Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Fețele cu iz penal ale…

Fețele cu iz penal ale protestelor lui Șor

Protestele organizate de Partidul Șor sunt orchestrate de un grup de persoane cu „schelete ascunse în dulapuri”. Unii au fost dați în căutare pentru că au luat împrumuturi și nu au întors datoriile, alții îi sunt datori cu sute de mii de lei chiar lui Ilan Șor. 

Printre liderii protestelor se regăsesc trei foști membri ai PPCD-ului lui Iurie Roșca, unul dintre ei – acuzat de violență domestică, precum și un adept al unirii R. Moldova cu Federația Rusă. 

Majoritatea dintre ei dețin arme de foc. Aceste figuri controversate au responsabilitatea de a menține spiritul protestatar viu duminică de duminică, dar și ordinea în „Orășelul Schimbării”, evacuat între timp. 

Oficial, „conducător” al protestelor orchestrate de Partidul Șor este Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei. El, împreună cu Chim Molodean, a notificat, la 16 septembrie curent, Primăria Chișinău despre manifestații, precizând că acestea vor purta un caracter „non-stop și pașnic, respectând legislația în vigoare”. Conform notei informative, cei doi au fost împuterniciți „să conducă acțiunea și să comunice cu organele necesare, să asigure buna ei desfășurare și să răspundă pentru ea”. 

Responsabil pentru buna desfășurare a manifestației, Țurcanu a încercat, la 30 septembrie, să intre, alături de protestatari, în curtea Președinției cu scopul de „a periclita activitatea instituției”. Fiind împiedicat de polițiști, Țurcanu a folosit cuvinte obscene în raport cu oamenii legii și delegația UE, rezultă dintr-o înregistrare audio obținută de ZdG. 

Publicitate
Publicitate
Dinu Țurcanu. Foto: Partidul ȘOR/ Facebook

„Persoana nr. 2 în ierarhia de partid a PPCD”, în tabăra politică a lui Șor 

Figură importantă a protestelor, la care oamenii sunt aduși în mod organizat și remunerați pentru asta, Țurcanu a intrat în echipa Partidului Șor în 2019, când a participat la alegerile locale pentru Consiliul raional Orhei. Ajunge consilier, iar în noiembrie 2019 este ales președinte al raionului. 

Tabăra politică aleasă de acesta acum trei ani se deosebește însă de activitatea sa anterioară. Spre exemplu, în perioada 2000-2004 și-a făcut studiile în România, la Universitatea din Craiova, iar în 2005 a urmat un curs de studii NATO la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. La scurt timp, Țurcanu începe colaborarea cu Iurie Roșca, pe atunci lider al mișcării unioniste din R. Moldova, ajuns, în prezent, un promotor al teoriilor conspirației și al mesajelor pro-Kremlin, în care justifică războiul din Ucraina și îl prezintă pe președintele rus Vladimir Putin ca pe un salvator. Țurcanu a lucrat pentru Roșca în calitate de consultant netitular la Parlament, apoi, în 2009 se aliază deschis cu Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), declarat unionist și pro-european, pe care Roșca îl conducea. 

Un promotor fruntaș al mesajelor partidului, Țurcanu devine unul dintre cei „7 magnifici” ai formațiunii – o echipă de tineri pregătită pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, care însă nu ajunge în Legislativ. Într-un interviu din martie 2010, Țurcanu se prezenta drept „persoana nr. 2 în ierarhia de partid a PPCD”. A încercat de trei ori, în 2009, 2010 și 2014 să ajungă în Parlament pe listele PPCD, fără să obțină un fotoliu de deputat. După nereușita din 2014, Țurcanu, considerat unul dintre cei mai apropiați și devotați oameni ai lui Roșca, dispare din viața politică. 

