Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   (doc) Terenuri pentru tatăl primarului

(doc) Terenuri pentru tatăl primarului

În martie 2015, cu doar trei luni înainte de expirarea mandatului primarului şi Consiliului comunei Băcioi, consilierii au luat decizia de a autentifica dreptul de proprietate asupra unor loturi de pământ pe numele unor locuitori ai comunei, dar şi de a repartiza patru parcele de teren tatălui primarului, tot el, consilier comunal. Oficiul Teritorial Chişinău a acţionat în judecată Consiliul comunei Băcioi, solicitând anularea acestei decizii, pe motiv că nu au fost prezentate documente care să justifice necesitatea acestei împroprietăriri.

Prin decizia Consiliului comunei Băcioi din 16 martie 2015, consilierii din localitate, cu doar trei luni înainte de a le expira mandatul, au votat pentru autentificarea dreptului de proprietate asupra unor loturi de teren agricol al unor locuitori ai comunei. Într-un alt punct din acea decizie, consilierii au votat nu doar pentru autentificarea, ci şi pentru repartizarea a patru loturi de pământ cu o suprafaţă totală de 33 de ari lui Andrei Şalari, tatăl lui Vitalie Şalari, primarul comunei Băcioi, tot el, consilier local în Băcioi, şi pentru repartizarea a 22 de ari lui Grigore Comendant, tatăl lui Alexandru Comendant, alt consilier comunal. Cei doi consilieri, Andrei Şalari şi Alexandru Comendant, au fost şi raportori în procedura de votare a acestei decizii. În cazul repartizării terenurilor lui Andrei Şalari, consilierii locali au făcut referire la „suprafaţa neatribuită în mărimea prevăzută de art. 82 din Codul Funciar al RSSM din 20 februarie 1991, redacţia veche. Executarea deciziei a fost pusă pe seama primarului Vitalie Şalari, tot el, fiul consilierului Andrei Şalari. Doar că, articolul 82, la care au făcut referire consilierii din Băcioi, a fost abrogat încă în 1995. cod funciar

Terenurile atribuite, vândute după o lună

În aceste condiţii, la începutul lunii aprilie 2015, decizia a şi fost executată, pe numele lui Andei Şalari trecând patru terenuri cu o suprafaţă totală de 33 de ari care aparţineau, până atunci, comunei Băcioi: (teren 1, teren 2, teren 3, teren 4). Toate cele patru terenuri, în perioada 2014—2015, au fost înregistrate de autorităţile locale la Oficiul Cadastral drept proprietate a comunei Băcioi şi se află în apropierea unor case de locuit sau construcţii.

La 8 mai 2015, la doar o lună după ce devine proprietar, Andrei Şalari le vinde familiei Mihail şi Madlena Stati, cei care, în acte, sunt astăzi deţinătorii acestor terenuri. Tranzacţia de vânzare-cumpărare a venit la scurt timp după ce Oficiul Teritorial Chişinău (OTC) al Cancelariei de Stat a început să investigheze tranzacţia, cerând acte care să justifice repartizarea terenurilor tatălui primarului. Ulterior, OTC a atacat în judecată decizia autorităţilor publice locale, solicitând anularea ei. Dosarul încă se examinează la Judecătoria sect. Botanica, Chişinău. „Terenurile au fost puse sub sechestru. Nu au fost prezentate documente care să justifice necesitatea de a le acorda”, precizează Alexandru Bondarenco, reprezentatul OTC la proces.

