Expert Care sunt șansele ca după alegeri să se formeze o coaliție parlamentară?
Majoritatea sondajelor arată că în viitorul Parlament ar putea accede patru formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare în ultimii patru ani, Blocul „Patriotic”, condus de Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, și Blocul „Alternativa”, coordonat de Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Marc Tkaciuk și Ion Chicu. Dacă niciuna dintre aceste formațiuni nu va reuși să obțină o majoritate, un scenariu ar fi crearea unei coaliții – adică o alianță între mai multe partide sau blocuri, care decid să colaboreze pentru a guverna împreună.
Poate lua un concurent electoral majoritatea parlamentară? Ce coaliții par cele mai probabile pentru a crea o majoritate? Care ar fi riscurile unor astfel de alianțe pentru stabilitatea politică a R. Moldova?
Valeriu Pașa, președinte Watchdog: „În viitorul parlament vor fi mai multe partide cu viziuni pro-ruse, cel puțin, datorită faptului că în acest bloc „Patriotic” sunt patru partide și toate vor avea reprezentanți în parlament, iar acest bloc sigur trece pragul electoral. În privința blocului „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”, există o probabilitate, însă nu foarte înaltă, ca una dintre acestea să nu treacă pragul. Totul este într-o dinamică foarte accentuată, dar, într-adevăr, provocarea cea mai mare este că și „Alternativa”, și Partidul Nostru vor accede în parlament, ceea ce înseamnă că PAS-ul ar putea să nu obțină majoritate. Așa cum vedem, vin scenarii și sondaje diferite și se joacă tot până în ultimul moment. Dacă să luăm scenariul de bază că PAS nu va lua majoritate, oricum vor fi cea mai mare fracțiune în parlament, pe locul doi vor fi cei de la blocul „Patriotic”, urmați de Usatîi, cel mai probabil. În așa condiții, eu nu văd posibilitatea unei majorități stabile. În primul rând, prognoza mea este că blocul „Patriotic” se va destrăma în cel puțin două componente, dacă nu chiar trei. Asta nu înseamnă că ei nu vor putea să voteze împreună sau să guverneze împreună, dar unitatea lor va fi afectată, pentru că ea și așa este cumva forțată.
În al doilea rând, orice coaliție care l-ar implica pe Usatîi, pe de o parte sau de alta, va însemna foarte multă instabilitate, pentru că el se plictisește foarte repede și poate pleca la odihnă în Dubai, sau va crea o criză politică dacă va avea o astfel de posibilitate. Ce ține de o eventuală colaborare între cei de la PAS și blocul „Alternativa”, îmi pare puțin probabil, pentru că sunt mult prea diferiți și cu agende promovate diferit. Există și scenariul teoretic al unui guvern minoritar, unde PAS-ul să dea guvernul și careva din aceste partide să-l voteze, dar să nu intre formal la guvernare, ceea ce va forma inevitabil o criză politică la scurt timp. Un alt scenariu este că nu se va găsi niciun numitor comun și vom intra în alegeri anticipate. Toate scenariile sunt posibile, dar nu este ireal ca PAS-ul să aibă majoritate și să continuăm drumul european”.
Duminică, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 deputați ai Parlamentului (legislatura a XII-a), unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.
Ținând cont de războiul din Ucraina și de situația geopolitică din regiune, alegerile parlamentare din 28 septembrie vor defini, mai mult ca oricând, vectorul extern al țării pentru următorii patru ani. Cetățenii Republicii Moldova urmează să decidă dacă țara va continua apropierea de Uniunea Europeană sau dacă își doresc relații mai strânse cu Federația Rusă.
Pentru ca alegerile să fie valabile, prezența la vot trebuie să depășească o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pentru a accede în Parlament, pragurile electorale sunt următoarele: minimum 5 % pentru partide, 7 % pentru blocuri electorale și 2 % pentru candidați independenți.
