Patrimoniu în ruine: controversele din jurul reabilitării Cimitirului evreiesc din Chișinău
În 2018, Guvernul Republicii Moldova anunța cu solemnitate înființarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor și reabilitarea Cimitirului evreiesc de pe strada Milano. În spatele discursurilor despre memorie și respect pentru patrimoniu stă o realitate contradictorie: lucrări de defrișare executate înaintea unei licitații, monumente funerare istorice distruse, acuzații de vandalism și o anchetă penală care n-a mai început niciodată. Tăcerea autorităților și ping-pongul instituțional au lăsat în urmă un patrimoniu mutilat și o comunitate fără răspunsuri.
17 octombrie 2018. Guvernul R. Moldova, condus pe atunci de premierul Pavel Filip, emite o hotărâre prin care se înființează Instituția publică „Muzeul de istorie a evreilor din R. Moldova”, fondator fiind Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC).
20 octombrie 2018. Pavel Filip efectuează o vizită la Cimitirul evreiesc din strada Milano. Premierul a propus transformarea Cimitirului evreiesc, parțial distrus, într-un centru cultural și memorial dedicat victimelor Holocaustului, care să includă un muzeu și să devină un punct de atracție turistică. Pentru realizarea acestui proiect, Filip a sugerat transferul administrării cimitirului de la Consiliul municipal Chișinău (CMC) la MECC.
24 noiembrie 2018. La doar o lună distanță, în Cimitirul evreiesc au intrat echipamente specializate, mașini cu remorcă, tăietoare, macarale și au început să taie vegetația, inclusiv copacii bătrâni, de peste 50 de ani, care au crescut printre morminte. Rabinul Shimshon Daniel Izakson declara atunci că are loc curățarea cimitirului de gunoi și vegetație, fără a fi afectate mormintele, iar Ion Ștefăniță, directorul de atunci al Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor, confirma că erau în desfășurare lucrări de reabilitare, care vor duce la amenajarea unui muzeu în aer liber pe teritoriul cimitirului de pe strada Milano, în cadrul unui plan de valorificare a patrimoniului cultural evreiesc din R. Moldova. Lucrările de defrișare a copacilor, de evacuare a crengilor și a gunoiului din cimitir au avut loc până la începutul anului 2019.
5 decembrie 2018. Printr-o Hotărâre de Guvern, Cimitirul evreiesc din strada Milano, terenul aferent și bunul imobil amplasat pe teritoriul acestuia au fost transmise sub administrarea MECC.
Crearea Muzeului de Istorie a Evreilor și transmiterea Cimitirului evreiesc în gestiunea acestuia a fost o precondiție atât internă, cât și internațională, fiindcă R. Moldova s-a angajat prin convenții să protejeze și să valorifice patrimoniul cultural al minorităților, inclusiv cel evreiesc, explică secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol. „Această instituție are menirea de a promova istoria, cultura, tradițiile comunității evreiești și de a contribui la salvgardarea și restaurarea patrimoniului cultural evreiesc”, a menționat acesta.
Licitația pentru defrișarea copacilor, organizată post-factum?
Lucrările de defrișare a copacilor, precum și evacuarea vegetației, a gunoiului din cimitirul evreiesc, se pare că au avut loc înainte să fie organizată o licitație în acest sens. Pe portalul Achiziții.md există doar două licitații care se referă la lucrări în Cimitirul evreiesc din strada Milano. Prima a fost organizată de Muzeul de Istorie a Evreilor în februarie-martie 2019, peste câteva luni de la realizarea lucrărilor. Tenderul pentru lucrări de reparații-amenajări, consolidări la Cimitirul evreiesc din strada Milano s-a finalizat cu încheierea unui contract cu SRL „Eurocity Construct”, care a propus un preț de 8,2 milioane de lei. Caietul de sarcini prevedea lucrări de terasament la curățarea mormintelor, organizarea și întreținerea drumurilor de acces, doborârea arborilor, încărcarea și transportarea deșeurilor, consolidarea monumentelor deteriorate, reparații și consolidări la îngrădiri-împrejmuiri metalice, consolidări la gardurile de îngrădire a terenului.
Cea de-a doua licitație, organizată în mai-iunie 2019 tot de Muzeul de Istorie a Evreilor, s-a finalizat cu încheierea unui contract cu Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi privind oferirea serviciilor de salubrizare.
Defrișarea copacilor s-a lăsat cu deteriorarea câtorva zeci de monumente istorice
După defrișarea copacilor din Cimitirul evreiesc, o bună parte din monumentele vechi, care prezentau valoare istorică, au fost deteriorate.
Avocatul Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din R. Moldova”, Pavel Tuev, spune că la prima etapă au fost implicați în lucrările de defrișare între 150 și 300 de oameni pe zi. „Lucrările se făceau într-un mod vandalic. Conta viteza, nu cum se făceau lucrările”, a menționat Tuev.