562-andrei-salari„Treaba mea cum le-am cumpărat”

„Da’ ale cui pot să mai fie? Nu, da. Pe Şalari îl cunosc, aşa… Cum… Când am cumpărat şi atât. Aşa, nu”, ne-a spus Mihail Stati, proprietarul din acte al celor patru terenuri. L-am întrebat de unde a aflat că acele bunuri imobile se vindeau şi cum e posibil să le fi cumpărat pe toate patru, deşi sunt în locaţii diferite. „Întrebi de unul, de altul… Când vrei să cumperi ceva, te adresezi la unul, la altul… Treaba mea cum le-am cumpărat şi ce-am făcut. Ce vă interesează pe voi? Eu nu ştiu ce vreţi de la mine. Aşteptăm să fie judecată, tot legitim. Tot după lege se face în ziua de azi. Dacă se va socoti, după lege, că nu-s proprietar, bine, dacă va zice da, tot bine”, explică Stati, care nu ştie ce va face cu terenurile cumpărate. „Las’ să fie. Ele mâncare nu caută”.

Dacă Mihail Stati susţine că a cumpărat „pe bune” cele patru loturi de teren, atunci şi consilierul Andrei Şalari, tatăl edilului, cel care le-a primit de la autorităţi, dă de înţeles că ele încă i-ar aparţine, deşi, oficial, le-a vândut. „Ce treabă ai matale cu terenurile mele?”, ne-a replicat acesta, atunci când l-am abordat la subiect. locatie teren (1)În context, l-am întrebat dacă terenurile primite, iar la scurt timp vândute, încă îi mai aparţin. „Care-i treaba matale? Sunt drepturile mele. Eu, conform legislaţiei în vigoare, conform art. 82, Cod Funciar, eu le plătesc din ’75 până în prezent. Şi încă nu mi-au făcut documente pe toate. Care-i treaba matale?”, ne întreba insistent consilierul Şalari.

Trei consilieri, trei poziţii

„Este scris la CNA, oamenii se ocupă. Care-i treaba matale? Ridicaţi hărţile şi vedeţi cine şi cât teren a achitat. Sunt drepturile mele constituţionale. În legea cu privire la atribuirea terenurilor, art. 82, se spune despre drepturile de proprietate şi terenurile de pe lângă casă şi în dependenţă de nişte situaţii. Dacă lucrează soţia şi soţul în gospodărie, 30 de ari.locatie teren (2) Dacă şi trăiesc acolo, încă 10 ari. Dacă au mai mult de 3 copii, se dă la fiecare copil câte 10 ari”, ne explică acesta, fără însă a preciza că legea la care face referire a fost abrogată încă în 1995 de preşedintele Mircea Snegur. Andrei Şalari afirmă că aceste terenuri, primite de la autorităţi, îi aparţin încă din perioada sovietică şi că prin votul Consiliului doar i s-a autentificat dreptul de proprietate. El ne-a spus că va veni la redacţie pentru a ne arăta actele care i-ar confirma ipoteza, însă nu s-a mai prezentat. „Pot să fiu şi tata – cine-i acolo cel mai mare mafiot? – , pot să fiu şi tata lui Plahotniuc. Ce are el cu mine? Eu am drepturile mele, el (primarul Vitalie Şalari, n.r.) pe ale lui. Şi nu o să dau voie la nimeni să se suie în cap pentru a mi le încălca”, precizează Andrei Şalari.

Maria Golban, preşedinta şedinţei Consiliului în care au fost acordate aceste terenuri, afirmă că decizia a fost legală. „S-a făcut apel la art. 82, Cod Funciar. E după lege. Nu e încălcare. E vorba doar dacă primăria are rezerve de terenuri, că nu prea are, dar mai sunt… care s-ar mai putea da. Nu e niciun interes. Domnul a pierdut terenuri când se efectua privatizarea. Nu e relaţia tată-fiu aici, că s-au înţeles… Consilierii au votat”. Totuşi, Maria Golban, ajunsă în Consiliu pe listele aceluiaşi partid ca şi Andrei Şalari (PL), îl contrazice pe acesta şi spune că terenurile care i-au fost acordate sunt din rezerva Primăriei şi că acestea nu i-au aparţinut anterior colegului său. „Aceste terenuri au fost selectate din rezerva Primăriei. El a avut terenuri, iar acum le-a recuperat. Primăria i-a dat alte terenuri, acolo unde erau loturi libere. Nu cele care erau ale lui”, a punctat ea.

