Reguli noi împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă, în special în rândul femeilor. Codul Muncii s-a actualizat din 1 ianuarie

Începând cu 1 ianuarie 2026, Codul Muncii al R. Moldova va include noi prevederi privind prevenirea și combaterea faptelor de violență și hărțuire comise la locul de muncă, se arată într-un comunicat. Necesitatea acestor schimbări este susținută de datele statistice care arată amploarea fenomenului, în special în rândul femeilor. Astfel, pentru prima dată, legislația din R. Moldova definește explicit noțiunile de „violență în muncă” și „hărțuire în muncă”.

Potrivit datelor unui sondaj realizat de Organizația Internațională a Muncii, la nivel global, una din 5 persoane s-a confruntat cu cazuri de violență sau hărțuire survenite în cadrul raporturilor de muncă.

În R. Moldova, un sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, relevă că aproape 25% dintre angajatele intervievate s-au confruntat cu o anumită formă de hărțuire sexuală în contexte legate de activitatea profesională.

Astfel, dintre acestea, 22,4% au fost supuse unor forme subtile și medii de hărțuire precum gesturi obscene, glume cu conotație sexuală, atingeri nepotrivite sau îmbrățișări fără permisiune. Alte circa 2% dintre femei au declarat că s-au confruntat cu forme grave, inclusiv solicitări de a întreține relații sexuale în schimbul unor beneficii sau prin amenințare. 

Potrivit studiului, doar 14,5% dintre angajatele care s-au confruntat cu cazuri de hărțuire sexuală, au avut curajul să le sesizeze. „Majoritatea femeilor, însă, s-au plâns sau au solicitat ajutorul membrilor familiei, în special a soțului. Doar a cincea parte din ele s-a adresat la organele competente.”

De partea cealaltă, doar 17,7% dintre angajatori au indicat că dispun de politici interne adoptate care promovează toleranța zero față de hărțuirea sexuală, potrivit aceluiași studiu. 

„În acest context, noile modificări ale Codului muncii aduc claritate și instrumente concrete de intervenție. Pentru prima dată, legislația definește explicit noțiunile de «violență în muncă» și «hărțuire în muncă». Potrivit prevederilor, violența în muncă include agresiunea fizică, intimidarea, constrângerea, abuzul verbal sau psihologic, violența sexuală, violența digitală, precum și orice alt comportament care lezează demnitatea, sănătatea sau securitatea persoanei, indiferent dacă este exercitat de către angajatori, salariați/te sau terți.

Hărțuirea în muncă este definită drept orice comportament nedorit, exprimat prin acțiuni, cuvinte, gesturi sau alte forme de manifestare, care are ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de lucru ostil, intimidant, degradant, umilitor ori ofensator”, se arată în comunicat. 

Astfel, noile modificări prevăd interzicerea tuturor formelor de violență și hărțuire, „fiind enumerate expres situațiile sau spațiile unde ar putea fi comise”.

„Legea stabilește că aceste fapte pot avea loc nu doar la locul de muncă, ci și în deplasări de serviciu, în timpul instruirilor sau evenimentelor, prin mijloace de comunicare electronică sau în alte contexte legate de activitatea profesională.”

Totodată, angajatorilor care au cel puțin 50 de angajați/te sunt obligați să elaboreze și implementeze politici interne de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii.

De asemenea, aceștia au obligația de a institui proceduri clare și confidențiale de raportare și investigare a sesizărilor, asigurând protecția persoanelor care au sesizat acte de violență sau hărțuire, precum și să informeze periodic angajații/tele cu privire la drepturile lor. 

„Prevederile sunt mai puțin stricte în cazul angajatorilor care au sub 50 de salariați/te, aceștia urmând să adopte măsuri rezonabile și adecvate de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii în muncă, în funcție de numărul de angajați și angajate, natura activității și structura organizatorică.”  

Totodată, Codul Muncii a fost completat cu un articol suplimentar care detaliază procedura de raportare, investigare și soluționare a cazurilor de violență și hărțuire. Acesta stabilește termene clare pentru soluționarea sesizărilor, care nu va dura mai mult de 30 de zile de la data înregistrării. Acest termen poate fi prelungit o singură dată, dar nu va depăși 15 zile. Angajatorul are obligația de a păstra documentația aferentă pentru o perioadă de cel puțin 3 ani de la finalizarea procedurii de investigare. 

„Noile prevederi consolidează și protecția persoanelor afectate. Angajații/tele au dreptul de a raporta cazurile de violență sau hărțuire și de a beneficia de măsuri de sprijin, inclusiv consiliere psihologică sau juridică. De asemenea, angajații/tele au dreptul de a întrerupe desfășurarea activității în situația în care există riscuri iminente de hărțuire sau violență.”

În cazul în care nu își respectă obligațiile legale, angajatorii pot fi trași la răspundere materială pentru prejudiciile cauzate salariaților/telor.

În același timp, salariații/tele care comit fapte de violență sau hărțuire pot răspunde disciplinar, contravențional sau penal, după caz. Aceștia/acestea mai sunt pasibili/e de răspundere materială pentru prejudiciile aduse angajatorului.

„Mai exact, se referă la situația în care fapta comisă de salariat/ă a cauzat un prejudiciu economic angajatorului, inclusiv sub forma unor despăgubiri acordate victimei, cheltuieli de judecată, afectarea imaginii entității sau alte daune patrimoniale.”

Dacă te confrunți cu o situație de violență sau hărțuire în activitatea profesională, sesizează Inspectoratul de Stat al Muncii sau Consiliul pentru Egalitate. Dacă simți nevoia să discuți cu cineva, apelează Telefonul de Încredere pentru Femei și fete 0 8008 8008. În caz de pericol, sună la 112.