De la două grajduri, la solicitări de un miliard de euro: cazul „Seksimp” la CtEDO – de la falsuri la fapte

La mijlocul lunii mai, numeroase canale de Telegram, dar și primarul mun. Chișinău, Ion Ceban, acuzau că președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, „se numără printre judecătorii care au prejudiciat statul cu aproape un miliard de euro”. 

Deputații blocului „Victorie” au preluat subiectul și au propus crearea unei comisii de anchetă „pentru investigarea circumstanțelor care au dus la condamnarea R. Moldova de către Curtea Europeană în cazul Seksimp c. Moldovei, cauză fără precedent, care poate duce la prejudicierea bugetului de stat cu cca 20 de miliarde de lei, precum și rolul președintelui Curții Constituționale, Domnica Manole, în acest caz.” 

Ziarul de Gardă a verificat dosarul și vă prezintă faptele care au dus la condamnarea R. Moldova la CtEDO într-un caz care a început cu închirierea unor grajduri, iar ulterior a fost amplificat prin pretenții de aproape un miliard de euro.

O istorie care începe cu niște grajduri închiriate și se termină la Strasbourg

Cauza își are rădăcinile în 2010, când firma „Triftex Impex” a închiriat câteva grajduri pentru creșterea porcinelor și un lot de teren aferent satului Greblești, raionul Strășeni, de la compania  „Seksimp Group”.  Triftex Impex activa deja în domeniu – procura animale, avea abator, le tăia și vindea carnea. Ulterior, a vrut să-și lărgească afacerea și, în grajdurile respective, să pună porcii la îngrășat pentru câteva luni, pentru a vinde mai multă carne și a obține un profit mai mare. Contractul părea simplu: chirie anuală de 3600 de euro. Când reprezentanții Triftex Impex au vrut să achite chiria, s-au pomenit în situația în care banii urmau să fie virați nu într-un cont al firmei, așa cum prevede legea, ci într-un cont personal al fondatorului companiei – un anume Svetek Blaz. Acest detaliu a ridicat semne de întrebare, iar colaborarea s-a transformat rapid într-un conflict.

Reprezentanții companiei „Triftex Impex” au declarat că nu au putut face plățile legal din cauza contului greșit. În plus, Blaz ar fi refuzat să semneze un act de predare-primire a imobilelor, așa cum prevede legea, iar în lipsa lui, contractul nu putea fi respectat.

„Codul civil prevede obligatoriu perfectarea unui act de primire-predare. Nesemnarea acestui act permite proprietarului peste un anumit timp să vină şi să spună: «Tu ce cauţi aici?» Contractul de locațiune în lipsa actului de primire-predare nu te salvează”, menționează reprezentantul Triftex Impex, Igor Doicov.

În scurt timp, firma „Triftex Impex” a dat în judecată Seksimp Group, invocând că nu a putut face plățile pentru chirie legal, iar pentru că nu a fost semnat un act de predare-primire a imobilelor, ceea ce făcea contractul de închiriere inutil din punct de vedere legal, nu a putut folosi bunurile închiriate și a pierdut bani din cauza neînțelegerii. Compania a cerut despăgubiri de peste 1,2 milioane de lei. 

Justiția moldovenească decide rapid: Seksimp pierde tot

În aprilie 2011, Judecătoria Economică le-a dat dreptate celor de la Triftex, fără ca Seksimp să fie prezentă. În septembrie 2011, în cadrul executării silite, executorul judecătoresc a scos grajdurile și terenul aferent la licitație și le-a vândut cu 891de mii de lei, pentru a fi posibilă achitarea despăgubirilor.

„Înainte de scoaterea bunurilor la licitație, noi am contractat raportul de evaluare a acestora. Evaluatorul a aflat cu cât Blaz a dobândit aceste bunuri. În 2004, el a achitat 653 076 de lei. Proprietarul Seksimp Group pretinde că este investitor, că a investit peste 120 de milioane de euro. În 2011, bunurile au fost evaluate la 900 de mii de lei. Nu au fost făcute niciun fel de investiții între timp”, susține avocatul Triftex Impex.

Seksimp susține că a aflat despre licitație post-factum. Invocând că nu a fost informată despre procesul de judecată și licitația propriu-zisă, compania a contestat cu apel decizia Judecătoriei Economice, acesta a fost însă respins în aprilie 2012 de Curtea de Apel Chișinău, printre judecători numărându-se și Domnica Manole.

