• „Deșeurile pe care le arunci, ajung înapoi la tine”

    „Deșeurile pe care le arunci,  ajung înapoi la tine”
    07 iunie 2020 | 10:44

    Interviu cu Gabriela Isac, manager calitate, monitorizare și evaluare la „EcoVisio”și Margareta Cartiră, coordonatoare comunicare și PR „EcoVisio”

    Anual, la 5 iunie, este marcată Ziua Mondială a Mediului. Evenimentul își propune stimularea investițiilor în protecția mediului. Cu această ocazie, ZdG a discutat cu două reprezentante ale „EcoVisio”, ONG care se ocupă de educație pentru o dezvoltare durabilă, de schimbările climatice, economie verde și agricultură organică. 

    Gabriela și Margareta au povestit despre primii lor pași în conștientizarea problemei privind protecția mediului, despre ce a schimbat pandemia în materie de ecologie, dar și despre modul în care putem contribui individual și comunitar la curățarea zonelor în care locuim. 

    — Odată cu pandemia de coronavirus și carantina, s-a constatat, în anumite părți ale lumii, limpezirea apelor din râuri sau purificarea atmosferei în unele orașe. Din punctul vostru de vedere, cum a schimbat pandemia ceea ce se întâmplă la nivel de ecologie?

    Gabriela Isac foto: arhiva personală

    — Gabriela: La noi, am observat că se aruncă mai puțin gunoi în parcuri, întrucât era interzisă vizitarea lor. Dar, în rest, unele probleme s-au complicat. Cea mai evidentă este utilizarea mai frecventă a obiectelor de o singură folosință – fiecare se protejează cu măști și mănuși, deci apare mult gunoi în plus, nemaivorbind de deșeurile medicale. Sigur că folosirea acestor instrumente de protecție e justificată de situația curentă. Dar, totodată, interesele ecologice pierd din teren, întrucât nici în timpuri normale ecologia nu era un subiect tocmai apreciat. Acum, e și mai greu să discuți despre asta. 

    — Voi de ce ați ales să vă ocupați de protecția mediului? 

    — Gabriela: Tatăl meu lucrează în acest domeniu și din copilărie aveam anumite deprinderi „eco”. De exemplu, eu sunt vegetariană de când mă țin minte. Însă, mult timp mă simțeam ciudat printre alți oameni și nu știam ce pot face ca să produc o anumită schimbare tangibilă. O schimbare majoră pentru mine a fost întâlnirea cu „EcoVisio” și cu alți oameni care au interese similare. M-am dezobișnuit să mă simt incomod, să fac ceva neobișnuit, am înțeles că experiența mea poate fi utilă altora. Așa m-am regăsit cu un motor pe interior care mă împinge să tot descopăr și una, și alta, iar astfel să-mi fac viața mai ușoară, mai comodă, prin diferite lucruri care mă entuziasmează și mă bucură. 

    Margareta Cartiră foto: arhiva personală

    — Margareta: Eu locuiesc în suburbie și una dintre problemele ecologice cu care încercam demult să lupt era arderea deșeurilor vegetale. Într-un moment, mi-am zis că, prin propriul exemplu, îi pot ajuta şi pe alții să conștientizeze când fac rău mediului înconjurător și, până la urmă, sieși. Totul a început după ce am născut copilul. Atunci am înțeles că este foarte important să ne uităm la ce produse consumăm și să ne gândim ce lăsăm după noi copiilor și nepoților, ce vor zice despre noi dacă nu vor avea apa bună de băut sau dacă vor avea doar produse alimentare necalitative. 

    — Asociația din care faceți parte este destinată inclusiv tinerilor. Cât de interesați sunt ei să discute despre ecologie? Anterior, unii dintre ei ieșeau și la proteste ca să atenționeze autoritățile asupra schimbărilor climatice. Cine apelează la voi?

    — G.: Protestele sunt doar o formă de acțiune pentru mediu. Sunt și alte activități, poate mai puțin vizibile, dar nu mai puțin importante, pe care le poate face fiecare în viața de zi cu zi. Încercăm să punem acum un accent și mai mare pe ele. De exemplu, programul nostru „activEco” adună tineri activi și interesați de teme precum managementul deșeurilor, nutriția sustenabilă, energia „verde”, iar împreună cu ei căutăm soluții privind problemele existente.

    — Voi comunicați mult și cu autoritățile din teritoriu. Cât de deschiși sunt primarii sau alți reprezentanți APL pentru implementarea  practicilor ecologice?

    — G.: Pot povesti despre experiența mea de implementare a unui proiect la Nordul Moldovei. Acolo, lucrăm cu unele consilii raionale, cu primari și e clar că foarte mult contează comunitatea și autoritățile acesteia. Când e vorba de plantarea arborilor, de exemplu, unii sunt entuziasmați, organizează evenimente, contribuie cu ce pot, pe când alții nu manifestă interes, având alte preocupări. 