„Ceea ce am văzut a fost modalitatea barbară în care au fost implementate aceste lucrări, tăierea copacilor care zeci de ani au crescut acolo, cu căderea trunchiurilor acestor copaci peste pietrele funerare, peste morminte, cu distrugerea acestora, cu evacuarea ulterioară a lemnului, dar și a părților de îngrădire a acestor monumente, inclusiv metalice, în direcții necunoscute pentru noi, lucruri care au provocat întrebări”, relatează Aliona Grossu, directoarea Comunității Evreiești din R. Moldova.
Irina Șikhova, care este directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor începând cu 2023, spune că, în general, defrișarea copacilor nu ar fi fost necesară, iar dacă s-a ajuns la o astfel de decizie, lucrările ar fi trebuit să fie făcute altfel. „Încă din 2018, lucrând la Academia de Științe ca cercetătoare și deja studiind acest cimitir, încercam cumva să influențez situația. Când am auzit că se intenționează curățarea cimitirului, am spus: „Întrebați-mă, sunt experți, vă pot pune în legătură cu ei. Experți care se ocupă de cimitire poloneze, germane, europene, care știu ce copaci pot fi tăiați, ce anume trebuie curățat.” Expertiza mea nu a fost necesară pentru nimeni și se pare că nici contactele mele. S-a dovedit că, într-adevăr, lucrurile nu s-au făcut tocmai cum trebuia”, subliniază Șikhova.
„Avarierea monumentelor nu a fost cu rea intenție”
Ion Ștefăniță, care la acea vreme era director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, spune că defrișarea copacilor la Cimitirul evreiesc a fost autorizată. „Pe 24 noiembrie 2018 a demarat acel proiect de reabilitare, pentru că acolo era o adevărată junglă. Respectiv, prima măsură care a fost luată este să defrișeze toți copacii care, în primul rând, au afectat acest fond de morminte. Totul s-a făcut coordonat, avizat cu entitățile de profil, inclusiv cu Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor pe care am reprezentat-o. Toate acțiunile întreprinse au fost în dialog direct cu Comunitatea Evreiască, cu respectarea tuturor normelor”, a declarat Ion Ștefăniță.
El recunoaște că în urma defrișării copacilor, unele monumente au fost deteriorate, dar spune că asta nu s-a întâmplat cu rea intenție. „Am ținut o lecție de securitate, să fim cu atitudine responsabilă pentru tot ce înseamnă mormânt vechi, dar în același timp, să avem grijă de sănătatea oamenilor care erau antrenați în aceste lucrări. Pentru că în acea zi era și prima zăpadă, erau scări, erau funii, erau toate instrumentele astea, toate echipamentele, și chiar erau temerile ca să nu avem consecințe umane în cazul când se urcă în acești copaci foarte masivi, care au dominat cimitirul în această perioadă de indiferență. Primele cazuri de vandalizare noi le-am constatat, lucrurile astea au fost monitorizate cu atenție, dar nu s-au făcut cu rea intenție. Urmau să fie reconstituite sau reabilitate acele morminte care au fost afectate”, precizează Ștefăniță.
Ping-pongul dintre Comunitatea Evreiască și Procuratură
În anul 2020, Comunitatea Evreiască a adresat prima plângere către procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo. A urmat un ping-pong între organele de drept și asociația obștească. „Noi adresăm aceste plângeri Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, noi sesizăm ministerele de resort pentru ca să fie investigat la propriu acest caz – și pe subiectul utilizării neconforme a fondurilor publice, dar și pe subiectul acelor prejudicii care au fost aduse acestui monument de importanță națională. La solicitarea noastră, au fost audiate persoane din cadrul comunității, dar pe partea cealaltă, nu prea am văzut să se întreprindă la fel de multe acțiuni pentru ca să găsim totuși cine se caută responsabil. Pentru noi este o întrebare retorică. Din păcate, avem deja șase refuzuri până acum de la Procuratură. Măsuri mai aprofundate de investigație, persoane noi audiate, careva dovezi aduse noi nu am văzut, din păcate. Răspunsurile se copie de la un refuz la celălalt – că nu se găsesc componentele unei infracțiuni. Nu aș vrea să cred că este o rea voință. Lucrurile care s-au întâmplat nu ar trebui să se întâmple într-o societate bazată pe principiul de drept și acolo unde se respectă și se păstrează și patrimoniul și istoria”, consideră Aliona Grossu.
Atât directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor, cât și Ion Ștefăniță, au negat că ar fi fost invitați de către Procuratură la audieri pe acest caz.
Într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă, Procuratura Generală (PG) a precizat că la 20 octombrie 2023, procurorul Ghenadie Tabuica a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale pe acest caz din lipsa elementelor infracțiunii. „Prin Ordonanța din 28 noiembrie 2023 au fost respinse plângerile avocatei Comunității Evreiești, înaintate în ordine de control ierarhic superior. Fiind supuse controlului judecătoresc, actele procedurale vizate au fost menținute prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, iar actualmente, cererea de recurs este pendinte la Curtea de Apel Centru”, a precizat Procuratura Generală.
Am încercat să discutăm cu Ghenadie Tabuica, însă acesta se află în concediu.
Totodată, pe faptul deteriorării mormintelor și monumentelor din Cimitirul evreiesc, organul de urmărire penală – Inspectoratul de Poliție Buiucani, a pornit în noiembrie 2020 o cauză penală pe faptul profanării mormintelor și monumentelor. Deoarece nu a fost identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire, cauza penală a fost suspendată la 16 august 2021 în baza Ordonanței procurorului Eugeniu Tocarciuc, se mai arată în răspunsul PG.
Întrebări fără răspuns
Ziarul de Gardă a încercat să afle ce companie a defrișat copacii în Cimitirul evreiesc și a provocat deteriorarea monumentelor, dar și detalii despre licitația care a fost organizată post-factum. Am solicitat această informație de la directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor, instituție care organizase licitația. Ea ne-a redirecționat la Ministerul Culturii, instituția fondatoare a Muzeului.
Ministerul Culturii ne-a comunicat date evazive la subiectul dat. „Noi am creat un grup de lucru care deja lucrează pe subiectul respectiv, ca să analizăm exact toți pașii ăștia din 2019, din 2018, pentru că instituția efectivă este din 2019. Deci, toate activitățile care s-au desfășurat trebuie să le analizăm și din perspectiva cine a fost, care au fost lucrările și care a fost impactul inclusiv asupra cimitirului. Noi vom stabili lucrul ăsta, cine și de ce a fost responsabil”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Culturii pentru Ziarul de Gardă.
Într-un răspuns expediat ulterior Ziarului de Gardă, responsabilii de la Ministerul Culturii au precizat că instituția, „prin Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), monitorizează în mod constant starea mormintelor afectate. De asemenea, în data de 5 iunie 2024, a avut loc o vizită comună la fața locului, la care au participat reprezentanți ai Agenției de Mediu, Comunității Evreiești din Republica Moldova, AIRM, Muzeului de Istorie a Evreilor din R. Moldova și ai Ministerului Culturii. Scopul acestei vizite a fost examinarea mormintelor afectate și evaluarea prejudiciilor aduse integrității monumentelor”.
Nici primul director al Muzeului, Victor Poiană, care și-a pus semnătura pe caietul de sarcini al licitației din martie 2019, nu a fost mai deschis. L-am contactat pentru un comentariu marți, 27 mai. Acesta ne-a rugat să revenim a doua zi, după care nu a mai răspuns la telefon. În prezent, Victor Poiană este vicepretor al Preturii Buiucani.
Într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă, Ministerul Finanțelor a precizat că bugetul alocat pentru 2018 Muzeului de Istorie a Evreilor a constituit 10 milioane de lei. Asta deși instituția a fost înființată abia în luna octombrie, iar Cimitirul evreiesc i-a fost transmis în administrare în decembrie 2018.
De partea cealaltă, Igor Lipceanu, administratorul companiei „Eurocity Construct” SRL, aflată azi în insolvabilitate, desemnată câștigătoare în cadrul licitației organizate de Muzeul de Istorie a Evreilor, susține că firma sa nu a participat la lucrările de defrișare a copacilor. „Noi am efectuat alte lucrări – consolidare, restabilirea gardurilor și altele. Demult a fost. Detalii nu țin minte”, a conchis Lipceanu.
„Când am început să notificăm autoritățile în scris despre acest subiect, fie nu primeam răspunsuri, fie acestea erau, cumva, nu în concordanță cu situația pe care noi o vedeam la fața locului. Banii au fost alocați din bugetul public, aproximativ 11 milioane de lei, pentru ca să se achite servicii care, de fapt, deja s-au realizat. Vrem să înțelegem unde au fost alocați banii, cine trebuie să fie căutat responsabil pentru calitatea lucrărilor și pagubele care au fost aduse. Rezultatul care a fost atins în cadrul acestui așa-zis proiect de salubrizare a cimitirului a fost unul extraordinar de nefast pentru monumentul istoric, pentru membrii comunității evreiești, care au venit cu mai multe plângeri. Dacă vorbim de victimele pogromului din 1903 însă, mulți din ei nici nu mai au urmași pe teritoriul țării noastre pentru ca să se îngrijească de aceasta”, spune Aliona Grossu.