Instanța de fond a considerat că fondatorul Seksimp Group a dat intenționat date greșite, știind că firma avea conturile blocate de Fisc din cauza unor nereguli fiscale. De asemenea, s-a concluzionat că notificările trimise de Triftex au fost expediate corect la adresa oficială a firmei și că Seksimp fusese astfel „informată” despre judecată. În aprilie 2012, completul de judecată de la Curtea de Apel, din care făcea parte și Domnica Manole, a menținut argumentele primei instanțe și a respins recursul. Șase luni mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a închis definitiv cazul, respingând recursul ca inadmisibil.   

De ce este acuzată doar Domnica Manole?

Din completul de judecători din 2012 care a respins apelul companiei „Seksimp Group” nu făcea parte doar Domnica Manole. Totuși, atacurile din spațiul public, în lipsa unor acuzații concrete și a unei anchete oficiale, s-au concentrat exclusiv asupra acesteia. 

„Hotărârea CtEDO nu reține la niciun paragraf faptul că statul ar fi fost prejudiciat cu aproape un miliard de euro. Mai exact, societatea reclamantă solicită un miliard de euro în calitate de prejudiciu material, compus din valoarea proprietății vândute la o licitație în cadrul procedurilor de executare și profitul ratat. Toate aceste sume reflectă strict opinia reclamantei și nu înseamnă neapărat că sunt reale. Curtea Europeană reține doar că argumentele prezentate de către Seksimp pretindeau răspunsuri exprese din partea instanțelor naționale. Pentru că acestea nu au reacționat la toate aceste argumente – spune Curtea Europeană – a fost afectat principiul procesului echitabil. Poate că astăzi, cu experiența pe care am acumulat-o, mi-aș argumenta altfel decizia. Însă trebuie să subliniez că CtEDO nu a constatat incorectitudinea soluției Curții de Apel, ci doar lipsa unei motivări corespunzătoare a acesteia. Hotărârea Curții de Apel, care a fost confirmată ulterior de către Curtea Supremă de Justiție, nu are legătură cu modul în care a fost executată, cu organizarea și desfășurarea licitației privind bunurile imobile ale Seksimp.

Probabil, se dorește compromiterea imaginii mele de judecător constituțional. Acest fapt nu denotă altceva decât reaua-credință a acuzatorilor. Mediatizarea acestui dosar are doar o miză politică. Cei care preiau și mediatizează astfel de informații participă, direct sau indirect, la o campanie politică concepută de persoane lipsite de onestitate intelectuală”, a comentat Domnica Manole pentru Ziarul de Gardă.

O vânzare în lanț și o nouă firmă, dar cu același nume în spate

Povestea nu s-a oprit aici. Seksimp a reclamat că, după ce bunurile i-au fost vândute la licitație, acestea au ajuns – printr-o succesiune rapidă de vânzări – la „DUMSER GRUP”, firmă administrată de fostul șef al Triftex Impex. În plus, ambele firme aveau aceeași adresă de înregistrare, reclama Seksimp.

„După licitație, am întrebat noii proprietari ai imobilelor dacă ar fi interesați să mi le vândă. Ei au fost de acord, dacă aveam acces la sursele creditare. Am început să iau credite de la Moldova Agroindbank. Firma a fost reutilată, absolut reconstruită, din nou practic. Băncile au dat pe toată perioada vreo 35 de milioane de lei prin credite bancare. O parte a creditelor s-a întors, dar firma a greșit strategia businessului și la sfârșitul anului 2016 a intrat în insolvabilitate. În 2018, compania a fost vândută cu 21 de milioane de lei firmei «Porco Bella»”, explică administratorul Triftex Impex, Valeriu Strâmbei.

CtEDO: drepturile au fost încălcate, statul trebuie să repare

Seksimp Group a dus cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis, printr-o hotărâre din 15 mai 2025, că R. Moldova a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea proprietății. CtEDO a subliniat că instanțele moldovenești nu au justificat în mod clar deciziile și nu au analizat proporționalitatea despăgubirilor sau răspunderea reală a reclamantei, iar vânzarea bunurilor a fost lipsită de transparență. Altfel spus, despăgubirile decise de instanțele naționale (peste 70 de mii de euro) pentru pierderile suferite de Triftex Impex, pentru că nu au putut să se folosească de bunurile închiriate, au fost considerate de CtEDO disproporționate în raport cu valoarea reală a chiriei – 3600 de euro anual.