    — M.: Autoritățile au acum alte priorități. Chiar dacă noi încercăm să implementăm proiecte în unele localități, autoritățile nu se prea implică, întrucât e pandemie și nu riscă să adune voluntari pentru plantări sau seminare. 

    — G.: Înainte de pandemie, puteai să-i mai interesezi pe cei din APL cu acțiuni ecologice, arătându-le ce avantaje au atât ei, în calitate de primari, cât și întreaga comunitatea pe care o administrează. De când cu pandemia, nici noi nu mai vrem să riscăm și să organizăm ceva. 

    — M.: Multe activități le-am transferat în regim online și facem tot ce este posibil, de la educare – la informare, ca să ajungem la etapa când putem ieși în teritoriu, ca să ne întâlnim cu oamenii. Acum, împreună, creștem comunități online pe diferite segmente.

    — G.: Da, acum pregătim baza.

    — Din cele observate în timpul deplasărilor anterioare prin Moldova, oamenii cunosc, respectă regulile de protecție ale mediului? În ce măsură autoritățile au grijă ca oamenii să fie bine informați? 

    — G.: Consider că nivelul de conștientizare la sat e mult mai redus decât la oraș. Adesea, când sesizez autoritățile despre gunoiștile spontane sau despre arderea deșeurilor, mi se răspunde că ei nu pot face nimic sau că vor face, dar, până la urmă, constatăm că situația nu se schimbă. E straniu să auzi asta, pentru că există inspecție, primărie, poliție, care pot aplica amenzi pentru cei care nu duc gunoiul unde trebuie. De altfel, amenzile ar aduce niște bani în buget. Cumva, nu se ajunge la combinarea factorilor, nu avem situații în care autoritățile și-ar onora obligațiile, iar oamenii le-ar merge în întâmpinare. Sigur că sunt și exemple bune, unde atât primarul, cât și comunitatea muncesc pentru a face ca lucrurile să avanseze.  

    — M.: În localitatea de unde sunt eu, primarul a început să se implice destul de activ în soluționarea problemelor ecologice. Recent, autoritățile au amenajat un loc unde putem duce doar plasticul și au venit cu un apel către cetățeni să-l sorteze. Încetul cu încetul, oamenii încep să-și facă gropi de compost acasă. E adevărat că încă nu foarte mulți, dar lucrurile avansează câte puţin. Oamenii au început să se informeze și sunt interesați să ajute. La nivel local, e complicat când nu se ridică separat gunoiul, pentru că atunci omul pune totul într-o urnă și duce la groapa comună. Dacă s-ar rezolva aceste chestiuni la nivel local, cred că oamenii ar fi receptivi și ar încerca să separe deșeurile. La noi, recent a început separarea plasticului. Deocamdată nu pot vorbi despre anumite rezultate, dar cel puțin există inițiativa. Cu puțin timp în urmă, a fost instalată și o urnă pentru baterii, ca oamenii să le poată arunca acolo. Urmează să estimăm rezultatele acestor acțiuni. 

    — G.: Probabil, contează mult şi tradițiile localității. Din câte cunosc, circa 70% din populație nu au acces la servicii de salubrizare și este evident faptul că lumea încearcă să scape de deșeuri așa cum le este la îndemână.

    — Dincolo de ce pot și trebuie să facă autoritățile, există o cultură ecologică minimă pe care o are fiecare dintre noi și care nu ține neapărat de accesul la informație. Oricine știe că, dacă face un grătar, trebuie să strângă după sine sau că nu e voie să arunci gunoi în râuri, dar puțini respectă aceste reguli…

    — M.: Ei bine, o parte dintre oameni chiar nu sunt informați. Eu vorbeam cu o femeie care ardea frunzele și i-am spus că asta nu numai că ne afectează sănătatea, dar este și ilegal. Ea mi-a zis că nu știa nici de una, nici de alta. Dar, bine, era de o vârstă înaintată. Cred că informarea, în general, ar putea ajuta la conștientizare. Adeseori, se invocă motivul că mai demult toți ardeau frunzele și nimeni nu avea nicio problemă cu asta, iar acum vine cineva și susţine că nu e bine. În multe cazuri, oamenii nu cunosc legea, iar educarea ar trebui să pornească inclusiv de la informare. 