Ion Barbalat, un alt consilier din Băcioi, cel care a apelat inclusiv la organele de drept pentru a investiga acest caz, susţine şi el că terenurile acordate lui Andrei Şalari nu-i aparţineau. „În 2012-2013, dl Şalari, printr-o decizie, a renunţat la nişte terenuri pe care le avea, departe de Băcioi, spunând că nu-i trebuiesc. Ulterior, el a cerut înapoi terenurile, iar autorităţile locale i-au dat terenurile astea, care sunt pentru construcţie şi foarte aproape de oraş. A fost o decizie ilegală. Legea la care fac referire e abrogată de mult timp. S-o înţeles cu fecioraşul şi…”, susţine Ion Barbalat, care nu înţelege de ce organele de drept nu au luat atitudine în acest caz. Consilierul susţine că Andrei Şalari ar fi vândut, doar fictiv, cele patru terenuri, pentru a dribla organele de drept. O decizie a Consiliului r. Băcioi din 2013 confirmă faptul că Andrei Şalari, tatăl edilului de Băcioi a renunţat la câteva terenuri agricole pe care le avea în extravilanul comunei Băcioi, pentru ca ulterior să solicite alte terenuri.

VEDEȚI AICI DOCUMENTUL PRIN CARE ANDREI ȘALARI RENUNȚĂ LA TERENURI 

Explicaţiile şi averea primarului de Băcioi

Vitalie Şalari, la fel ca şi tatăl său, este primar de Băcioi din partea PL. „Ce fel de conflict de interese, atâta timp cât au fost încălcate drepturile oamenilor? Pentru că în acea decizie au fost mai multe persoane. Prin numeroase decizii au fost acordate terenuri sau, mai bine spus, au fost autentificate drepturi de proprietate asupra terenurilor persoanelor care aveau tot dreptul să deţină terenurile date…”, zice primarul de Băcioi. „Tata n-a votat decizia asta. Eu am fost cel desemnat să asigur executarea hotărârii. Da. Dar aşa e întotdeauna. Consiliul ia decizia, fiind un organ decizional, iar Primăria, noi, suntem executivul şi executăm. În toate hotărârile este indicat că eu trebuie să le execut”, explică edilul.

„Întrebaţi Cancelaria de Stat de ce au mers în judecată. De multe ori se ajunge la proces şi de multe ori se adevereşte că noi avem dreptate. Asta înseamnă că nu orice decizie atacată de Cancelaria de Stat este ilegală. Ei verifică deciziile, dar instanţa are ultimul cuvânt. Tatălui meu i se cuvenea teren. Ce, dacă e tatăl primarului, nu trebuie să-i dăm? Încă lui nu i s-au acordat toate terenurile pe care ar merita să le primească…”, a precizat Şalari. La fel ca şi tatăl său, primarul ne-a atenţionat subtil „să scriem despre caz sub toate aspectele”, deoarece am putea fi acţionaţi în judecată. La general, despre relaţia tată-fiu din Primăria şi Consiliul Băcioi, Vitalie Şalari afirmă că nu există eventuale conflicte de interese, chiar dacă, de multe ori, propunerile primarului sunt aprobate de Consiliu, iar Consiliul, la rândul său, ia decizii pe care primarul trebuie să le execute.

Vitalie Şalari este primar la Băcioi din 2011, iar în vara 2015 a obţinut un nou mandat. În declaraţia sa pe venituri şi proprietate pe 2014, edilul nu indica nicio locuinţă sau teren, ci doar două maşini, un VAZ vechi şi un Volkswagen Golf, fabricat în 2013, dobândit în 2014 prin contract de leasing cu 264 mii de lei. La sfârşit de 2015, presa relata că familia Şalari construieşte un imobil de lux. Casa, încă nefinalizată, este înregistrată pe numele mamei primarului.

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.