Iurie Roșca și „cei 7 magnifici”, după ce au votat la alegerile din iulie 2009. Printre ei și Dinu Țurcanu, actualul lider al protestelor Partidului Șor

Economiile familiei Țurcanu, în safeul în care Roșca își păstra pistolul 

În octombrie 2018, Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție (PA), cerând ridicarea sechestrului și restituirea a 5510 de euro, bani ridicați de procurori în cadrul perchezițiilor din 28 februarie 2018 în sediul Fundației pentru Democrație Creștină, a cărui colaborator era, într-o cauză penală intentată pe numele lui Iurie Roșca. Banii, despre care Țurcanu motiva că sunt „economii din salariu”, au fost ridicați din safeul de la parter al Fundației. 

Deși în cerere scria că sediul aparține Fundației, iar Iurie Roșca închiriază doar etajul doi al acestei clădiri, conform procesului-verbal de percheziție din 28 februarie 2018, din același safeu au fost ridicate mijloace bănești, un carnet de notițe, un card bancar pe numele lui Iurie Roșca și un pistol pe care acesta îl deținea legal. 

În februarie 2019, Judecătoria Chișinău a respins cererea ca neîntemeiată. Țurcanu a contestat decizia, dar în octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe. 

Conform informațiilor obținute de ZdG, Dinu Țurcanu este posesor al unei arme de foc: pistol TT 7.62. Anterior, conform unor informații obținute de ZdG, el ar fi fost tras la răspundere penală de două ori, fiind depistat în stare de ebrietate la volan. 

Dinu Țurcanu, îmbrăcat în ie tradițională (componentă a costumului tradițional românesc), în timpul unui protest al Partidului Șor

Țurcanu figurează în calitate de fondator și director al firmei „Vidicom Farm SRL”, specializată în servicii de înfrumusețare (frizerii și cabinete de cosmetică), comerțul cu amănuntul a băuturilor alcoolice și a produselor de tutun. Firma are adresa juridică în sediul Fundației pentru Democrație Creștină, unde sunt înregistrate mai multe site-uri și publicații asociate lui Iurie Roșca, unele dintre care blocate, în primăvara anului 2022, de Serviciul de Informații și Securitate, din cauza faptului că propagau informații false care incitau la ură și război.

Avere modestă și datorii

În ultima sa declarație de avere și interese personale pentru anul 2021, Dinu Țurcanu declară doar salariul de circa 181 de mii de lei, ridicat de la Consiliul raional Orhei, un teren intravilan cu o suprafață de aproape cinci ari, obținut în 2018, a cărui valoare indicată este de 250 de mii de lei, și un automobil Renault, fabricat în 2012 și obținut în 2016, trecut în acte cu valoarea de 180 de mii de lei. Țurcanu declară și o datorie de 200 de mii de lei, bani pe care i-a contractat soția lui în 2020 de la Moldindconbank și pe care trebuie să-i întoarcă până în 2025. 

Unul dintre responsabilii de organizarea protestului – dat în căutare pentru datorii

O altă față a protestelor adepților lui Șor este Chim Molodean, consilier al fracțiunii parlamentare a Partidul Șor, cel de-al doilea organizator al protestelor, alături de Dinu Țurcanu. 

Chim Molodean/ Foto: Facebook

Nu există foarte multe informații publice despre Chim Molodean. Dar, datele consultate de ZdG de pe portalul instanțelor de judecată arată că acesta datorează zeci de mii de lei unor companii de creditare sau persoane fizice. 

În 2016, Molodean a fost impus prin hotărârea Judecătoriei Chișinău să restituie peste 19 mii de lei către Energbank SA, în 2018 a fost obligat să întoarcă peste 7800 de lei companiei „Dacreditare” SRL. În iulie 2020, este admisă cererea SA Moldtelecom împotriva lui Chim Molodean, privind o datorie de 5000 de lei. 

Și tot în iulie 2020, un cetățean, Leonid Gadarag, îl reclamă pe Molodean pentru o datorie de 6500 de lei, iar instanța îi dă dreptate. Anterior, printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău, din aprilie 2020, Chim Molodean este anunțat în căutare, la solicitarea executorului judecătoresc Radu Ciuchitu, pentru faptul că acesta nu putea fi găsit pentru a-i întoarce datoria către Leonid Gadarag. În încheiere se menționează că Molodean „nu dispune de careva bunuri imobile, mobile şi/sau mijloace financiare”, nu este angajat în câmpul muncii și nu are viză de reședință pe teritoriul R. Moldova. 