    — G.: Dacă vorbim despre problema arderii frunzelor sau despre alte subiecte similare, încerc să abordez o discuție nu doar sub aspectul amenzilor sau al daunelor pentru sănătate, pentru că asta se cunoaște într-un anumit fel – e ca la fumat: știi că e rău, dar continui s-o faci. Așa că, atunci când cineva susţine din nou despre faptul cât de rău e să arzi frunzele, informația respectivă trece pe alături, întrucât s-a tot repetat. Eu încerc să le arăt oamenilor alternative cu beneficii pentru ei  – uite, dacă arzi frunzele și alte deșeuri vegetale, solul din grădina ta devine mai sărac; dacă le compostezi, ceea ce nu e chiar greu – îți păstrezi bogăția, ai sol mai sănătos și roadă mai bună. Astfel, ești un gospodar mai bun decât cel care își mătură grădina. De asemenea, ceea ce ține de conștientizare, mie-mi place să vin cu abordări și idei pe care oamenii nu prea le-au auzit anterior și, prin aceasta, să-i ajut să înțeleagă anumite lucruri. Când e vorba de gunoiștile de pe lângă resursele de apă, încerc să le explic interdependența acestora: iată, dacă aici arunci gunoi, atunci el ajunge în apele subterane și tu bei din fântâna asta, sau vaca ta bea din acest râu, iar tu bei lapte sau mănânci carne, iar asta înseamnă că, de fapt, ceea ce arunci, ajunge înapoi la tine. Problema e că oamenilor li se pare că dacă au aruncat ceva, acest lucru a dispărut definitiv și nu-i mai vizează. Nu se face legătura pe care am menţionat-o mai sus. De exemplu, pungile de la gunoi zboară și ajung peste tot, nemaivorbind de substanțele periculoase care se depozitează în sol, circulă prin aer sau apă. E mult de lucru la acest capitol și cred că avem nevoie de abordări originale, care să-i intereseze pe oameni, astfel încât să vrea să se gândească la soluții. 

    — Mulți agricultori mai folosesc îngrășăminte care nu sunt tocmai benefice nici pentru sol, nici pentru culturile pe care le cultivă. Cât de deschiși sunt ei la discuțiile despre protecția mediului? 

    — M.: Noi avem un departament de agricultură organică și colegii noștri încearcă nu doar să informeze agricultorii despre riscurile și dezavantajele legate de pesticide, ci să vină chiar cu soluții  – să le explice cum pot combate dăunătorii cu ajutorul sucului de usturoi, de exemplu. Acum, din cauza carantinei, totul a trecut pe online, dar toate aceste seminare trebuiau, de fapt, organizate în teren. În prezent, colegii fac în fiecare miercuri câte un Live pe Facebook, unde discută despre trecerea la agricultura ecologică, una mai sănătoasă. 

    — G.: Încerc să promovez ideea că nu e nevoie să devii peste noapte eco-friendly. Poți încerca unele metode care-ți plac, pentru a face agricultura convențională mai eficientă și mai comodă, cum ar fi, bunăoară, asolamentul, dar și folosirea mai rațională a acelorași pesticide, întrucât problema nu e doar în utilizarea lor, ci și în faptul că adesea acestea nu sunt folosite așa cum trebuie. Oamenii nu prea fac analiza cantității pesticidelor pe care le folosesc. Chiar reducerea acestor cantități poate contribui la fortificarea calității produselor cultivate, a solului și a mediului. Acum, însă, când trebuie să te gândești cum să supraviețuiești cu întreprinderea ta, nu mai ai timp să chibzuiești și asupra tuturor aspectelor acestea, poate pentru că ele ar putea însemna și cheltuieli adiționale. Pe de altă parte, însă, adaptarea practicilor ecologice le poate ajuta agricultorilor să câștige mai mult, chiar și în condițiile nesigure de acum. 

    — M.: În general, agricultorii sunt interesați, cel puțin, să fie informați despre modul în care se trece de la agricultura convențională la cea ecologică, pentru că ei înțeleg că acest trend le-ar aduce mai mulți cumpărători și mai multe vânzări. 

    — Discutați și cu consumatorii despre cum să verifice produsele, de exemplu, sau să consume rațional, pentru a reduce cantitatea de deșeuri? 

    — M.: Da, discutăm și cu ei. Avem un grup pe Facebook, avem și Festivalul „IarmarEco”. Încercăm să promovăm producătorii locali și tendința e că tot mai mulți oameni sunt interesați de calitatea produselor pe care le cumpără și din care își prepară mâncarea. Ei sunt bine informați şi susțin asta cu încredere. 

    — G.: Atât că, deseori, oamenii întreabă despre prețul mai ridicat al unor produse comparativ cu prețul mai ieftin de la magazin. Cumva, trebuie să învățăm că e nevoie să investim mai mult în produse sănătoase, întrucât merită. 

    — Care sunt, în opinia dvs., preconcepțiile care persistă la noi în materie de protecție a mediului? 

    — G.: Există impresia că, de unul singur, nu poți schimba mare lucru sau că, în general, nu poți face nimic. Cumva, lumea se întreabă dacă face diferență faptul că pun deșeurile separat sau le compostează, deși asta le complică puțin viața. Mulţi se gândesc: de ce aș separa deșeurile, dacă toți vecinii mei nu fac asta? De ce să mă complic?

