1 Martie, ziua în care se dăruiesc mărțișoare

Luna martie este perioada în care românii sărbătoresc Mărțișorul. Aceasta este o tradiție populară străveche, ce marchează începutul primăverii.

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu. Culorile Mărțișorului au și o semnificație legendară mai veche, legată de natură și viață:

Roșu – simbolizează sângele, adică viața, vitalitatea și dragostea.
Alb – simbolizează zăpada, adică puritatea și iarna care se retrage, pregătind venirea primăverii.

Acesta se oferă persoanelor dragi pe data de 1 martie, pentru a le ura sănătate, noroc și fericire în noul an. Este legat de tradiții populare și ciclul naturii, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară și începutul unui nou ciclu de viață.

Mărțișorul reprezintă funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului adunate într-un șnur bicolor, simbolizând iarna și vara, făcută cadou la 1 martie, Ziua Dochiei și străvechi început de An Agrar, potrivit unui documentar Agerpres. Astăzi, generalizat la sate și orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit și se poartă prins în piept una sau mai multe zile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărțișorul era primit de copii, fete și băieți, fără deosebire, de la părinți în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Mărțișorul, de care se agăța o monedă de argint, uneori, de aur, se purta legat la mână, iar uneori era prins la piept sau la gât. El era scos, în funcție de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii – Mucenici, Florii, Paște, Arminden – și era agățat pe ramurile înflorite ale unor pomi, precum măceș, porumbar, trandafir, păducel, vișin, zarzăr etc. Se credea că purtătorii Mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi, mai arată lucrarea amintită.

Luna martie este cunoscută, în funcție de zonă, sub denumirile Mărțișor, Mart, Marțiu, și deschide în spiritualitatea populară, șirul unor bogate manifestări, precum Mărțișorul, Baba Dochia, Zilele Babelor, Măcinicii, Alexii, Zăpada Berzelor, Zilele Moșilor, Ziua Cucului – Blagoviștenia, mai notează sursa citată.