Revizuire în instanțele din R. Moldova

După decizia Curții Europene, agentul guvernamental a cerut redeschiderea dosarului. În octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat propria decizie din 2012 și a dispus o nouă examinare a recursului. Totuși, instanța a refuzat să recunoască oficial încălcarea drepturilor firmei „Seksimp Group” și nu a acordat despăgubiri morale. Procedura este încă în desfășurare.

Între timp, Seksimp Group a cerut sume astronomice: 3,4 milioane de euro pentru terenuri și clădiri, plus aproape un miliard de euro pentru un profit imaginar, bazat pe proiecte futuriste – parc acvatic, fermă de struți, apartamente. Cererile au fost considerate „nerealiste” de către reprezentanții Triftex Impex.

„Nicio fermă pe parcursul a 15 ani nu a avut așa profituri. Nimeni nu a acumulat așa sume. Întrebarea e foarte simplă. Tu pe opt ani ai dat în chirie cinci grajduri și puteai să obții numai 8000 de euro anual din chirie. Deci, în cinci ani, tu puteai să pretinzi 40 de mii și în trei ani – 24 de mii. Deci, 64 de mii de euro pentru opt ani, iar dobânda ratată nu poate depăși 100 de mii de euro cu așa bun. De unde s-au luat aceste sume astronomice?”, se întreabă reprezentanții Triftex Impex.

Avocatul Triftex Impex, chemat în judecată

Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, avocatul Igor Doicov, care a reprezentat compania „Triftex Impex” în conflictul juridic cu Seksimp Group, povestește despre acuzațiile care i s-au  adus după ce și-a apărat clientul. În 2015, Doicov a fost chemat în judecată personal de către Seksimp Impex, fiind acuzat de un presupus prejudiciu de nouă milioane de euro.

„Când am deschis plicul, am crezut că poate n-am citit corect. Cum să dai în judecată avocatul? Legea îl protejează pe avocat. Chiar dacă clientul nu e corect, avocatul nu poate fi atras la răspundere pentru acțiunile lui”, explică Doicov.

Potrivit acestuia însă, acțiunile în justiție nu s-au limitat doar la el. „Blaz i-a dat pe toți în judecată. Și pe avocatul care l-a asistat la CSJ, cerându-i onorariul înapoi când a pierdut. Toți procurorii care nu admiteau plângerile lui «fac parte din banda criminală a clientului meu». El a înaintat cereri de chemare în judecată cu aceeași cerință de nouă milioane și împotriva judecătorului primei instanțe care a emis hotărârea în acest dosar, Alexandru Rotari, dosar împotriva lui Valeriu Strâmbei și a lui Vladimir Mitioglo, administratorul Lenard Agro, care, de asemenea,  arendase la el trei grajduri, împotriva firmelor «Triftex Impex» și «Lenard Agro» și împotriva contabilei Elizaveta Gaidău”, afirmă avocatul.

Un contract dubios și o sumă în creștere exponențială

În centrul litigiului se află un contract de locațiune încheiat între Seksimp Group și firma slovenă „DOO Simpex” pentru arenda a zece grajduri la Strășeni. Contractul ar fi fost încheiat în ianuarie 2010. E vorba despre aceleași grajduri luate în arendă de Triftex Impex în iunie 2010.

Doicov afirmă că acest contract, prezentat ulterior în instanță, ridică semne serioase de întrebare. „Blaz prezintă un contract de locațiune, o reclamație în limba rusă și un acord de închidere a datoriei. Amintesc faptul că Triftex Impex a luat în chirie două grajduri în iunie 2010, alte trei fiind închiriate de Lenard Agro. În judecată însă, Blaz prezintă un contract de locațiune din ianuarie 2010 și susține că toate cele zece grajduri au fost date în chirie unei firme din Slovenia. Datele din registrele slovene arată că firma «DOO Simpex» a fost fondată chiar de cetățeanul sloven Svetek Blaz.”

În opinia avocatului Doicov, documentul a fost fabricat pentru a crea artificial o datorie de milioane de euro: „Chiria anuală pentru două grajduri închiriate de Triftex Impex era de 3600 de euro. Blaz însă susținea că a dat acele grajduri în arendă cu 30 de mii de euro pe lună companiei «DOO Simpex»”.

Prezență economică inexistentă și posibile falsuri

Doicov semnalează și o altă problemă: lipsa prezenței economice a firmei slovene în Republica Moldova. „Am întrebat în instanță cine a reprezentat firma «Simpex». Dacă e firmă străină, trebuie să aibă filială sau companie fiică, SRL, ceva. Ei n-au demonstrat nimic”, spune Doicov.

În plus, potrivit lui, semne de întrebare ridică și limba în care a fost perfectat contractul de locațiune – română, limbă pe care Svetek Blaz nu ar cunoaște-o. „Conform avocatului Alexandru Prisac, contractul de locațiune între Seksimp Group și DOO Simpex a fost semnat la Strășeni în ianuarie 2010, când Svetek Blaz ar fi venit personal în R. Moldova. O interpelare făcută la Serviciul Vamal a arătat că Svetek Blaz a fost ultima dată în R. Moldova în august 2009, cu luni înainte de data semnării contractului. Presupun că acel contract a fost semnat post-factum, pentru a crea artificial un prejudiciu și a pretinde evacuarea altor firme de la fermă”, declară Doicov.

De la nouă milioane, la aproape un miliard de euro

Avocatul susține că pretențiile Seksimp sunt complet nefondate și disproporționate: „Compania «DOO Simpex» a pretins trei milioane de euro de la Seksimp Group în legătură cu imposibilitatea de a-și realiza activitatea conform contractului. În acordul de închidere a datoriei figurează deja suma de nouă milioane de euro. Azi se cere aproape un miliard. Nu s-a demonstrat niciodată cum ar fi crescut acest prejudiciu. Nu există investiții în fermă, nu există dovada unor surse financiare investite. Este o schemă prin care se încearcă pedepsirea statului R. Moldova cu sume uriașe, fără acoperire reală”.

Reacția judecătorului care a emis prima hotărâre: „Toți judecătorii au acționat profesionist”

Judecătorul Alexandru Rotari, care a emis prima hotărâre în cauza Seksimp și a fost, ulterior, acționat în judecată de compania reclamantă, susține că acuzațiile împotriva lui sunt nefondate și au fost respinse de instanțele naționale.

„Acuzațiile Seksimp Group față de mine și revendicările conținute în cererea de chemare în judecată nu sunt fondate, fapt constatat și confirmat de Judecătoria Chișinău și de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a încetat procesul civil.”

Rotari afirmă că niciunul dintre judecătorii implicați în dosar, inclusiv Domnica Manole, nu poate fi asociat cu vreun prejudiciu cauzat statului. „Absolut toți judecătorii care au examinat cauza nu au făcut decât să acționeze profesionist, aplicând corect cadrul legal.”

Judecătorul critică indirect prestația Agentului Guvernamental în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), exprimând dubii privind calitatea apărării statului. „Din conținutul Hotărârii CtEDO nu pot constata faptul că înaltului for i-a fost pusă la dispoziție toată informația și materialele cu privire la caz. La fel, trezește suspiciuni și faptul că Agentul Guvernamental, după comunicarea cauzei către Guvern, a introdus o cerere la Curtea de Apel Chișinău pentru redeschiderea procedurii interne, precum și acordarea unor despăgubiri morale în limitele prevăzute de articolul 41 din Convenție, și nu a apărat Guvernul în limita competenței sale. La caz, Agentul Guvernamental nu a dezbătut netemeinicia raționamentelor reclamantei referitor la caracterul disproporționat al prejudiciului încasat de la SEKSIMP GROUP SRL de către instanțele naționale. Este de neînțeles de ce nu a fost explicat la CtEDO că instanțele naționale au acționat legal și în limitele prevederilor art. 610 Cod Civil în redacția aplicabilă la data examinării cauzei. Aceste circumstanțe, în opinia mea, vorbesc de la sine despre prestația Agentului guvernamental în cauza dată”, punctează Alexandru Rotari.

Avocatul Seksimp Group refuză să comenteze

Am încercat să obținem o reacție de la avocatul companiei „Seksimp Group”, Alexandru Prisac. I-am expediat prin poșta electronică o listă de întrebări. Apărătorul a refuzat să răspundă la ele. Contactat telefonic, acesta a precizat: „La moment, nu putem să ne expunem, pentru că hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului nu a intrat în vigoare și CtEDO încă nu s-a expus asupra prejudiciului material și a venitului ratat, dar vreau să spun că multe persoane sunt implicate și multe persoane vor fi trase la răspundere, inclusiv penal”. Prisac însă nu a menționat despre cine ar fi vorba.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.