețin certificat de naștere, ei nu s-ar regăsi în baza de date ca fiind cetățeni cu drepturi depline, astfel că nu-și pot perfecta buletine sau pașapoarte după împlinirea vârstei de 18 ani. Problema NU este însă una nouă, apărută după ce, la finele anului 2025, a intrat în vigoare noua lege a cetățeniei, așa cum s-a anunțat în spațiul public, inclusiv de către deputatul Vasile Costiuc. Cu ea se confruntă unii cetățeni ai R. Moldova de mai mulți ani. O parte dintre ei au renunțat chiar să urmeze procedura din cauza birocrației.
„Am renunțat, dar mă doare pentru fiica mea, căci e născută acolo și e țara ei, și eu tot timpul am învățat-o să urmărească știrile, să mergem la vot, dar, iată, nu poate merge la vot”, ne-a relatat mama unei fete care s-a confruntat cu această problemă. Reprezentanții guvernării declară că„lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsă a cetățeniei R. Moldova”, iar expertul constituțional solicitat de ZdG susține că „mingea se află în poarta Agenției Servicii Publice (ASP), care nu a aplicat corect legea”. ASP promite să „analizeze situația sensibilă”.
La 22 ianuarie, președintele partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a publicat pe pagina sa un video în care prezintă „situația unui băiat de 20 de ani care și-a făcut serviciul militar în Armata Națională, dar nu are buletin. Și acum, la vârsta de 20 de ani, când a încercat să-și facă buletin, nu poate să-și facă, nu poate, trebuie să-l redobândească.”
Imaginile video au ajuns la zeci de mii de utilizatori și au provocat discuții și dezbateri în mediul online. Au fost înaintate acuzații că problema ar fi din cauza prevederilor din noua lege a cetățeniei, care a intrat în vigoare la finele anului 2025.
Potrivit deputatului Vasile Costiuc, tânărul ar fi fost înrolat pentru a face serviciul militar în baza certificatului de naștere, iar acum, când acesta a mers la ASP pentru a-și perfecta buletinul de identitate, ar fi descoperit că este apatrid.
Costiuc susține că acum, pentru a-și redobândi cetățenia R. Moldova, tânărul trebuie să treacă prin mai multe proceduri și să cheltuie 6650 de lei. Deputatul a acuzat guvernarea și instituția Președinției că „mint, manipulează și nu țin la copiii noștri”.
„Maia Sandu a eliberat cetățenie pentru ruși, pentru ucraineni, prin decret, fără să plătească taxele acestea, dar iată cetățenii care au făcut serviciul militar…, nu vreți să dispuneți o anchetă?”
„Lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsă a cetățeniei R. Moldova”
ZdG a solicitat o reacție de la Președinție, dar nu am primit vreun răspuns până la publicarea articolului.
„Dacă statul a chemat un tânăr sub arme, l-a evidențiat militar, i-a cerut să apere țara – atunci statul l-a recunoscut ca cetățean. Ulterior, același stat nu poate veni și spune: „De fapt, nu ești cetățean.” Asta înseamnă: fie că încorporarea a fost ilegală, fie că refuzul de a-i recunoaște cetățenia este ilegal”, se mai arată în postările deputatului Costiuc.
La 26 ianuarie, reprezentanții Ministerului Apărării (MA) au venit cu mai multe precizări la acest subiect, în care accentuează că „lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsă a cetățeniei R. Moldova”.
Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, „tânărul a fost încorporat în baza documentelor existente (certificat de naștere, faptul că a fost luat la evidența militară la vârsta de 16 ani) și cu respectarea Legii nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei”.
„Cetățenia este un statut juridic reglementat de lege, iar Constituția interzice privarea arbitrară de cetățenie”, se mai arată în comunicatul de presă.
La scurt timp, și reprezentanții ASP au venit cu un mesaj public, în care afirmă că „analizează situația sensibilă”.
„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase”, se arată în comunicatul de presă.
„Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice”
Totodată, reprezentanții ASP reamintesc că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”.
„Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații.”
„Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților. Doar prin cooperare și responsabilizare putem preveni repetarea acestor probleme și putem asigura protejarea drepturilor fiecărui copil”, se mai arată în comunicatul ASP.
Povestea lui Pavel Vicol a scos la iveală și poveștile altor cetățeni moldoveni aflați în aceeași situație, mulți dintre ei fiind în diasporă. Istoriile lor arată însă că problema este una mai veche și nu este cauzată exclusiv de prevederile noii legi a cetățeniei.
„Mi-au înmânat un cârnaț de documente absurde”
Crina Cucoară s-a născut, a studiat și s-a căsătorit în R. Moldova. Fiica acesteia s-a născut și a mers la grădiniță în R. Moldova până la vârsta de patru ani. Ulterior, Crina s-a stabilit cu fiica sa în România. Fiica a urmat studiile în România, iar după vârsta de 18 ani, în anul 2023, acestea s-au adresat autorităților din R. Moldova pentru a-i perfecta buletinul de identitate.
„Când a făcut fata 18 ani, așa ni s-au suprapus mai multe evenimente – 18 ani, bacalaureat, admitere – și am mers la ASP vreo două luni mai târziu. Mi-au zis că nu se poate, că nu e cetățean, că nu e în baza de date și mi-au înmânat un cârnaț de documente absurde pe care trebuie să le adun pentru a le prezenta. Adică eu, cetățean al R. Moldova, cu toate actele de studiu din R. Moldova, trebuia să mă duc să scot extrase de la școală cum că în 1991 eram la școală și de la locul de trai din acea vreme, de la primărie, de la starea civilă. Și, efectiv, nu s-a meritat efortul. Am bătut la multe uși, am văzut că nu se poate și am renunțat, dar nu e ok, fata s-a născut acolo și așa i s-a furat un drept”, povestește Crina.
Mai mult decât atât, pentru ca Oana-Otilia, născută la Bălți, să obțină buletin de identitate, trebuia să prezinte și certificatele de naștere ale bunicilor săi – unul dintre ei decedase la acea vreme deja.
„Am renunțat, dar mă doare pentru fiica mea, căci e născută acolo și e țara ei, și eu tot timpul am învățat-o să urmărească știrile, să mergem la vot, dar, iată, nu poate merge la vot. Cum să nu voteze, e țara noastră, e țara strămoșilor noștri, eu mă duc la cimitir acolo, la sărbători. E disconfort la nivel emoțional mai mult, în rest, clar că, având cetățenie românească, copilul meu are mai multe oportunități, dar e păcat că nu-și poate revendica acest drept la cetățenie moldovenească”, mărturisește Crina Cucoară.
„Pentru mine a fost șocant”
Mihail Creciun se află în Portugalia de 26 de ani, împreună cu toată familia. Acesta are doi fii – unul de 16 ani (Adrian) și altul de 20 de ani (Mihail), născuți în Portugalia. Așa cum prevede legea, a înștiințat misiunea diplomatică a R. Moldova despre nașterea acestora și a primit certificate de naștere.
Înainte de alegerile prezidențiale din 2024, acesta s-a adresat la Ambasada R. Moldova din Portugalia pentru a le perfecta buletinele de identitate. Fiului de 16 ani i-a fost eliberat buletin de identitate moldovenesc, dar cel de 20 de ani a primit refuz din partea autorităților.
„Nu trebuia să căscați galoșii, trebuia până la 18 ani să-i faceți un document, nu acum”, i-ar fi spus reprezentanții ambasadei.
Bărbatul susține că l-a șocat răspunsul celor de la ambasadă.
„Șocul meu a fost mare, pentru că mi-au zis să-mi găsesc un avocat care să mă ajute să adun setul de documente pentru redobândirea cetățeniei. Pentru mine a fost șocant – adică băiatul stă cu tricolorul deasupra patului și, poftim, ce noutate trebuie să-i dau.”
Bărbatul nu-și poate explica „de ce R. Moldova renunță atât de ușor la cetățenii săi”.
„Și așa suntem împrăștiați prin lume ca să ne câștigăm pâinea, dar și pe aceia care vor să țină legătura cu statul li se pun piedici”, accentuează bărbatul.
Deputată: „O interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei”
ZdG a solicitat o reacție de la președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități, Veronica Roșca. Deputata PAS califică situația drept „o interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei, dar nicidecum cu rea intenție”. Totodată, aceasta neagă că tânărul fără buletin de identitate poate fi numit apatrid.
„Săptămâna viitoare, la 5 februarie, noi vom avea ședință plenară. Dacă este nevoie de intervenție în noua lege cu privire la cetățenie, care a intrat în vigoare în 2025, noi o vom face. Însă copiii născuți din părinți care dețin cetățenia R. Moldova nu pot fi declarați apatrizi – e un nonsens. Și aceasta este un principiu general al cetățeniei, nu doar în R. Moldova, dar inclusiv Convenția Europeană cu privire la Cetățenie, care reglementează cetățenia. Respectiv, este nevoie de a clarifica care a fost impedimentul celor care implementează legea de a interpreta în favoarea cetățeanului R. Moldova.
Reiterez, dacă este nevoie de o claritate, inclusiv prin interpretarea legii sau prin anumite ajustări, ca autoritățile care implementează, în cazul dat, ASP, ca să fie o normă mai clară, noi o vom face.
Este o situație regretabilă, în primul și primul rând, pentru că are de suferit un cetățean al R. Moldova. Noi evaluăm această situație ca să vedem dacă e nevoie de intervenție sau interpretare și o să revin chiar la prima ședință plenară ca să remediem situația. Eu regret momentul prin care trebuie să treacă persoana în cauză, dar în niciun caz nu vom admite discriminarea cetățeanului R. Moldova”, a precizat Veronica Roșca.
La 24 decembrie 2025 a intrat în vigoare noua Lege a Cetățeniei
Copiii din diasporă sau tinerii care nu și-au perfectat până la 18 ani niciun act de identitate moldovenesc riscă să fie obligați să susțină testul de limbă română și examenul de cunoaștere a Constituției pentru a fi recunoscuți drept cetățeni ai R. Moldova. Prevederea este inclusă în noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, care aduce schimbări majore în procedura de dobândire a cetățeniei R. Moldova.
Nu toți solicitanții de cetățenie vor fi însă obligați să treacă aceste teste. Potrivit legii, copiii sub 14 ani, persoanele cu dizabilități severe și cei care primesc cetățenia „în interesele R. Moldova” sunt exceptați de această cerință.
Pornind de la istoriile relatate mai sus, dar și de la prevederile legii, la 28 ianuarie, i-am întrebat pe reprezentanții ASP de ce certificatele de naștere ale cetățenilor „au fost trecute cu vederea”, așa cum acestea reprezintă acte de identitate moldovenești, dar până la momnetul publicării – 5 februarie, nu am primit încă un răspuns.
Expert constituțional: „Poți avea o lege foarte bună, dar dacă o aplici greșit, se întâmplă asta”
Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, admite că unele modificări la Legea Cetățeniei, care au intrat în vigoare la sfârșitul anului 2025, creează confuzie, dar cu referire la subiectul care a fost relatat pe larg în aceste zile, expertul subliniază că „statutul de cetățean este conferit de lege, nu de buletin.”. Totodată, expertul constituțional susține că e problemă de practică administrativă.
„Pe scurt, este vorba despre un tânăr născut pe teritoriul R. Moldova, care și-a îndeplinit serviciul militar, dar care la un moment dat a fost considerat oficial fără cetățenie – un apatrid – din cauza lipsei actelor de identitate valabile. Trebuie să menționez din start că nu este un caz singular.
Nu vorbim despre o problemă cauzată de lege, ci despre o deficiență administrativă în documentarea persoanei respective. În principiu, din moment ce acel tânăr s-a născut din părinți cetățeni moldoveni îl calificăm cetățean conform legii. Astfel, el era de drept cetățean al R. Moldova încă de la naștere. Faptul că nu a avut niciodată un buletin de identitate emis nu înseamnă că nu are cetățenie. Lipsa buletinului nu înseamnă lipsa cetățeniei deoarece statutul de cetățean este conferit de lege, nu de buletin.
Problema aici a fost că, nefiind documentat la timp, tânărul nu apărea în evidențele oficiale ca cetățean. Cel mai probabil, fie părinții nu au solicitat eliberarea actelor de identitate când trebuia (primul buletin la vârsta de 16 ani), fie au existat erori birocratice care au trecut neobservate.
Astfel, când autoritățile au realizat situația, s-au văzut în fața unui vid de documente: persoana exista cu un certificat de naștere, a fost încorporată în armată pe baza acelui certificat, însă nu deținea un buletin și nu figura ca cetățean în Registrul de Stat al Populației. Ca urmare, în mod eronat, s-a considerat că el trebuie să parcurgă procedura de redobândire a cetățeniei, ca și cum ar fi un fost cetățean sau un străin care cere cetățenia. Este o situație anormală și frustrantă, având în vedere că el aparține dejaacestei țări prin naștere și faptă (a servit în armata națională!).
Expertul constituțional susține că „ruptura s-a produs la reprezentanții ASP”.
„Asta confirmă cele spuse de mine – că anume la acest aspect, nu e neapărat problema în lege, poți avea o lege foarte bună, dar dacă o aplici greșit, se întâmplă asta. Reprezentanții ASP trebuie să caute soluții pentru a remedia astfel de situații, care după cum spuneam nu este una singulară. Nu cred că sunt necesare modificări ale cadrului legal, deoarece în mod clar este o problemă de practică administrativă și nu de lege. Cazul acesta evidențiază în mod clar importanța ca instituțiile să-și facă datoria de a documenta toți cetățenii încă de la naștere. Statul nu este doar un administrator al documentelor, el are obligația să se asigure că niciun cetățean de drept al R. Moldova nu ajunge, din culpă birocratică, să fie tratat ca apatrid. Așadar, problema nu a fost legea cetățeniei în sine (care, dimpotrivă, conține suficiente garanții pentru evitarea apatridiei), ci neaplicarea corespunzătoare a legii într-un caz individual”, a conchis expertul constituțional.
