Intervenția timpurie: ce presupune și de ce este esențială pentru copiii cu sindrom Down

Primii ani de viață ai fiecărui copil reprezintă o perioadă importantă pentru formarea abilităților cognitive, emoționale și sociale, iar intervenția timpurie joacă un rol decisiv în dezvoltarea lui. La această etapă, copilul asimilează informații despre lume, relații, comunicare și propriul corp. Directoarea Institutului Național de Intervenție Timpurie în Copilărie (INITC), Mariana Jalbă, atrage atenția că în cazul copiilor cu sindrom Down, intervenția timpurie poate face o diferență majoră în modul în care aceștia se dezvoltă și se integrează în comunitate. „Intervenția timpurie nu înseamnă doar sprijin pentru copil. Înseamnă și sprijin pentru părinți, astfel încât aceștia să înțeleagă mai bine nevoile copilului, să capete încredere și să știe cum îl pot ajuta în viața de zi cu zi. De fapt, familia este cea mai importantă parte a procesului de dezvoltare.”

„Intervenția timpurie nu se reduce la câteva ședințe cu specialiști”

Intervenția timpurie presupune evaluarea dezvoltării copilului, înțelegerea nevoilor familiei și stabilirea unor obiective realiste, adaptate vieții din fiecare zi. Mariana Jalbă subliniază că, odată cu oferirea timpurie a sprijinului pentru copil și familie, cresc considerabil șansele  dezvoltării armonioase.

„Foarte important – intervenția timpurie nu se reduce la câteva ședințe cu specialiști. Ea înseamnă, în primul rând, lucru împreună cu familia, astfel încât părinții să poată transforma activitățile obișnuite – masa, joaca, plimbarea, baia, îmbrăcatul – în momente care susțin dezvoltarea copilului. Cu alte cuvinte, intervenția timpurie nu se întâmplă doar într-un cabinet. Ea se întâmplă acolo unde copilul trăiește și învață cel mai mult: acasă, în familie și în rutina lui zilnică.”

Există mai multe forme de sprijin care pot ajuta evoluția unui copil cu sindrom Down. Potrivit Marianei Jalbă, sunt utile activitățile care susțin mișcarea și dezvoltarea motorie,  comunicarea și limbajul, alimentația și autonomia, jocul, relaționarea și participarea în activitățile de zi cu zi, dezvoltarea atenției și a învățării. „Totuși, cele mai importante exerciții nu sunt neapărat cele formale, dar acelea care apar firesc în viața de zi cu zi. De exemplu, atunci când părintele încurajează copilul să întindă mâna după o jucărie, să aleagă între două obiecte, să participe la îmbrăcat sau să comunice ce dorește. Adevărata valoare a intervenției timpurii este că îi ajută pe părinți să descopere cum pot susține dezvoltarea copilului în momentele obișnuite ale fiecărei zile.”

Specialista subliniază că scopul principal al intervenției timpurii este ca fiecare copil să poată participa cât mai activ și natural la viața de familie și mai târziu, la grădiniță, școală și în comunitate. În același timp, urmărește să sprijine comunicarea, dezvoltarea mișcării și a coordonării, autonomia în activitățile zilnice, jocul și relațiile cu ceilalți, precum și încrederea copilului în propriile reușite.

„Intervenția timpurie are și un alt obiectiv major – să întărească familia. Atunci când părinții se simt susținuți, înțeleși și implicați, copilul are cele mai bune condiții pentru a crește și a se dezvolta. Aș spune că intervenția timpurie nu lucrează doar pentru copil, ci împreună cu familia, pentru viața reală a acestuia.”

„Progresul cel mai valoros apare atunci când părinții sunt încrezători, consecvenți și sprijiniți”

Copilul își petrece cea mai mare parte a timpului în familie, iar numeroase oportunități de învățare apar chiar acasă, prin activități simple și repetitive din viața de zi cu zi. Potrivit Marianei Jalbă, părinții pot susține dezvoltarea copilului:

• vorbind cu el des, clar și cu răbdare;
• oferindu-i timp să răspundă, să arate, să aleagă ori să încerce;
• implicându-l în activități precum luarea mesei, îmbrăcatul, joaca sau plimbările;
• repetând activități simple și plăcute;
• observând ce îl motivează și ce îi stârnește interesul.

Totodată, există și greșeli frecvente pe care părinții ar trebui să le evite. Printre acestea:

• tendința de a face totul în locul copilului, din grabă sau din dorința de a-l proteja;
• concentrarea exclusiv pe „ce nu poate încă”;
• transformarea fiecărui moment într-o lecție sau într-o presiune;
• comparațiile permanente cu alți copii;
• convingerea că doar specialistul „face intervenție”.

„În realitate, progresul cel mai valoros apare atunci când părinții sunt încrezători, consecvenți și sprijiniți să folosească ceea ce funcționează pentru copilul lor în contextul propriei familii.”

Specialista le recomandă părinților, în primul rând, să nu se teamă să ceară sprijin din timp și să nu creadă că trebuie să facă totul perfect. Ea subliniază că cei mici nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți prezenți, atenți, iubitori și bine ghidați. Potrivit acesteia, există câteva lucruri esențiale care pot sprijini semnificativ dezvoltarea copilului cu sindrom Down: observarea și valorizarea fiecărui mic progres, crearea unor rutine simple și previzibile, implicarea copilului în activitățile zilnice, stimularea dezvoltării prin joacă, relație și participare, precum și respectarea ritmului propriu al copilului. De asemenea, specialista accentuează importanța încrederii în faptul că pașii mici, repetați constant, duc în timp la rezultate importante.

Servicii gratuite în Republica Moldova

„În Republica Moldova, copiii cu sindrom Down și familiile lor pot beneficia de servicii gratuite de intervenție timpurie prin centre și servicii specializate care lucrează cu copiii mici cu întârzieri sau particularități de dezvoltare”, menționează Mariana Jalbă. 

Potrivit Ministerului Sănătății, în prezent, în Republica Moldova activează 15 сentre de intervenție timpurie în copilărie. Cele mai multe dintre ele oferă servicii în cadrul unor instituții publice de sănătate:

• IMSP Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii
• IMSP Institutul Mamei și Copilului
• IMSP Spitalul Raional Florești
• IMSP Centrul de Sănătate Criuleni
• IMSP Centrul de Sănătate Ungheni
• IMSP Centrul de Sănătate Cahul
• IMSP Spitalul Raional Fălești
• IMSP Centrul de Sănătate Strășeni
• IMSP Spitalul Raional Cantemir
• IMSP Spitalul Raional Cimișlia
• mun. Chișinău, AMT Centru

Altele câteva  își desfășoară activitatea în sectorul privat sau în cadrul organizațiilor obștești:

• Instituția Privată „Tony Hawks Centru”
• Asociația Obștească „ASCODE”
• Asociația Obștească „Institutul Național de Intervenție Timpurie în Copilărie”
• Asociația Obștească Complexul „Phoenix”

În cadrul acestor centre, 5151 de copii și familiile acestora au beneficiat de asistență pe parcursul anului 2025. Printre serviciile pe care le pot accesa copiii și părinții acestora sunt: suport psihologic timpuriu familiei; consult în echipa interdisciplinară, consult pediatric axat pe dezvoltare, stimulare timpurie a limbajului verbal, stimulare senzorială timpurie. 

„Este important ca familiile să știe că pot cere ajutor și orientare încă de la început și că intervenția timpurie nu înseamnă doar recuperare, ci și însoțirea familiei într-un proces de creștere, adaptare și dezvoltare”, conchide Mariana Jalbă.