(video) Stăpânii zonelor de agrement: afaceri de milioane pe terenurile statului, luate în arendă la preţuri de chilipir

Proprietarii zonelor de agrement din preajma Chişinăului şi-au construit afaceri pe terenuri arendate sau cumpărate la preţuri de chilipir de la stat. Unele baze de odihnă sunt amplasate în pădure, acolo unde arendaşii, pe lângă foişoare din lemn, au făcut drumuri şi temelii ale caselor din beton. Un alt „om de afaceri” a ocupat un teren public fără permisiunea autorităţilor.

În sezonul cald, mii de chişinăuieni şi oaspeţi ai capitalei aleg să-şi sărbătorească zilele de naştere sau alte evenimente în sânul naturii, aşa că, în ultimii ani, în preajma capitalei, au apărut afaceri prospere cu zone de agrement care dispun de căsuţe din lemn sau foişoare, oferite în chirie la preţuri care încep de la câteva sute de lei şi, uneori, trec de 2 mii de lei pentru o singură zi. ZdG a analizat principalele zone de agrement din preajma Chişinăului şi prezintă detalii despre stăpânii acestora, dar şi despre itinerarul terenurilor pe care acestea sunt amplasate.

Familia Leva de la „Pânzele Albe”: în trecut, probleme cu CCCEC

Zona de Agrement „Pânzele Albe”, una din cele mai moderne din zona capitalei, amplasată pe malul lacului Ghidighici, aproape de Vatra, aparţine firmei „Ostasim-Grup”, gestionată de familia Leva. Simion Leva este fostul director al SA Aroma, companie de stat producătoare de alcool. În 2004, Simion şi Octavian Leva au fost reţinuţi de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), fiind învinuiţi că ar fi procurat sticle pentru SA Aroma, prin intermediari, acuzația fiind că astfel au prejudiciat statul. Acel dosar însă nu s-a soldat cu vreo condamnare. Iniţial, aceştia au părăsit R. Moldova, ulterior adresându-se la CtEDO, invocând reţinerea ilegală şi solicitând prejudicii morale şi materiale. În 2009, Curtea a decis că solicitarea lor este parţial îndreptăţită şi a estimat că statul trebuie să le achite câte 4 mii de euro. Familia Leva este implicată în gestionarea unor companii agricole şi vitivinicole (Barza Neagră, Vismos, Aroma).

Terenul pe care astăzi se află mai multe foişoare, oferite în arendă la preţuri cuprinse între 1200 şi 3000 de lei, dar şi o piscină, aparţine, conform datelor de la Cadastru, statului R. Moldova, fără a fi specificată vreo instituţie responsabilă de soarta terenului. Construcţiile de pe teren sunt însă ale familiei Leva încă din anul 2000. Aceasta le-a cumpărat, imediat după o decizie a instanţei de judecată, înregistrându-le iniţial pe „Vinis” NLG, administrată anterior de Octavian Leva. În 2007, bunurile au fost vândute către „Barza Neagră Grup”, fondată de Simion Leva, pentru ca, în 2009, să ajungă, tot în urma unui contract de vânzare-cumpărare, în gestiunea firmei „Ostasim-Grup”, a familiei Leva, actuala proprietară a zonei de agrement.

„Arendăm de la Primăria Vatra. Achităm arenda”

Totuşi, Primăria or. Vatra şi-a atribuit acest teren, semnând cu „Ostasim-Grup” un contract de arendă. În 2014, firma s-a judecat cu ÎS „Cadastru”, care a refuzat să înregistreze contractul de arendă semnat de ,,Ostasim-Grup” şi Primăria Vatra, pe motiv că acel contract de arendă urma a fi încheiat cu întreprinderea care gestionează fondul apelor şi nu cu Primăria. După un şir de procese, CSJ a respins solicitarea firmei familiei Leva de a obliga ÎS Cadastru să înregistreze contractul de arendă. Decizia însă nu a produs efecte juridice. Baza de agrement activează în continuare, chiar dezvoltându-se în ultimii ani.

Denis Dănilă, primar de Vatra, a refuzat să ne spună cât plăteşte „Ostasim-Grup” pentru arenda celor 1,2 ha de teren, cerându-ne să-i trimitem o scrisoare oficială. Cât despre litigiul dintre agentul economic şi ÎS Cadastru, primarul ne-a îndemnat să discutăm cu reprezentanţii companiei. „ÎS Cadastru, ilegal, a refuzat să înregistreze contractul. Primăria Vatra, în continuare, susţine contractul semnat, pentru că terenul le aparţine. Cadastru, nu-i clar pe ce se bazează când nu vor să înregistreze acest contract. Noi arendăm de la Primăria Vatra. Achităm arenda. Avem autorizaţie de construcţie şi funcţionare de la Primăria Vatra. Contractul nu e înregistrat, dar nu e o obligaţie de a-l înregistra la Cadastru”, spune Constantin Leva, unul dintre fondatorii firmei care deţine baza de odihnă.

Reprezentanţii ÎS Cadastru ne-au confirmat că înregistrarea unui contract de arendă nu reprezintă o obligaţie legală dacă părţile au încheiat acel contract pe un termen mai mic de 3 ani, dar şi că înregistrarea contractului este mai mult un avantaj pe care agentul economic îl obţine în raport cu cei de la care arendează, decât o obligaţie.

„Poieniţa Verde” şi contractul de colaborare cu Grădina Botanică

Şi în Grădina Botanică din Chişinău există o zonă de agrement, „Poieniţa Verde”, care dă în arendă foişoare la preţuri ce variază între o mie şi două mii de lei. Potrivit ÎS Cadastru, terenul pe care este amplasată zona de odihnă aparţine R. Moldova, fiind oferit în folosinţă Academiei de Ştiinţe (AŞM), pentru Grădina Botanică. Oficialii Grădinii Botanice, dar şi reprezentanţii „Parmac-Prim” SRL, care gestionează zona de odihnă, spun că terenul pe care este amplasată aceasta nu este luat în arendă, între părţi fiind semnat un contract de colaborare. „Insula este în proprietatea Grădinii Botanice, dar terenul e folosit de un agent economic în temeiul unui contract de colaborare. Scopul colaborării este de a atrage vizitatori pe teritoriul Grădinii Botanice. Toţi cei care intră şi fac acolo un eveniment achită intrarea în zonă. Terenul nu este dat în arendă pentru că legea interzice ca un teren din interiorul Grădinii Botanice să fie închiriat. Contractul e semnat pe 2 ani şi 11 luni. La încheierea perioadei, dacă se întrunesc toate condiţiile, se prelungeşte, dacă nu – nu. În plus, pe lângă faptul că vizitatorii achită intrarea în Grădina Botanică, iar unii şi parcarea, dacă sunt cu maşina, lunar, se mai achită o sumă, timp de şase luni pe an, pentru că baza de odihnă funcţionează doar vara”, ne-a spus Andrei Garştea, juristul Grădinii Botanice.

„Avem un contract de colaborare, care îşi propune să aducă cât mai mulţi vizitatori la Grădina Botanică, adunând nişte bănuţi. 10 lei, intrarea în Grădina Botanică, o plătesc toţi cei care vin în zona de agrement. Plata e obligatorie. Nu contează dacă arendezi foişorul sau dacă eşti în ospeţie. Noi mai curăţim iazul, că acolo era dezastru. Cum adunăm câţiva bănuţi – ajutăm. Şi noi mai scoatem ceva, nu putem activa fără vreun venit. Mă plimbam anterior pe aici, era dezastru. De mult urmăream ideea asta, dar greu s-a realizat. Am fost la dl director, am scris cerere, care s-a dus la AŞM (gestionara Grădinii Botanice, n.r.). Au fost câţiva ani de discuţii. Vă spun sincer, aşa cum am venit, aşa vreau să mă duc, pentru că sunt multe probleme şi întrebări de administrat. Deocamdată însă mai stăm. Noi achităm, în urma contractului de colaborare, vreo 5 mii de lei către Grădina Botanica, lunar, timp de şase luni în care activăm”, susţine Victor Palii, proprietarul „Parmac-Prim”.

Stăpânii de la „Poiana Bradului” şi „Ciocârlia”

„Poiana Bradului”, una din cele mai scumpe şi mai luxoase zone de agrement din Chişinău, e gestionată de familia Catruc prin intermediul firmei „Geans-Stil” SRL. Compania este proprietatea fraţilor Veaceslav şi Vasile Catruc, ultimul fiind şi administrator. Familia Catruc deţine şi alte afaceri în R. Moldova, fiind proprietara localului „La Roma Club” şi a magazinului de haine „Ferm”. „Geans-Stil” SRL gestionează complexul hotelier amplasat pe 5 ha de teren luat în arendă de la Moldsilva de Ana Catruc, în 2005, iniţial pentru 25 de ani, iar ulterior, printr-un act adiţional din 2008, până în 2054.

Anual, firma plătea statului, până la modificarea legislaţiei, care prevede majorarea plăţii arendei pădurii, pentru cele 5 ha de pădure, suma de 20125 de lei. În schimb, prin serviciile oferite, SRL-ul are beneficii de zeci de mii de lei pe zi. Conform informaţiilor disponibile pe site-ul complexului, arenda zilnică a unui foişor cu o capacitate de 15 persoane costă 1490 de lei, preţul crescând în funcţie de capacitatea foişorului. Aici sunt oferite şi alte servicii, inclusiv cazare în regim hotelier, saună sau alimentaţie. În 2013, MAI a plătit 20 de mii de lei pentru servicii de alimentare şi recepţie, în urma unei licitaţii acontate de „Geans-Stil” SRL în decembrie 2013.

„Ciocârlia” propune foişoare, costurile pentru arenda cărora încep de la 1200 lei/zi

Zona de Agrement „Ciocârlia” este amplasată pe o suprafaţă de 2,3 ha luate în arendă de la Moldsilva de Olesea Purici, în 2010, pentru o plată anuală de 10235 de lei. Amplasată la marginea Chişinăului, zona de agrement propune foişoare, arenda cărora începe de la 1200 de lei pe zi, dar şi un restaurant, care poate găzdui până la 90 de persoane pentru diverse ceremonii. Complexul este gestionat de firma „Agrement-Ciocârlia”, a familiei Purici. Dacă Olesea Purici este arendaşa terenului şi proprietara clădirilor care au fost ridicate acolo, soţul ei, Ruslan Purici, este unul dintre fondatorii firmei, în timp ce Cristina Dragan, sora Olesei, este administratoare şi cofondatoare. Proprietarii zonei de agrement sunt originari dintr-un sat din raionul Soroca, dar locuiesc în mun. Chişinău, adresă la care este înregistrat şi agentul economic.

Drum din beton în „Pădurea Veselă”

„Pădurea Veselă”, o altă zonă de agrement de la marginea Chişinăului, amplasată pe traseul Chişinău-Coloniţa, e gestionată de „Prestigiu Brand” SRL. Conform informaţiilor de pe site-ul bazei de odihnă, aceasta şi-a început activitatea în 2009 şi propune, pe lângă arenda foişoarelor, o saună, dar şi un mini-bar, amplasat la poarta complexului. Drumul către foişoare este „plombat” cu beton, deşi legea interzice asemenea construcţii în pădurile arendate de la stat. „Prestigiu Brand” SRL a fost fondată în 2005, având adresa într-un imobil din or. Codru. Actualii proprietari sunt Irina şi Alexandru Cebanu. „Drumul nu este din beton, este din piatră”, susţine Alexandru Cebanu, proprietarul firmei care deţine „Pădurea Veselă”. „Atunci când am semnat contractul a fost stipulat că avem dreptul să facem drum din piatră”, susţine Cebanu. I-am zis că, la faţa locului, drumul arată a fi, totuşi, din beton. „Dar pietrele cum să le fixezi? Totul este oficial, avem documente”, precizează acesta.

Zonă de agrement pe un teren acaparat fără contract de arendă

În jurul Chişinăului există zone de agrement, amenajate pe terenuri publice, care nici măcar nu sunt date în arendă, dar pentru care chişinăuienii şi oaspeţii lor plătesc sute de lei pentru o zi de odihnă. O astfel de zonă de agrement a fost amenajată în preajma zonelor de garaje care aparţin Cooperativei de Construcţie a Garajelor (CCG) 16 de la Ciocana. Aici, arenda unui foişor costă, în funcţie de mărime, în jur de 500 de lei pe zi. „Am adresat o scrisoare la Inspecţia de Stat în Construcţii, la Procuratură. Chiar am fost la un procuror care se bătea cu pumnul în piept că va fi deschis dosar penal, dar nu s-a întreprins nimic. Am scris şi o notă informativă primarului, dar nu am primit răspuns, problema rămânând nerezolvată”, îşi aminteşte Vasile Coşuleţ, fost specialist principal în Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău.

Şeful CCG 16, cel care şi-a atribuit terenul, este Alexei Boldescu. Acesta a deţinut în ultimii ani funcţia de vicedirector al Agenţiei Rezerve Materiale. În 2015, Comisia Naţională de Integritate a constatat că acesta se afla în incompatibilitate cu funcţia deţinută, fiind, pe lângă şef-adjunct al Agenţiei, şi administrator al CCG 16, funcţie incompatibilă cu cea de bază. „Am făcut pentru mine, nu pentru altcineva”, ne-a spus Boldescu, închizând telefonul, fără să mai răspundă ulterior.

825 de lei pe lună pentru arenda unui teren de 0,85 ha

Campingul „La Grama”, situat pe traseul Hânceşti—Chişinău, la intrarea în capitală, este administrat de „TVZ-Grup” SRL, ai cărei fondatori sunt Valeriu şi Fiodor Grama, tată şi fiu. Terenul de aproape un hectar pe care este amplasat campingul aparţine satului Sociteni, raionul Ialoveni, dar în 2009 a fost dat în arendă către „TVZ-Grup” pentru o perioadă de 10 ani.

Administratorul afacerii, Valeriu Grama, a refuzat să ne spună cât plăteşte pentru arenda terenului pe care se află zona de odihnă. „Îi cam secret. De ce trebuie să vă divulg informaţia? E prin licitaţie luat, totul e-n termen. Nu văd de ce ar trebui să vă spun”, ne-a zis acesta. Ulterior, însă, contabila Primăriei Sociteni ne-a anunţat că preţul arendei terenului e de 9900 de lei anual. În condiţiile în care campingul dispune de 20 de foişoare, oferite în chirie cu 300—1300 de lei pe zi, agentul economic îşi poate recupera banii achitaţi anual pe arenda terenului în cel mult două zile.

Pe lângă „TVZ-Grup”, Valeriu Grama este fondator şi la „Valeriu Grama” SRL şi „Terminal Pro” SRL, firme pe care le şi administrează. Prin intermediul firmei „Terminal Pro”, Grama deţine şi un alt teren în apropiere de campingul „La Grama”, de 1,3 ha, pe malul lacului Dănceni, pe care l-a cumpărat în iunie 2016 de la Primăria Sociteni.

„Voyage”-ul familiei Ionaş

Situat la ieşirea din Chişinău, pe traseul spre Hânceşti, Camping Resort Voyage a fost deschis în iunie 2014 şi oferă clienţilor foişoare dotate cu grătare şi frigidere, o piscină, hamacuri, teren de volei şi fotbal, un lac de pescuit şi altele. Preţurile foişoarelor, în funcţie de mărime, costă între 500 şi 2000 de lei. Pentru accesul la piscină se plăteşte suplimentar.

Terenul de 0,36 ha pe care sunt amplasate foişoarele a fost cumpărat, în 2008, de la Primăria Ialoveni. Campingul se extinde, parţial, şi pe alte 4 terenuri, cu o suprafaţă totală de 0,56 ha, care aparţin soţilor Angela şi Grigore Ionaş, prin intermediul Întreprinderii Individuale „Foişor-Ionaş”.

Firma care gestionează foişoarele este „Isantal-Prim”, fondată şi administrată, oficial, de Elena Ionaş, fiica Angelei şi a lui Grigore Ionaş. La aceeaşi adresă cu campingul, familia Ionaş deţine şi restaurantul „Voyage”, destinat exclusiv nunţilor.

Poiana fără autorizaţie

La intrarea în Dănceni, Ialoveni, pe malul lacului, descoperim altă zonă de agrement, „Poiana Pinului”. Aici, arenda unui foişor de până la 16 persoane costă 500 de lei, iar a unui foişor mai mare – 800 de lei. Pe teritoriul zonei de odihnă nu sunt afişate date despre agentul economic care gestionează afacerea, fiind indicat doar un număr de telefon la care se fac rezervările. Telefonul e al lui Igor Frunză. În timp ce perceptorul fiscal de la Primăria Dănceni spune că nu ştie ce agent economic activează acolo pentru că „nu a venit să ia autorizare”, primarul Andrei Vârlan afirmă că întreprinzătorul are autorizaţie şi activează în bază de patentă, dar nu ştie dacă achită impozite. „El îi nou pornit amu, îi la patentă. Autorizaţie da, are. De plătit iaca nu ştiu”, ne-a spus primarul.

Igor Frunză, proprietarul „Poienii Pinului”, recunoaşte că afacerea nu este înregistrată oficial, încercând să ne convingă că zona de agrement încă nu este funcţională şi că nu se încasează taxe din arenda foişoarelor. „Mai vin prieteni şi mai stau, dar nu-i cu taxă”, afirmă Frunză, deşi, atunci când am vizitat „Poiana Pinului”, într-o zi de weekend, aproape toate foişoarele erau ocupate de vizitatori, iar persoana responsabilă de acolo ne-a spus clar care sunt preţurile pentru diferite tipuri de foişoare.

„Abia deschidem firma, şi apoi avem încă de lucrat acolo. Nu-i deschis tot. Încă nu-i clar cum o să meargă. Trebuie să analizăm, să vedem dacă are rost să mai facem sau nu”, ne-a spus, într-un final, proprietarul zonei de agrement.

Foişoarele de pe terenul care a aparţinut fiului primarului

Terenul de 0,2 ha pe care este amplasată „Poiana Pinului” a fost cumpărat de Frunză în martie 2016 de la Egor Vârlan, fiul primarului satului Dănceni, Andrei Vârlan. Egor a intrat în posesia terenului în 2004, pe când avea doar 19 ani, în urma unei licitaţii organizate de Primăria Dănceni, condusă de tatăl său încă din 2003. Egor Vârlan a cumpărat atunci de la administraţia publică locală un teren de peste jumătate de hectar, pe care, în 2016, l-a împărţit în două. Un lot, de 0,2 ha, l-a vândut lui Igor Frunză, iar celălalt, de 0,33 ha, l-a păstrat.

Întrebat dacă faptul că era primar l-a ajutat cumva pe fiul său să câştige licitaţia pentru terenul de pe malul lacului Dănceni, Andrei Vârlan spune că totul a fost corect şi că cine a avut bani, acela a cumpărat. „A fost anunţ, n-a fost nimic ascuns. În anii ceia, cu părere de rău, nimeni nu dispunea de bani, dar la mine soţia era în Italia. N-am influenţat eu cu nimic. N-am nicio legătură. A fost şi Centrul Anticorupţie, şi Curtea de Conturi… Am fost verificat în atâţia ani… Au fost 9 terenuri scoase la licitaţie pe acea dată şi care a dorit, a participat. Tot satul a fost la şedinţă. A putut să cumpere cine a dorit”, afirmă primarul. Potrivit lui, preţul cu care a cumpărat fiul său terenul de la primărie a fost de „3800-4000 de lei, cam aşa, pentru că era păşune şi bonitatea-i rea”.

Igor Frunză, care a cumpărat o gg, la licitaţia din decembrie 2004, 0,53 ha din terenul de 0,78 ha de pe malul lacului au ajuns la fiul primarului, iar restul de 0,25 ha, la fiul precedentului primar. Ulterior, în 2016, respectiv 2017, Igor Frunză a cumpărat o parte din terenul fiului primarului Vârlan şi întreg lotul care a aparţinut în trecut lui Vadim Condrea, fiul fostului primar Grigore Condrea.

„Vatra Strămoşească” şi preţul secret al arendei

La câţiva paşi de „Poiana Pinului”, tot la Dănceni, activează altă zonă cu foişoare – „Vatra Strămoşească”. Conform informaţiei de la intrare, foişoarele se dau în chirie pentru sume cuprinse între 400 şi 2000 de lei. „Vatra Strămoşească” oferă şi căsuţe din lemn în care oaspeţii pot rămâne pe noapte. Un dormitor de două persoane costă 300 de lei.

„Mariandro-Lux”, firma care deţine complexul „Vatra Strămoşească”, e fondată şi administrată de Maria Andronovici, din satul Dănceni. Terenul de 0,25 ha pe care este amplasată baza de odihnă a fost luat în arendă de către Maria Andronovici, de la Primăria Dănceni, în 2004, iniţial pe un termen de 10 ani, prelungit ulterior până în anul 2039.

Deşi au menţionat că achită arenda şi impozitele cu regularitate, proprietarii zonei de agrement au refuzat să ne spună cât plătesc primăriei pentru arenda terenului. „Eu cred că aşa informaţie nu se dă prin telefon. Nu mi se pare corect. Eu am totul înregistrat, arenda o achit, impozit plătesc. Sunt alte instanţe care mă verifică pe mine, nu pot să vă dau aşa informaţie”, ne-a spus, la telefon, Maria Andronovici, fondatoarea firmei „Mariandro-Lux”. Nici reprezentanţii Primăriei Dănceni nu au putut să ne spună cât încasează din arenda acelui teren, primarul Andrei Vârlan susţinând că această informaţie o deţine doar contabila, care se află în concediu.

„Europarcul” cu foişoare şi pârtie de săniuş

Pe celălalt mal al lacului Dănceni, pe o suprafaţă de 5,6 ha, se întinde zona de agrement „Europarc”. Aici, un foişor costă între 300 şi 600 de lei. Cel care administrează afacerea este Mircea Istratii, fondatorul Întreprinderii Individuale „Istrati T”. Terenul pe care este amplasată baza de odihnă aparţine Primăriei Sociteni, dar este arendat de către Mircea Istratii până în 2021. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sociteni, Istratii achită o taxă anuală de 22 de mii de lei pentru arenda celor 5,6 hectare de pe malul lacului Dănceni.

Tot pe teritoriul „Europarcului”, acum câţiva ani, a fost amenajată o pârtie de schi şi săniuş.

„Tree House” – agrement de lux în pădurea arendată de la Moldsilva

Foişoarele „Tree House” sunt amplasate pe o fâşie forestieră de 0,8 ha care aparţine ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Chişinău” a Agenţiei „Moldsilva”, dar care a fost dată în arendă firmei „Tree House” SRL până în 2037. În continuarea acestei fâşii de pădure, „Tree House” arendează alt teren, de 0,35 ha, care aparţine Primăriei Coloniţa. Administraţia locală a înregistrat terenul la Cadastru în noiembrie 2016, iar peste 3 luni l-a dat în arendă către „Tree House” SRL până în 2042. În urma unei licitaţii, organizată de Primăria Coloniţa pe 10 ianuarie, curent, „Tree House” şi-a adjudecat dreptul de arendă a acestui teren contra sumei de 40 de mii de lei, urmând să plătească anual şi taxa de arendă de 1440,75 lei.

„Tree House” SRL a fost fondată în aprilie 2013 şi îl are ca unic asociat pe Iulian Scobioală, administrator fiind Vasile Iovu. Campingul dispune de piscină şi de mai multe foişoare. O terasă de 12 persoane costă 1000 de lei, una de 16 persoane – 1200 de lei, iar una cu capacitatea de 36 de persoane – 2500 de lei pentru o zi.

Zone de agrement care şi-au sistat activitatea

Până în 2016, şi în preajma iazului nr. 8, cunoscut cu numele de „la vosimiorkă”, de la marginea Chişinăului, era amenajată o zonă de agrement cu peste 30 de foişoare. După calamităţile din această primăvară, care au distrus câteva mii de copaci, zona a fost abandonată. De pe teritoriu au fost scoase foişoarele, mesele şi scaunele din interior, iar zona este acum împânzită de gunoi şi crengi rupte. Terenul pe care au fost amplasate foişoarele aparţine statului, fiind oferit în gestiune „Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală” care, în ultimii ani, îl dădea în arendă fundaţiei „Viitorul Moldovei”, condusă de Gheorghi Mitioglo. În 2013, Curtea de Apel a anulat contractul de arendă.

Baza de odihnă „Euforia” (gestionată de Vasile şi Elena Cazanu şi amplasată pe 3 ha de pădure, la fel, arendată de la Moldsilva pentru 13350 de lei pe an), precum şi zona de agrement „Fenix Club”, de pe malul lacului Ghidighici, de asemenea, nu activează.

Fiscul a verificat şi amendat proprietarii zonelor de agrement

La 14 iunie 2016, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunţat că a demarat acţiuni de monitorizare şi control al zonelor de agrement de pe întreg teritoriul ţării, cu scopul asigurării unei administrări eficiente a contribuabililor, stabilirii şi preîntâmpinării cazurilor de încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare şi conformării agenţilor economici care prestează diverse servicii de agrement. Instituţia anunţa că verificările au avut la bază analiza activităţii a 73 de agenţi economici din domeniu, care demonstrau că aceştia nu declară toate veniturile obţinute, declară pierderi sau o pondere scăzută a nivelului profitabilităţii (din 36 de agenţi economici plătitori TVA – 24 înregistrează pierderi), nu respectă regulile de efectuare a decontărilor băneşti în numerar, nefiind utilizată maşina de casă şi control şi persistând riscul achitării salariului în plic.

După o solicitare a ZdG, SFS a comunicat că, în perioada 5-18 iunie, în primele săptămâni de desfăşurare a acţiunilor de specialitate, inspectorii fiscali au verificat 40 de agenţi economici. În 27 de cazuri s-au constatat mai multe încălcări ale legii. Astfel, agenţii economici nu prezentau la prima cerere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de evidenţă, nu utilizau maşini de casă şi control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar. În cazul agenţilor economici care nu respectă legislaţia, SFS anunţa că va aplica sancţiuni în valoare de 114 000 lei. Totodată, în urma verificărilor, au fost întocmite 22 de procese-verbale. Sancţiunile contravenţionale aplicate valorează 29,4 mii de lei. Concomitent, la 18 agenţi economici de pe întreg teritoriul R. Moldova, au fost instalate posturi fiscale.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. ivancelgroaznic

    Dat navala in ei shi pus impoit ca sa nul poata duca, precum Petru cel Mare la boieri, pe barbi. O data, de doua ori, de multe ori, pin nu le mai convine. Dat cu inspectia ekolozhika, cu sanitaru, cu pomperi … Shi amenzi, amenzi, amenzi, ca so gasi pentru ce …Ssa intre in visterie la stat bani ashtia.

  2. Grigore Ionaş

    ALOOOO zdg, despre Voyage-ul nostru nu aţi scris nimic în plus, însă ce argumente aveti să ne includeţi în categoria “afaceri de milioane pe terenurile statului, luate în arendă la preţuri de chilipir”? Ori poate ştiţi cu ce “preţ de chilipir” am cumpărat la licitaţie terenul? Pentru noi această “afacere de milioane” mai corect ar fi numită “cheltuială de bani pe terenul privat”. Şi avem dreptul să construim perfect legal pe terenul “sub construcţie” şi să desfăşurăm activitate de antreprenoriat autorizat.
    Apropo- aveti unele date învechite în unele cazuri. Afacerea “de milioane” a lui Mircea Isttrati e falită, şi el e plecat peste hotare la muncă să întoarcă creditele de milioane fără ghilimele. Informaţiv-ă mai bine, mai întrebaţi de vecini,

  3. Grigore Ionaş

    ALOOOO zdg, despre Voyage-ul nostru nu aţi scris nimic în plus, însă ce argumente aveti să ne includeţi în categoria “afaceri de milioane pe terenurile statului, luate în arendă la preţuri de chilipir”? Ori poate ştiţi cu ce “preţ de chilipir” am cumpărat la licitaţie terenul? Pentru noi această “afacere de milioane” mai corect ar fi numită “cheltuială de bani pe terenul privat”. Şi avem dreptul să construim perfect legal pe terenul “sub construcţie” şi să desfăşurăm activitate de antreprenoriat autorizat.
    Apropo- aveti unele date învechite în unele cazuri. Afacerea “de milioane” a lui Mircea Isttrati e falită, şi el e plecat peste hotare la muncă să întoarcă creditele de milioane fără ghilimele. Informaţiv-ă mai bine, mai întrebaţi de vecini,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *