EDITORIAL „Dezgustător. Rușinos. Și, în final, inutil”. The Kyiv Independent, despre întâlnirea Putin-Trump

„Dezgustător, rușinos și, în cele din urmă, inutil” — așa a fost văzut summitul Trump–Putin din Alaska de jurnaliștii publicației The Kyiv Independent. Într-un editorial al redacției, aceștia au subliniat contrastul dintre imaginea lui Putin, primit cu onoruri militare și un „tratament regal” pe sol american, și realitatea războiului, în care dronele rusești atacau simultan orașe ucrainene. În opinia lor, Trump nu a obținut nimic, în timp ce Putin și-a atins scopul: recunoașterea și reabilitarea pe scena internațională.

Textul integral al editorialului:

Dezgustător. Rușinos. Și, în final, inutil.

Acestea sunt cuvintele care ne-au venit în minte urmărind desfășurarea summitului din Alaska.

Pe ecranele noastre, un dictator înrobit de sânge și criminal de război a avut parte de o primire regală în „țara libertății” – în timp ce dronele sale de atac se îndreptau spre orașele noastre.

Înainte de întâlnirea din Alaska, Trump declarase că își dorește un „armistițiu astăzi” și că Putin va suporta „consecințe severe” dacă nu va accepta.

Însă, după o întâlnire cu ușile închise de două ore și jumătate, Trump și Putin au ieșit fără să comunice nimic concret. S-a vorbit despre „progrese” și despre o oarecare „înțelegere”, dar cei doi nu au ajuns la un acord pe „cel mai important punct” – evident, Ucraina.

Trump nu a obținut ceea ce și-a dorit. Dar Putin? Cu siguranță da.

Încă din momentul în care a coborât din avion pe sol american, dictatorul rus radia de satisfacție.

În sfârșit era acceptat și respectat de liderul lumii libere. Predecesorul lui Trump îl numise pe Putin ucigaș; Trump i-a oferit o primire de rege.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a întâmpinat pe Vladimir Putin cu covor roșu, strângeri de mână călduroase, survolul unor bombardiere americane și o plimbare cu limuzina.

Această afișare prietenoasă a contrastat puternic cu recepția ostilă pe care Trump i-a oferit-o președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, în Biroul Oval acum șase luni.

Președintele Ucrainei a suportat umilință publică. Cel al Rusiei a fost răsfățat. Ambele episoade au fost rușinoase.

Trump părea să creadă că o întâlnire călduroasă l-ar putea liniști pe Putin și ar face un armistițiu mai probabil.

Însă există o lecție pe care Trump încă nu a învățat-o: liderul rus nu face cu adevărat înțelegeri – el ia. Ia ceea ce i se oferă și apoi mai ia și ceva în plus, continuă să ia până când este oprit prin forță. Aceasta este arta rusească a negocierii.

Trump nu înțelege că Putin vrea Ucraina pentru Rusia, punct. Pentru Putin și cercul său apropiat, independența Ucrainei este un accident, iar ei încearcă să o corecteze.

Delegația rusă nu a făcut niciun efort să ascundă batjocura față de negocieri. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a sosit în Alaska purtând un tricou cu simbolul URSS, subliniind fără menajamente pretențiile Rusiei asupra Ucrainei. Jurnaliștii Kremlinului au scris despre cum li s-a servit pui Kiev în avionul guvernamental spre Alaska – un indiciu deloc subtil că Ucraina era „gătită”. Rușii clar nu au luat niciodată „negocierile de pace” în serios.

Și exista un alt motiv pentru zâmbetul lui Putin în Alaska.

Dictatorul rus se bucura de cât de deranjantă a fost întâlnirea pentru toți aliații SUA, mult dincolo de Ucraina. A transmis un semnal deranjant pentru privitorii de pe cealaltă parte a Atlanticului. Și strategic, subminarea alianței transatlantice este un obiectiv rusesc și mai important decât controlul Ucrainei.

Putin se întoarce de la summitul din Alaska cu o victorie – dar nu cu o victorie totală, așa cum ar fi putut.

Dacă cei doi președinți nu au ajuns la un acord, înseamnă că, în ciuda afecțiunii afișate, Trump nu a aprobat cererile absurde ale Rusiei pentru Ucraina – cereri echivalente cu capitularea Kievului.

Trump a spus că speră să-l vadă pe Putin din nou curând. Dacă președintele SUA nu vrea să predea și următoarea întâlnire Rusiei, trebuie să permită Ucrainei să participe la discuții. Și trebuie să se poziționeze ca aliat al Ucrainei, nu ca arbitru între două părți aflate în conflict.

Abia atunci am putea evita un alt episod în care liderul lumii libere se răsfață pe seama unui dictator sângeros, în numele a 340 de milioane de americani.

La urma urmei, acordurile cu Rusia nu trăiesc mult. Dar imaginile cu garda de onoare americană care se apleacă pentru a rula covorul roșu în fața unui ucigaș? Acelea vor rămâne.

Și nimeni nu va ține minte această întâlnire mai mult – sau mai viu – decât ucrainenii.