Chim Molodean a fost dat în judecată nu doar pentru datorii, dar și pentru cauzarea unui prejudiciu unei companii ce oferă în chirie automobile. Astfel, în 2021, compania SRL Cars4Rent cere restituirea unui prejudiciu material de peste 25 de mii de lei. 

Chim Molodean figurează în calitate de administrator al companiei „Di&Di Studio” SRL, care se ocupă de producție video. În litigii similare privind datoriile nereturnate sunt vizați tatăl lui Chim Molodean, Chiril Molodean, și o femeie pe nume Larisa Molodean. Chim și Larisa Molodean au locuit anterior în același apartament din Chișinău, unde au fost căutați de creditori, însă nu au fost găsiți. 

Chim Molodean/ Foto: Facebook.com

Solicitat de ZdG pentru un comentariu, Chim Molodean ne-a spus că este ocupat și nu poate discuta. Am revenit ulterior cu un apel, la care am primit același răspuns, fiind acuzați și de faptul că am dori să manipulăm. „Eu înțeleg pentru cine lucrați, eu înțeleg că doriți să faceți unele manipulări, de aceea o să discutăm întrebările care vă interesează, dar altă dată”, ne-a răspuns Chim Molodean. 

Fost PPCD-ist, ales primar din partea Partidului Șor

Radu Bușilă a fost numit primar în „Orășelul Schimbării”, așa cum adepții lui Șor au denumit porțiunea de stradă unde, timp de câteva săptămâni au fost instalate corturi în care se adăposteau oamenii plătiți de Partidul Șor pentru a protesta. Și el, ca și Dinu Țurcanu a fost membru al PPCD, formațiunea care avea atunci viziuni unioniste. Radu Bușilă a devenit consilier municipal în orașul Orhei și consilier raional în Orhei pe listele Partidului Șor în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019. În paralel, începând cu data de 24 iulie 2020, acesta exercită și interimatul funcției de primar al comunei Piatra din raionul Orhei. El a fost pus în această funcție prin votul consilierilor locali, după ce fostul primar, Mariana Țugui, a decedat în urma unui accident de circulație.

Radu Bușilă și Dinu Țurcanu, foștii PPCD-iști, acum colegi în cadrul Partidului Șor

În septembrie 2020, Bușilă își depune mandatul de consilier municipal, pentru a candida în cadrul alegerilor locale noi, din 1 noiembrie 2020. Este ales din primul tur în funcția de primar al comunei Piatra din raionul Orhei, cu majoritatea voturilor, mai exact cu 790 dintr-un total de 1043. 

Acuzat că și-ar fi agresat de mai multe ori fosta soție și fiica minoră

Datele de pe portalul instanțelor de judecată arată că Radu Bușilă a fost acuzat că și-a agresat de mai multe ori, verbal și fizic, fosta soție și fiica minoră. Pe numele acestuia au fost intentate mai multe procese contravenționale în anii 2015-2016, pe care el le-a contestat în instanță, iar în 2018, după un alt episod de agresiune, fosta sa soție, Valeria Bușilă, a cerut ordonanță de protecție împotriva lui Radu Bușilă. 

Un astfel de incident ar fi avut loc în parc, în august 2015, când Radu Bușilă se plimba cu fiica sa și fosta soție. Potrivit declarațiilor acesteia din urmă, consemnate în hotărârea de judecată, femeia i-ar fi reproșat fostului soț că „nu vrea să achite 2 lei pentru a-­i procura îngheţată copilului. Or, acesta a reacţionat violent, spunând copilului precum că mama este „o proastă”, „nu ți-a mers cu mama”. De asemenea, contravenientul i­-a spus că „îi va da una şi o va da în lac”. 

Radu Bușilă și Roman Nicoară în „Orășelul Schimbării”

Radu Bușilă a cerut anularea procesului-verbal, argumentând că fosta sa soție „a provocat un scandal”, deoarece el „a uitat portmoneul în maşină”. El a respins și acuzația că ar fi înjurat-o pe aceasta și că ar fi agresat-o fizic. Instanța a respins contestația lui. Radu Bușilă a făcut recurs la Curtea de Apel (CA) Chișinău, dar acesta a fost respins

În mai 2016, Judecătoria Chișinău respinge o nouă contestație a lui Radu Bușilă față de un proces-verbal contravențional prin care fusese amendat cu 400 de lei, pentru că a numit-o cu cuvinte jignitoare pe fosta sa soție. Și CA Chișinău respinge recursul lui Radu Bușilă asupra hotărârii primei instanțe. 

În iunie 2016, este examinată și respinsă o altă contestație a lui Radu Bușilă. În hotărârea de judecată se menționează că acesta a fost amendat cu 20 de unități convenționale, pentru un nou act de violență verbală împotriva fostei soții, constatat de poliție. Deși el a argumentat că s-a împăcat cu fosta soție și că a stabilit cu ea „relații normale”, contestația sa a fost respinsă de instanța de judecată.

Interdicție de a se apropia de fiică și fosta soție, timp de trei luni

În octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, emite o ordonanță de protecție la solicitarea fostei soții a lui Radu Bușilă. Cei doi și fiica lor minoră locuiau împreună. Un nou conflict a izbucnit de la faptul că, într-o seară, Radu Bușilă ar fi venit acasă și și-ar fi chemat fiica la el, iar aceasta nu a dorit să vină. Din această cauză, el ar fi început să o înjure și să o agreseze fizic pe fosta sa soție cu care se afla în concubinaj atunci și pe fiica lor minoră. 

Faptele sunt descrise de către avocata victimei, Doina Ioana Străisteanu, în ordonanța de protecție. Astfel, Radu Bușilă ar fi „apucat-o de antebrațul stâng și a împins-o în perete, a apucat-o de gât și ea s-a lovit cu partea occipitală de perete. Fiica minoră a intrat în odaie la strigătele mamei sale și a văzut momentul când agresorul o lovea. Fetița a început să-l piște pe Radu Bușilă de spate pentru a-l opri și  a o lăsa pe mama ei în pace. Agresorul s-a enervat și a strâns puternic fetița de mâna stângă, provocându-i dureri fizice. Și asta, în timp ce copila deja avea mâna dreaptă în ghips”.

Ulterior, femeia a chemat poliția și s-a dus împreună cu fiica minoră la sector, iar de acolo – la Spitalul de Urgență. Astfel, lui Radu Bușilă i-a fost aplicată interdicția de a se apropia de cele două și de a comunica cu ele, pentru o perioadă de trei luni. 

„Cu acela care mă acuză, eu mă lămuresc și singur, fără dumneavoastră”

Solicitat de ZdG, Radu Bușilă s-a arătat nemulțumit de faptul că ne interesăm de „viața lui personală”, deși el este o persoană publică, iar informațiile care-l vizează pot fi accesate deschis pe portalul instanțelor de judecată. 

R. Bușilă: Dumneavoastră abordați subiecte din viața privată. Credeți că este normal? Vă interesează viața mea privată?

ZdG: Ne interesează în momentul în care dumneavoastră sunteți persoană publică și sunteți acuzat că sunteți agresor familial.

R. Bușilă: Vai de mine! Lăsați. Cu acela care mă acuză, eu mă lămuresc și singur, fără dumneavoastră. Cred că ar merita nici să nu abordați asemenea subiecte din viața mea privată. 

ZdG: Dar cum răspundeți acestor acuzații?

R. Bușilă: Eu o să le răspund celor care mă acuză și cu ei o să mă lămuresc.

Două vile, o casă și un automobil

În ultima sa declarație de avere, pentru anul 2021, Radu Bușilă declară venituri din salariul de la Primăria Piatra, în valoare totală de 164 de mii de lei. El mai indică faptul că deține două vile, una moștenită în 2004, în proporție de o optime, cu o suprafață de 145 de metri pătrați, pe care o declară la valoarea de 309,7 mii de lei. A doua vilă a fost achiziționată în 2010, are o suprafață de 140 de metri pătrați și o valoare de 300 de mii de lei. Radu Bușilă mai declară și o casă cu o suprafață de 106 metri pătrați, cumpărată în 2019 cu 42,9 mii de lei. 

După ce a obținut mandatul de primar al comunei Piatra, Radu Bușilă a achiziționat două terenuri agricole și unul intravilan. El mai deține alte trei terenuri intravilane și un automobil Suzuki Alto, fabricat în 2004, înregistrat în municipiul Bălți, cumpărat în 2019, cu o valoare declarată de 10 mii de lei. Radu Bușilă deține licență de avocat din 2018. Conform informațiilor ZdG, el deține și o armă de foc de model Baikal 442. 

Radu Bușilă (centru), într-o fotografie electorală din perioada în care candida la funcția de primar al mun. Chișinău

Activitatea în PPCD. Candidat la primăria municipiului Chișinău

Radu Bușilă și-a făcut studiile superioare în România, la Academia de poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Devine membru al PPCD în 2004. În 2011, Radu Bușilă ajunge unul dintre cei 15 vicepreședinți ai PPCD, după ce Iurie Roșca cedează funcția de lider. La alegerile locale din iunie 2011, Radu Bușilă este candidatul PPCD la funcția de primar al municipiului Chișinău, obținând un scor de 0.36%, fiind votat de 1258 de alegători din capitală.

Nicoară a stat câteva luni într-un centru de detenție din SUA

Roman Nicoară, și el unul dintre liderii protestelor organizate de Partidul Șor, care deseori ia cuvântul de pe scena protestelor, are 32 de ani și este originar din satul Sărătenii Vechi, raionul Telenești. Pe site-ul Partidului Șor, Nicoară este prezentat drept președintele organizației Teritoriale Florești a partidului, iar la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, acesta s-a regăsit pe locul 29 în lista candidaților la funcția de deputat.

Roman Nicoară și Dinu Țurcanu

Nicoară se manifestă activ încă din primele zile ale protestelor, postează clipuri video pe rețelele de socializare și îndeamnă oamenii să vină la acțiunile Partidului Șor. Tot el a fost cel care a întâmpinat echipa ZdG atunci când reporterii au mers în așa-numitul „orășel al schimbării” pentru a împărți oamenilor ziare.

Roman Nicoară în „Orășelul Schimbării”, întâlnind jurnaliștii ZdG care au dorit să împartă ziare pentru persoanele care „protestau” în corturi

Deși partidul său și liderul de partid, Ilan Șor, au devenit apropiați Moscovei, Roman Nicoară are un trecut legat mai mult de România, unde a studiat și unde participa la diverse tabere organizate pentru studenții basarabeni. 

Roman Nicoară a fost și membru PPCD. El a candidat pe listele partidului lui Iurie Roșca la alegerile parlamentare din 2014, fiind pe locul 41.

Ulterior, Roman Nicoară a mers, prin programul pentru studenți „Work and Travel”, în Statele Unite ale Americii, unde a stat câteva luni într-un centru de detenție. În timp ce acesta era închis, prietenii lui au lansat o strângere de fonduri prin intermediul site-ului gofundme.com, cu scopul de a angaja un avocat care să-l elibereze din detenție. 

Cetățeni moldoveni stabiliți în SUA, care au donat în 2019 bani pentru Nicoară, ne-au spus că acesta a fost plasat în detenție pentru că și-ar fi bătut concubina, care l-a reclamat la autorități. Nicoară însă spune, într-o postare pe facebook, că a stat în detenție pentru că ar fi depășit termenul legal de ședere. 

„Da, am stat o mică perioadă în detenție, doar că la Centrul pentru imigranți, iar motivul a fost că am depășit termenul legal de ședere în SUA. Apropo, asta s-a întâmplat cu foarte mulți concetățeni de-ai noștri care au plecat la muncă peste hotare și nu cred că asta îi transformă în infractori”, a scris Nicoară drept reacție la acuzațiile din mediul online.

Roman Nicoară se prezintă drept unul dintre liderii protestelor Partidului Șor

Detaliile din postarea de pe gofundme.com, prin care prietenii lui Nicoară cereau ajutor pentru angajarea unui avocat, sugerează că ar fi fost vorba despre ambele situații: atât încălcarea termenului legal de ședere, cât și violența în familie.

Captură de pe site-ul gofundme.com, unde a fost inițiată o strângere de fonduri pentr a-l elibera pe Roman Nicoară din detenție

Primarul cu datorii de aproape 2 milioane de lei. 600 de mii sunt de la Șor

În fiecare duminică, pe scena protestelor urcă alte fețe cunoscute din anturajul lui Ilan Șor. Pavel Verejanu, care din 2019 este succesorul lui Ilan Șor la Primăria Orhei, face parte din echipa lui Șor încă din iunie 2015, când Șor se lansa în politică.

Pavel Verejanu, primarul mun. Orhei

A exercitat ulterior funcția de consilier municipal și președinte al fracțiunii „Pentru Orhei” din Consiliul Municipal Orhei. În 2016, Verejanu a fost șeful staff-ului electoral al candidatei Ina Popenco la funcția de președinte al R. Moldova. Popenco însă a fost exclusă din cursa electorală după ce s-a constatat că ar fi corupt alegătorii, prin împărţirea cardurilor care ofereau dreptul de a face cumpărături la prețuri mai mici în magazinele sociale deținute de familia Șor. În decembrie 2017, a fost numit președinte al Asociației Obștești „Pentru Orhei”. 

Deși nu declară un automobil, sursele ZdG afirmă că acesta se deplasează uneori la volanul unui automobil de marca Mercedes cu numerele de înmatriculare CSI 666. Familia Verejanu deține două apartamente, dintre care unul de 101 m.p. în Chișinău, donat, încă în 2008 fiicei lor, care avea pe atunci 12 ani. În cea mai recentă declarație de avere și interese, depusă în martie 2022, Pavel Verejanu a indicat că are datorii totale de circa 1,3 milioane de lei către patru persoane fizice și un contract de leasing semnat cu Victoria Leasing, în valoare de 27,2 mii de euro, scadent în acest an. 

Aproape jumătate din bani Verejanu îi datorează lui Ilan Șor, de la care susține că a împrumutat, fără dobândă, 300 de mii de lei în 2018 și alți 300 de mii de lei în 2021. Încă 300 de mii de lei Verejanu pretinde că i-a împrumutat în 2019 de la un oarecare Petru Gandrabur, în 2020 a împrumutat o sumă similară de la un oarecare Ion Bondarenco, iar în 2018 a primit, tot cu împrumut și cu zero dobândă, 100 de mii de lei de la Vlad Iascenco. 

Pavel Verejanu

În declarația de avere depusă la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale (CECE) Orhei pentru perioada 2017-2018, Pavel Verejanu a indicat că, în 2019, soția sa, Svetlana Verejanu, a procurat un automobil Hyundai Santa Fe, fabricat în 2015, pentru suma de 24 mii de euro. În acest scop, soția lui Verejanu a obținut un credit în valoare de 16 mii de euro de la compania Victoria Leasing. Firma este deținută de familia fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc. 

Tot în declarația de avere și interese depusă în martie 2022, Pavel Verejanu a declarat că a primit 10,4 mii de euro, „remitențe din Italia” de la o oarecare Maria Bozzo, iar la zilele de naștere ale familiei Verejanu s-au colectat circa 161 de mii de lei. 

Omul care a pledat pentru R. Moldova în componența Federației Ruse: firme, condamnări și acuzații 

Valerii Klimenko, un alt lider al protestelor, este președintele de onoare al Partidului Șor, formațiune care a preluat, în 2015, Partidul „Ravnopravie” (Egalitate), pe care Klimenko l-a fondat. Valerii Klimenko este președintele Congresului Comunităților Ruse (CCR) din R. Moldova.

Valerii Klimenko

În toamna anului 2010, „Ravnopravie” s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare cu sloganul „Pentru Moldova în componența Rusiei”. Datele publice arată că Valerii Klimenko este directorul companiei „Aparate Exacte” SRL, firmă care are adresa juridică în unul din cele două apartamente ale familiei din Chișinău, iar Tatiana Climenco, fiica politicianului, este fondatoare. Compania deține în Chișinău bunuri imobile cu o valoare cadastrală de circa 1,5 milioane de lei, cel mai important fiind o clădire de pe str-la Teatrului din centrul capitalei, cu o suprafață de 178 de metri pătrați.  Klimenko deține și compania „Pîine și Tehnologii” care are o oloiniță în satul Moscovei, r. Cahul. 

În 2008, într-o anchetă, ZdG a scris că pe adresa mai multor redacții au venit cinci scrisori în care mai mulți membri ai Comunității ruse din R. Moldova îl acuzau pe Klimenko de faptul că pe parcursul ultimului deceniu, de când era preşedinte al CCR, acesta ar fi primit mai multe sume de bani din Federaţia Rusă pentru desfăşurarea activităţilor culturale comune, dar le-ar fi folosit în scopuri private, prin crearea de firme private şi de bunuri pentru familia sa. „Credem că a venit timpul să fie discutată şi prezentată tuturor faţa reală a aşa-numitului conducător al nostru, care, folosindu-se de încrederea noastră, ne duce la pierzanie. Folosind această organizaţie, membri ai căreia suntem, acest om ne jefuieşte fără milă”, se spunea în una din cele 5 scrisori venite la redacţia noastră. Petiționarii s-au plâns inclusiv pe faptul că Valerii Klimenko și-ar fi însușit utilajul pentru brutărie, donat Comunității ruse de Armata 14-ea.

Conform informațiilor obținute de ZdG, Valerii Klimenko este posesor al armei de foc de model Baikal 442, iar anterior, în 2005, a fost cercetat penal de două ori conform art. 195 Cod Penal R. Moldova, (Însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari, articol exclus, între timp, din Codul Penal, n.r.).

Șor și Tauber, liderii cu dosare penale ai partidului care gestionează protestele 

Ilan Șor și Marina Tauber/ Foto: Facebook/Marina Tauber

Partidul Șor este condus, din Israel, de către Ilan Șor, controversatul om de afaceri și politician, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul fraudei bancare. Pentru că sentința primei instanțe nu a fost executorie, Ilan Șor a rămas în libertate, iar dosarul său se află de mai bine de cinci ani în examinare la Curtea de Apel (CA), inițial, la cea din Cahul, iar de un an și o lună, dosarul este examinat la CA Chișinău, fără a avea o finalitate. 

Citiți și: Detalii de la PA privind dosarul deputatului fugar Ilan Șor, examinat la CA Chișinău: „instanța a respins 14 cereri înaintate de apărătorii lui Șor”. Veaceslav Platon cere să fie recunoscut ca parte vătămată în cadrul cauzei penale

Vicepreședinta Partidului Șor este Marina Tauber. Până în 2016, înainte de a se lansa în politică, a fost timp de șase ani președinta Federației de Tenis din Moldova. Fosta colegă de școală a lui Ilan Șor figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci.

Marina Tauber lângă Dinu Țurcanu

Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor. În cea mai recentă declarație de avere și interese, depusă în martie 2022, Tauber a indicat datorii de 1,75 de milioane de lei către Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor și de 350 de mii de lei către colegul ei de partid și parlament, Vadim Fotescu. Constant, Tauber declară mii de euro și dolari pe care i-a primit la zilele de naștere sau în cadrul „sărbătorilor de iarnă”.

Numele Marinei Tauber a figurat și figurează în mai multe cauze penale care țin de frauda bancară. Marți, 18 octombrie, ea a fost eliberată din arestul la domiciliu într-un dosar în care se investighează finanțarea ilegală a Partidului Șor. 

Publicitate
Publicitate