    — M.: Dar, dacă ar porni fiecare de la sine și ne-am gândi că o schimbare, oricât de mică, ajunge să facă o schimbare mare, am urni lucrurile din loc. 

    — G.: Multe mișcări, inclusiv ecologice, au pornit de la oameni care nu s-au speriat să facă ceva, chiar cu pași mici, iar în rezultatul exemplului lor a pornit ceva mare. Asta se poate întâmpla oricum și oriunde. Important e ca cineva să nu se sperie și să facă primul pas. 

    — După carantină, unii oameni au început să se întrebe despre cum ar fi dacă ar trece cu traiul la țară. Ce ar trebui neapărat să știe un orășean care poate se gândește să se stabilească la sat?  

    — M.: Dacă treci cu traiul la țară, înseamnă că vei avea și o mică grădină, deci îți vei putea crește singur mâncarea. Pe de altă parte, trebuie să fii pregătit că, dacă vrei apă de calitate, în cele mai multe cazuri, va trebui să o cumperi, dacă vrei să sortezi deșeuri, va trebui să le aduni și să le duci la punctele de colectare din oraș sau din apropiere, și așa mai departe…

    — În privința protecției mediului, unde ar trebui să fie direcționate acum, în mod prioritar, investițiile? 

    — M.: În amenajarea gunoiștilor autorizate, în crearea unor entități care să preia gunoiul separat anume la țară, întrucât fiecare avem un veceu în grădină şi ne dăm seama ce fel de apă consumăm, în informarea populației, inclusiv despre legislația ecologică.  

    — G.: Pe lângă asta, e foarte important să investim în creșterea suprafețelor înverzite atât la orașe, cât şi la sate. Trebuie să plantăm cât mai mult și cât mai calitativ. Un an în care nu am investit în plantări este un an pierdut pentru copaci, un an în care arborii ar fi putut crește, păzindu-ne de călduri excesive, de vânturi, secete, eroziuni… 

    — Ce putem face fiecare, zi de zi, pentru a proteja mediul?

    — M.: Trebuie să renunțăm la comoditate și la unele deprinderi. Când mergem la magazin, multora ne e mai comod să cumpărăm o pungă decât să luăm una din țesătură de acasă, sau e mai comod să cumpărăm o sticlă de apă, atunci când mergem undeva, decât să ne luăm sticla de acasă. Sunt multe exemple similare. În fine, ideea e că, începând cu fiecare dintre noi, putem face ceva pentru întreaga societate. 

    — G.: Mie îmi place să numesc aceste mici schimbări nu renunțare la comodități, ci descoperirea noilor comodități. Dacă folosești o torbă de pânză, știi că nu se rupe sau, dacă ai sticla de acasă, știi că ai apă cu tine în orice moment și nu trebuie să te gândești unde găsești un magazin. În plus, multe practici eco te ajută să salvezi și niște bani. 

    — Vă mulțumim! 

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Fratele lui Alexei Navalny a fost reținut într-o anchetă privind încălcarea „normelor sanitare”

    Poliţia rusă l-a reţinut miercuri, 27 ianuarie, pe Oleg, fratele lui Alexei Navalny, după ce a efectuat percheziţii la apartamentul din Moscova al disidentului, relatează Digi 24. Potrivit sursei citate, poliţi…
    Fratele lui Alexei Navalny a fost reținut într-o anchetă privind încălcarea „normelor sanitare”

    VIDEO/ Poliția R. Moldova anunță că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale

    Poliția R. Moldova anunță miercuri, 27 ianuarie, că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale, din cauza condițiilor meteo nefavorabile caracterizate de ninsoare și depune…
    VIDEO/ Poliția R. Moldova anunță că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale

    Pe drumurile din țară se circulă cu dificultate. În raioanele din sudul Moldovei au fost convocate ședințe ale Comisiei pentru Situații Excepționale

    Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) a anunțat miercuri, 27 ianuarie, că odată cu instalarea condițiilor meteo nefavorabile caracterizate de ninsoare și depuneri de zăpadă, pe parcursu…
    Pe drumurile din țară se circulă cu dificultate. În raioanele din sudul Moldovei au fost convocate ședințe ale Comisiei pentru Situații Excepționale

    Citiți joi în ZdG

    Din ediția Ziarului de Gardă din 28 ianuarie cititorii vor afla detalii despre concursul pentru funcția de judecător la CEDO din partea Republicii Moldova. Care sunt legăturile dintre candidați și membrii comis…
    Citiți joi în ZdG

    Șeful suspendat al PA, Viorel Morari – rămâne în libertate. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor

    Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins miercuri, 27 ianuarie, demersul procurorilor privind aplicarea arestului în privința șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Astfel, Morari…
    Șeful suspendat al PA, Viorel Morari – rămâne în libertate. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor