Angajările ilegale – necontrolate de stat

Zilnic, sute de cetăţeni ai R. Moldova pleacă la muncă peste hotare. Unii se angajează în baza contractelor cu agenţiile private sau de stat, alţii îşi găsesc angajatorii pe diverse site-uri, uneori dubioase. Indiferent de modalitatea de angajare, niciun cetăţean nu poate avea siguranţa că locul de muncă este unul legal sau că nu va fi victima unor escrocherii. Cum statul nu are nicio autoritate de control asupra recrutărilor la muncă în străinătate, iar poliţia face ordine ocazional, traficul de fiinţe umane este favorizat în continuare.

Legea din 2008 privind migraţia de muncă prevede trei modalităţi de angajare provizorie la muncă peste hotare a cetăţenilor R. Moldova: în baza contractelor individuale semnate cu angajatorul la ieşirea din ţară, prin intermediul agenţiilor private licenţiate de ocupare a forţei de muncă şi în baza prevederilor acordurilor bilaterale valabile între R. Moldova şi alte state.

Potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primul semestru al anului 2017, 39 de agenţii private de angajare a cetăţenilor moldoveni peste hotare au perfectat 750 de contracte. Întrucât numărul agenţiilor private este mult mai mare şi acestea nu sunt obligate să prezinte rapoarte despre contractele de angajare a cetăţenilor peste hotare, cifra exactă a celor angajaţi în străinătate rămâne necunoscută.

În R. Moldova sunt înregistrate 81 de agenţii licenţiate în prestarea serviciilor de angajare în câmpul muncii în alte ţări. Cifra, însă, este una fluctuantă. Doar în ultimii ani, a fost suspendată activitatea a 17 agenţii, iar alte opt licenţe au fost retrase prin decizii judiciare. Cea mai mare problemă este că şi agenţiile licenţiate nu le pot garanta cetăţenilor angajarea legală şi siguranţa. Camera de licenţiere nu are un organ abilitat cu verificarea angajatorilor, a intenţiilor şi afacerilor în care au fost implicaţi, a aspectelor ce ţin de drepturile de muncă şi de situaţia muncitorilor.

Cei care doresc să obţină o licenţă trebuie să prezinte pachetul de acte, să dispună de un oficiu şi de maşină de casă pentru a elibera bon de plată. Deşi legea le interzice agenţiilor să perceapă orice gen de taxe de la solicitanţii unui post de muncă, oamenii spun că plătesc sute sau chiar mii de euro pentru asemenea servicii.

Lupta cu angajările ilegale

La 13 septembrie, curent, o grupare criminală care se ocupa de angajarea ilegală a cetăţenilor în Israel a fost destructurată. Potrivit Procuraturii Generale, au fost identificaţi 130 de migranţi care au fost racolaţi şi exploataţi prin muncă în Israel. Cinci membri ai grupării, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 52 de ani, domiciliaţi în Chişinău, au fost reţinuţi pentru 72 de ore. În urma investigaţiilor, ofiţerii au stabilit că suspecţii racolau potenţiali migranţi originari din R. Moldova, după care, contra unor sume de 6500-7000 de dolari, aceştia erau transportaţi în Israel şi plasaţi în câmpul muncii. Migranţii mergeau la muncă în Israel pentru îngrijirea persoanelor invalide sau bătrâne, cu un regim de 24 din 24 de ore, fiind remuneraţi, în medie, cu un salariu de 1000 de dolari pe lună. Migranţilor care nu aveau bani să achite pentru plecarea în Israel li se organiza plecarea în credit. Astfel, timp de 15 luni, din salariul lunar, fiecare migrant trebuia să achite o sumă finală de 12 500 de dolari. În cazul în care vor fi găsite vinovate, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunii de organizarea migraţiei ilegale riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la cinci la şapte ani.

Recrutarea pe internet

Zilnic, tot mai multe anunţuri de recrutare a moldovenilor la lucru peste hotare sunt publicate pe diferite site-uri. În majoritatea ofertelor se solicită deţinerea unui paşaport european pentru angajare. Cei care postează ofertele de muncă nu au nevoie de licenţă, nici de o altă formă de legalizare, pentru că nu prestează niciun serviciu pe teritoriul R. Moldova. Ei publică anunţul, iar muncitorul îi contactează fie prin telefon, fie prin skype sau e-mail.

Mihai Cebotari, jurist la Centrul de Migraţie Nexus, spune că oamenii aleg să apeleze la anunţurile de pe site-urile respective pentru că nu cunosc limba ţării de destinaţie şi pentru că au nevoie de bani. De obicei, anunţurile de pe aceste site-uri propun locuri de muncă la angajatorii care cunosc rusa.

În 2016, nexusnet.md a realizat un studiu asupra site-urilor care publică anunţuri de angajare pentru cetăţenii R. Moldova. Acesta arată că 80% dintre anunţuri sunt postate de intermediari nelicenţiaţi, care vând locuri de muncă peste hotare.

Ce spune legea

Legea cu privire la migraţia de muncă stipulează că agenţiile private de ocupare a forţei de muncă nu pot presta servicii în lipsa unei licenţe. Deşi legea mai prevede sistarea temporară sau retragerea licenţei agenţiilor care încalcă normele legale, prevederile nu se respectă.

Mihai Cebotari declară că există o legislaţie care reglementează licenţierea şi activitatea unor agenţii, dar ea nu este respectată. Sunt numeroase agenţii private, dar şi internaţionale în ţară care activează de ani buni fără licenţă. „Dacă în alte state există o autoritate de control în domeniul recrutării, care efectuează atât controlul companiilor licenţiate, cât şi al celor nelicenţiate, în R. Moldova aşa autoritate nu există”. Atât ANOFM, cât şi Camera de Licenţiere o să răspundă că nu pot face controlul, şi astfel singura care ar mai putea controla este poliţia, dar aceasta face doar un control ocazional, declară juristul.

Potrivit expertului, în urma recentelor arestări legate de recrutarea la muncă în Israel, au fost persoane care şi-au pierdut locul de muncă, deşi iniţial luase credite şi lăsase casa drept gaj pentru a putea achita angajatorilor suma cerută. Cebotari susţine că majoritatea locurilor de muncă se vând şi cele mai scumpe sunt în Israel, care pot ajunge şi până la 12 mii de euro. „Salariul în Israel ajunge până la o mie de euro, iar persoana trebuie să lucreze doar un an pentru a returna banii intermediarului pentru locul de muncă. Acest fenomen poate influenţa traficul de persoane. Când persoana are datorii de 10 mii de dolari, va dori să muncească şi să le returneze, indiferent de condiţii”, explică juristul.

Prezenţa cetăţenilor moldoveni la lucru peste hotare, într-un număr atât de mare, se explică şi prin faptul că în R. Moldova există un număr mare de cetăţeni europeni, sau moldoveni cu permis de şedere în UE. „Doar în Italia, 140 de mii de moldoveni, iar în Franţa şi Portugalia până la 200 de mii”, afirmă Cebotari.

Angajarea peste hotare

Potrivit datelor ANOFM, în 2016, prin intermediul agenţiilor private de plasare în câmpul muncii au fost angajate 1053 de persoane. Din numărul total, 668 de persoane s-au angajat în Israel, 137 – în Polonia, 109 – în Marea Britanie, 69 – în Emiratele Arabe Unite, 66 – în SUA, două persoane în Turcia şi două în România. În primul trimestru al anului 2017, au fost înregistrate 750 de contracte de muncă. Dintre acestea, 464 pentru Israel, 113 pentru Polonia, 60 – pentru Marea Britanie, 45 – pentru Emiratele Arabe Unite, 44 – pentru Bulgaria, 16 – pentru SUA, 5 – pentru Qatar, două pentru România şi unul pentru Turcia.

Potrivit datelor Procuraturii Generale, doar în primul semestru al anului 2016, au fost pornite 22 de cauze penale cu privire la migraţia ilegală şi 61 – cu privire la traficul de fiinţe umane. În aceeaşi perioadă a anului 2017, şase persoane au fost condamnate la închisoare pentru organizarea migraţiei ilegale şi alte 13 – pentru trafic de fiinţe umane. În acelaşi timp, datele MAI arată că numărul cazurilor de trafic de persoane în 2016 a fost de 275, cu 60 de cazuri mai puţin decât în 2015.
În prezent, R. Moldova are semnate şase acorduri bilaterale în domeniul migraţiei de muncă cu: F. Rusă, Ucraina, Belarus, Azerbaijan, Italia şi Israel. Cetăţenii R. Moldova au aceleaşi drepturi şi protecţie ca şi lucrătorii naţionali ai ţării respective, inclusiv în ceea priveşte condiţiile de muncă şi drepturile fundamentale în conformitate cu legislaţia ţării angajatoare.

R. Moldova a mai semnat 12 acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania şi Germania. Conform acordului, cetăţenii R. Moldova angajaţi legal pe teritoriul acestor state vor beneficia de pensii pentru limita de vârstă, pensii de urmaş, pensii de dizabilitate determinată de boli obişnuite, pensii şi indemnizaţii de dizabilitate determinată de accidentele de muncă şi boli profesionale. R. Moldova nu are încă acorduri de securitate socială semnate cu Italia, Spania, Grecia, SUA, Rusia şi Canada, unde muncesc sute de mii de cetăţeni moldoveni. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale indică, în acest sens, că în prezent sunt purtate tratative cu Franţa.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    Cu obladuirea lu Dodon shi mai multi or pleca din tara, cu sau fara contracte legale, mai putin legale sau de altele. Si apai numa hoti shi banditi din politie nu au mai controlat acest domeniu, ca sa faca shi mai multi bani, ca in rst iau dizhma de pe toate. Mai rau ca interlopi, cari mai au obraz citeodata si zakoane.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *