Interviu cu Sergiu Cioclea: „Prefer o critică bună, chiar şi muşcătoare, decât un „bonus mediatic”

Interviu cu Sergiu Cioclea, guvernatorul BNM

— Ce aţi găsit la BNM şi în sistemul bancar după „domnia” lui Dorin Drăguţanu?

— În pri­mul rând, nu este just şi fair play să cali­fi­căm man­da­tul unui guver­na­tor drept „domnie”. Ori­cât de mari ar fi pre­ro­ga­ti­ve­le lui, deci­zi­i­le sunt lua­te colec­tiv de Comi­te­tul exe­cu­tiv al BNM, în care guver­na­to­rul are un sin­gur vot din cin­ci. Este un aspect impor­tant, pe care l-au remar­cat mulţi obser­va­to­ri în momen­tul numi­rii mele în fun­cţie. Din acest motiv, am îna­in­tat can­di­da­ţi inde­pen­denţi la pos­tu­ri­le vacan­te de vice­gu­ver­na­to­ri. Nu ştiu în ce măsu­ră pre­de­ce­so­rul meu a avut luxul de a-şi ale­ge echi­pa în peri­oa­da fai­moa­se­lor „algo­rit­me poli­ti­ce”. Ceea ce nu-l exo­ne­rea­ză în niciun fel – nici pe el, nici pe mine – de res­pon­sa­bi­li­ta­tea faţă de modul în care BNM fun­cţio­nea­ză şi îşi înde­pli­neş­te fun­cţi­i­le. Venind în fun­cţie, BNM mi-a lăsat o ima­gi­ne con­tras­tan­tă. Pe de o par­te, am găsit o insti­tu­ţie soli­dă, bine orga­ni­za­tă, efi­ca­ce, depar­te de ima­gi­nea pe care mi-o puteam face a pri­o­ri des­pre o insti­tu­ţie publi­că venind din sec­to­rul pri­vat. Vădit, s-au depus efor­tu­ri de moder­ni­za­re şi infor­ma­ti­za­re a pro­ce­se­lor, de pro­mo­va­re a sala­ri­a­ţi­lor talen­ta­ţi, de trai­ning. Fra­u­da ban­ca­ră, însă, le-a dat pe toa­te pes­te cap. Mul­te ini­ţi­a­ti­ve au fost opri­te. Atmosfe­ra s-a schim­bat, a deve­nit grea. Sala­ri­a­ţii au fost şi ei pro­fund afec­ta­ţi de fra­u­da ban­ca­ră, ca cetă­ţe­ni, în pri­mul rând, dar şi ca anga­ja­ţi ai BNM, din cau­za sus­pi­ciu­ni­lor care apa­să asu­pra fun­cţio­nă­rii insti­tu­ţi­ei în acea peri­oa­dă, deşi majo­ri­ta­tea nu au avut vreo tan­genţă cu supra­ve­ghe­rea ban­ca­ră. A fost nevo­ie de mai mult timp pen­tru a mobi­li­za din nou echi­pe­le BNM. Lucru cu atât mai impor­tant cu cât ne-am îmbar­cat într-un pro­gram cu FMI, extrem de ambi­ţi­os şi com­plex pen­tru refor­ma­rea sec­to­ru­lui ban­car.

Ser­giu Cio­clea este guver­na­to­rul Băn­cii Naţio­na­le a Mol­do­vei din 11 apri­lie 2016. A venit în aceas­tă func­ție după ce a lucrat la una din­tre cele mai mari băn­ci din lume – BNP Pari­bas (Paris). Și-a făcut stu­di­i­le la Lice­ul Teo­re­tic român-francez „Ghe­or­ghe Asa­chi”, insti­tu­ţie pe care a absolvit-o în 1991 cu meda­lie de argint.
În ulti­mii 20 de ani a stu­di­at și a mun­cit în Franţa. A obţi­nut diplo­ma de mas­te­rat la Uni­ver­si­ta­tea Pantheon-Assas din Paris, cu dis­tin­cţie. Carie­ra și-a început-o la BNP Pari­bas, fiind res­pon­sa­bil de ana­li­ze­le de risc-țară pen­tru Euro­pa Cen­tra­lă și de Est, Rusia, sta­te­le CSI și Tur­cia. În 1998 a acti­vat la Lon­dra în cali­ta­te de ana­list de pia­ță pe seg­men­tul obli­ga­tar în cadrul gru­pu­lui BNP Pari­bas.
Între 2000 și 2007 a ocu­pat func­ții îna­l­te în divi­zia Euro­pa cen­tra­lă și de est al BNP Pari­bas. Din 2008 până în 2015 a fost director-gerant al Depar­ta­men­tu­lui Finan­țe Cor­po­ra­ti­ve pen­tru Rusia și țări­le ex-sovietice al BNP Pari­bas.
Este expert în fuziu­ni şi achi­zi­ţii, reor­ga­ni­ză­ri, ges­tio­na­rea şi admi­nis­tra­rea acti­ve­lor, capi­tal de risc, cer­ce­tă­ri eco­no­mi­ce și pieţe de capi­tal. A par­ti­ci­pat la pri­va­ti­za­rea mai mul­tor com­pa­nii de stat și băn­ci din Româ­nia, Bul­ga­ria, Slo­va­cia, Ser­bia, Litu­a­nia ș.a. A publi­cat o serie de arti­co­le în revis­te inter­na­ţio­na­le de spe­cia­li­ta­te.
Are 42 de ani și vor­beș­te flu­ent fran­ce­za, engle­za și rusa.

— Ar fi putut Drăguţanu evita dezastrul bancar şi furtul miliardului?

— Caut şi eu răs­puns la aceas­tă între­ba­re, pen­tru a evi­ta în vii­tor situ­a­ţii simi­la­re. În 2017, vom sele­cţio­na împre­u­nă cu FMI un grup inter­na­ţio­nal de expe­rţi pen­tru a eva­lua deci­zi­i­le şi acţiu­ni­le BNM în peri­oa­da res­pec­ti­vă. Con­clu­zi­i­le aces­tei ana­li­ze vor fi extrem de impor­tan­te. Dar este evi­dent că o cri­ză sis­te­mi­că de pro­porţia fra­u­dei ban­ca­re care a avut loc în R. Mol­do­va nu ţine de un sin­gur om, ci de sis­tem.

— De ce nu a evitat acest dezastru? De ce mulţi politicieni susţin că el ar trebui să stea în puşcărie?

— Aces­te între­bă­ri tre­bu­ie adre­sa­te direct lui Dorin Dra­gu­ţa­nu şi celor care fac ase­me­nea decla­ra­ţii. Înţe­leg per­fect furia oame­ni­lor de rând, dar nu întot­dea­u­na pe cea a oame­ni­lor poli­ti­ci. Orga­ne­le de drept şi sis­te­mul jude­că­to­resc tre­bu­ie să rămâ­nă impa­rţi­a­le, depar­te de poli­ti­cie­ni, pen­tru a fina­li­za anche­ta.

— Raportul Kroll. Cât de des primeşte BNM informaţii despre mersul anchetei?

— Sun­tem în con­tact per­ma­nent cu cei de la Kro­ll. Ei ne soli­ci­tă infor­ma­ţii sau ne cer să inter­ve­nim pe lân­gă insti­tu­ţi­i­le de supra­ve­ghe­re din ţări­le stră­i­ne. Atun­ci când vin la noi cu rapor­tă­ri, le-am cerut să pre­gă­teas­că note infor­ma­ti­ve des­pre mer­sul inves­ti­ga­ţi­ei, ca să infor­măm şi publi­cul. Ulti­me­le note au fost publi­ca­te pe pagina-web a BNM în sep­tem­brie şi noiem­brie curent. Urmă­toa­rea notă o aştep­tăm în febru­a­rie 2017, când vom dis­cu­ta stra­te­gia de recu­pe­ra­re a bani­lor. La aceas­tă eta­pă, Kro­ll a decis să nu ne fur­ni­ze­ze infor­ma­ţii sen­si­bi­le pen­tru a evi­ta even­tu­a­le scur­ge­ri, dar toa­te deta­li­i­le vor fi inclu­se în rapor­tul final.

— Cine primeşte şi mai are acces la aceste informaţii?

— În mod nor­mal, Kro­ll soli­ci­tă infor­ma­ţii de la Depar­ta­men­tul de supra­ve­ghe­re ban­ca­ră al BNM, iar infor­ma­ţia des­pre mer­sul anche­tei sau des­pre pro­ble­me­le pe care le întâm­pi­nă mi le pre­zin­tă per­so­nal. FMI, UE şi alte insti­tu­ţii inter­na­ţio­na­le au soli­ci­tat întâl­ni­ri cu repre­zen­tanţii Kro­ll. Aces­tea au fost orga­ni­za­te acum câte­va săp­tămâ­ni, la Chi­şi­nău şi Bru­xe­l­les. Kro­ll s-a întâl­nit de mai mul­te ori cu cei din orga­ne­le noas­tre de anche­tă.

— De ce unii bloggeri sau simpatizanţi ai guvernării cunosc, sau cel puţin fac referire, la informaţiile din această investigaţie, înainte ca despre ele să cunoască opinia publică? Se creează impresia că deja ei ştiu ce va arăta raportul final al Kroll şi cine sunt vinovaţii, asta fiind o adevărată lovitură pentru credibilitatea raportului.

— Este foar­te sur­prin­ză­tor ceea ce afir­ma­ţi, deo­a­re­ce anche­ta­to­rii Kro­ll nu sunt în con­tact de lucru cu nime­ni în afa­ră de BNM şi, după cum aţi văzut, fur­ni­zea­ză foar­te pru­dent infor­ma­ţi­i­le. Sin­gu­ra sur­să dem­nă de încre­de­re sunt note­le infor­ma­ti­ve pre­gă­ti­te de Kro­ll şi publi­ca­te pe pagi­na bnm.md.

— Când vedem raportul final şi cum vor fi recuperaţi banii, dacă a trecut mai mult timp de la comiterea furtului?

— Exis­tă spe­cu­la­ţii şi, recu­nosc, anu­mi­te frus­tră­ri în legă­tu­ră cu lip­sa aşa-zisului raport Kro­ll 2. Dar anche­ta mai e în desfă­şu­ra­re. Fra­u­da ban­ca­ră a fost deo­se­bit de com­pli­ca­tă – banii dela­pi­da­ţi au fost împră­ş­ti­a­ţi în toa­tă lumea prin mii de tranza­cţii şi con­tu­ri. Auto­ri­tă­ţi­le de supra­ve­ghe­re ale unor ţări nu coo­pe­rea­ză cu noi. În Par­la­ment, am dat exem­plul Cipru­lui. Acum o săp­tămâ­nă, am pri­mit de la Ban­ca cen­tra­lă a Cipru­lui ver­siu­nea fina­lă a Memo­ran­du­mu­lui de coo­pe­ra­re pe care l-am sem­nat şi l-am retri­mis omo­lo­gu­lui meu cipri­ot. Sper, în scurt timp, să ofi­ci­a­li­zăm acor­dul şi să obţi­nem infor­ma­ţi­i­le nece­sa­re pen­tru con­ti­nu­a­rea anche­tei Kro­ll. Urmă­toa­rea ţară cu care spe­răm să depă­şim blo­ca­jul este Rusia.

— Acordul cu FMI. Ce v-a plăcut şi ce nu aţi fi semnat?

— BNM a fost res­pon­sa­bi­lă de nego­ci­e­rea a două din cele patru capi­to­le ale Pro­gra­mu­lui de poli­ti­ci eco­no­mi­ce şi finan­ci­a­re înche­iat cu FMI: refor­ma sec­to­ru­lui ban­car şi poli­ti­ca mone­ta­ră şi de schimb. În acest docu­ment, BNM şi-a asu­mat un număr impor­tant de anga­ja­men­te: 11 din 16 acţiu­ni pre­a­la­bi­le şi 9 din 12 cri­te­rii de per­for­manţă struc­tu­ra­lă, pe care tre­bu­ie să le înde­pli­nim până la sfârşit de 2017. Cred că este cel mai com­plex pro­gram cu FMI pe care l-am avut vreo­da­tă. Pre­ci­zez că nu am accep­tat niciun anga­ja­ment pe care nu cre­deam că îl vom putea rea­li­za sau care nu mi-a părut jus­ti­fi­cat. În acest sens, am avut nego­ci­e­ri extrem de echi­li­bra­te. FMI a accep­tat să-şi schim­be pozi­ţia pe un anu­mit număr de cla­u­ze impor­tan­te, ana­li­zând pro­pu­ne­ri­le noas­tre. De alt­fel, măsu­ri­le ce ţin de poli­ti­ca BNM nu cre­ea­ză con­tro­ver­se în rân­dul expe­rţi­lor şi popu­la­ţi­ei.

— Cum aţi explica cetăţenilor de rând importanţa acestui acord?

— Am făcut tot posi­bi­lul să avem acest acord, deo­a­re­ce e sin­gu­ra solu­ţie de a face cu ade­vă­rat ordi­ne în sec­to­rul ban­car. Mul­te măsu­ri radi­ca­le ar fi fost greu de pro­mo­vat fără spri­ji­nul FMI. În altă ordi­ne de idei, acor­dul cu FMI a deblo­cat finanţa­rea inter­na­ţio­na­lă, de care depin­de atât de mult R. Mol­do­va. Neres­pec­ta­rea anga­ja­men­te­lor va însem­na însă un „car­to­naş roşu” şi sus­pen­da­rea spri­ji­nu­lui inter­na­ţio­nal. În sfârşit, acor­dul cu FMI este un sem­nal pozi­tiv pen­tru inves­ti­to­rii stră­i­ni, dar şi pen­tru cei loca­li. Fără inves­ti­ţii nu vom regă­si o cre­ş­te­re eco­no­mi­că soli­dă.

— Aţi fost numit în funcţie de o guvernare controversată. Vă afectează acest fapt?

— Mai întâi de toa­te, am fost îna­in­tat de Comi­sia de selec­ta­re for­ma­tă din repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le, mediu­lui de afa­ce­ri şi aca­de­mic, depu­ta­ţi din opo­zi­ţie şi un con­si­li­er al UE. Nu ştiu exact cum au fost repar­ti­za­te votu­ri­le, dar din sco­rul acu­mu­lat deduc că am pri­mit susţi­ne­rea lor.

— Se aplică presiuni din partea instituţiilor statului şi a coordonatorilor acestora?

— Nu, nu am simţit nicio pre­siu­ne până acum.

— Cunoaştem realităţile şi mentalitatea din R. Moldova. Cu siguranţă, au fost telefoane, încercări de a vă curta. Cine vă telefonează dintre guvernanţi?

— Poa­te ar fi cazul să mă ofen­sez, dar nu am prea pri­mit ape­lu­ri de acest gen. Vor­bind des­pre cur­ta­re, doar Octa­vi­an Arma­şu mă invi­ta din când în când la un prânz, dar îi răs­pund şi eu cu ace­ea­şi poli­teţe. E o glu­mă, desi­gur. Avem mul­te de dis­cu­tat cu dum­ne­a­lui refe­ri­tor la pro­gra­mul cu FMI, dar şi alte între­bă­ri comu­ne.

— Cu ce probleme şi propuneri vă caută unii, de obicei?

— Între­bă­ri­le cele mai curen­te sunt lip­si­te de impor­tanţă. Cele mai frec­ven­te sunt două între­bă­ri – cum pot fi obţi­nu­te mone­de come­mo­ra­ti­ve şi, dacă e posi­bil, să luăm pe cine­va la lucru. La ambe­le am răs­pun­su­ri cât se poa­te de sim­ple: mone­de­le pot fi pro­cu­ra­te la băn­ci­le comer­ci­a­le, iar can­di­da­tu­ri­le se depun în regim de con­curs prin poş­tă sau direct la resur­se uma­ne. Dacă dis­cu­ţia devi­ne mai extra­va­gan­tă, ime­di­at i se pune punct.

— Pe cine dintre politicieni sau funcţionari de rang înalt cunoşteaţi înainte de a candida la funcţia de guvernator?

— Aţi scris că îl cunosc pe Dorin Dra­gu­ţa­nu din anii de şcoa­lă. Corect. Am învă­ţat cu el în cla­se para­le­le. Tot în cla­se para­le­le am învă­ţat cu Dra­goş Vicol, mem­bru al CCA. În 1988-1989, i-am cunos­cut pe Ale­ea Cla­si­ci­lor pe Ale­xan­dru Tăna­se şi Ana­tol Şala­ru. Cu Dorin Recean am învă­ţat în gru­pe para­le­le la ASEM. În ace­ea­şi peri­oa­dă, la ASEM, învă­ţa şi Vea­ce­slav Negru­ţa, dar nu am avut oca­zia să ne cunoa­ş­tem. Prin 2004, când lucram la Bucu­reş­ti cu BNP Pari­bas, ne-am inter­sec­tat cu Andri­an Can­du, pe care l-am depis­tat ca basa­ra­bean în echi­pa PwC Româ­nia. În 2008, am făcut cunoş­tinţă cu Igor Dodon, prim-viceprim-ministru în acea peri­oa­dă, Vale­riu Lazar, minis­tru al Eco­no­mi­ei şi Come­ru­lui, şi Tudor Copa­ci, şeful APP. Cam aici se ter­mi­nă lis­ta. Deo­a­re­ce am tră­it în ulti­mii 22 de ani pes­te hota­re, nu am avut oca­zia să urmă­resc par­cur­sul lor şi să dezvolt vreo rela­ţie.

— Îl cunoşteaţi pe Andrian Candu? Aţi vorbit cu el înainte de concurs? Dar cu Dorin Drăguţanu, cu care aţi fost coleg?

— După cum v-am spus, m-am întâl­nit de câte­va ori cu Andri­an Can­du într-un pro­iect pro­fe­sio­nal în Româ­nia, acum 10 ani. Nu am vor­bit cu el îna­in­te de con­curs. Nici cu Dorin Dră­gu­ţa­nu.

— Până la concurs, v-a dat cineva garanţii că veţi deveni guvernator?

— Nu, nu am pri­mit garanţii. Din start mi-am spus că am o şan­să la trei sau patru. M-au impre­sio­nat doi can­di­da­ţi: Vla­di­mir Mun­tea­nu şi Vadim Brân­zan. Vale­riu Chi­ţan mi-a părut şi el un pre­ten­dent cu gre­u­ta­te. Când am aflat că Vla­di­mir Mun­tea­nu nu a putut veni din Suda­nul de Sud pen­tru a par­ti­ci­pa fizic la con­curs, am înţe­les că acest lucru va fi con­tra lui. Din expe­rienţă ştiu că e impo­si­bil să con­vin­gi un cli­ent sau un juriu la tele­fon, ori­cât de bun ai fi. Deşi înţe­le­geam că şanse­le mele cresc şi că am un dosar solid, am fost totu­şi fra­pat când am câş­ti­gat con­cur­sul. Tot la acel moment am decis să încerc să atrag unii din­tre can­di­da­ţi la pos­tu­ri­le vacan­te de vice­gu­ver­na­to­ri.

— Vă apără şi vă laudă bloggerii şi trollii PD. Acest fapt nu vă pune pe gânduri?

— N-aş zice că Inter­ne­tul cra­pă de lau­de de la tro­l­li la adre­sa mea, dar, într-adevăr, m-au sur­prins une­le comen­ta­rii prea pozi­ti­ve la un arti­col publi­cat recent. Cu toa­tă fran­cheţea, pre­fer o cri­ti­că bună, chiar şi muş­că­toa­re, decât un ase­me­nea „bonus medi­a­tic”. La înce­put, cole­cţio­nam comen­ta­ri­i­le ire­ve­renţi­oa­se, dar scri­se cu haz, acum nu mai am timp. Nu ştiu care sunt intenţi­i­le aces­tor tro­l­li, poa­te că sunt plăti­ţi la cuvânt… Ar fi bine ca edi­ţi­i­le on-line să folo­seas­că mai sis­te­ma­tic fil­tre­le anti-troll.

— O întrebare la care nimeni nu ştie un răspuns: Aţi plecat de la banca franceză Paribas în mai 2015? În funcţia de guvernator aţi ajuns în aprilie 2016. De ce aţi plecat de la bancă şi ce aţi făcut în perioada lipsă din CV-ul dvs.?

— Acti­vi­ta­tea BNP Pari­bas în Rusia a sufe­rit brusc, aproa­pe pes­te noap­te, în 2014, după impu­ne­rea san­cţiu­ni­lor eco­no­mi­ce ale UE şi SUA. Pes­te puţin timp, BNP Pari­bas a fost, la rându-i, san­cţio­na­tă cu o amen­dă de cir­ca 9 mili­ar­de USD de auto­ri­tă­ţi­le ame­ri­ca­ne pen­tru că, în tre­cut, a avut tranza­cţii finan­ci­a­re cu Cuba, Iran şi Sudan. În con­se­cinţă, ban­ca a dimi­nu­at numă­rul de pos­tu­ri vacan­te şi nu mai ofe­rea per­spec­ti­ve de carie­ră inte­re­san­tă. După aproa­pe 18 ani de lucru în ace­ea­şi orga­ni­za­ţie, am con­sta­tat în aces­te cir­cum­stanţe un semn ceresc că e tim­pul să plec, deşi BNP Pari­bas a făcut tot posi­bi­lul să mă reţi­nă. Simţeam nevo­ia unei noi schim­bă­ri pro­fe­sio­na­le şi mă sti­mu­la ide­ea de a ieşi din zona de con­fort. Ast­fel, în mai 2015, mi-am dat demi­sia în baza unui acord ami­a­bil cu ban­ca, în care a fost inclu­să o cla­u­ză de non-concurenţă. La înce­put de 2016, eram liber deja să mă anga­jez şi am înce­put să explo­rez mai mul­te pis­te, când am aflat des­pre al doi­lea con­curs pen­tru pos­tul de guver­na­tor.

— De altfel, presa a scris că de la Paribas, filiala din Rusia, aţi plecat în decembrie 2012, perioadă care a coincis cu implicarea băncii din Rusia într-un scandal legat de eschivarea de la plata impozitelor. Are vreo legătură plecarea dvs. cu asta?

— În acel arti­col au fost făcu­te mai mul­te amal­ga­me, inclu­siv cu san­cţiu­ni­le ame­ri­ca­ne des­pre care v-am vor­bit. În pri­mul rând, nu a fost niciun scan­dal. A fost un pro­ces de ruti­nă pe aspec­te fis­ca­le, cum se întâm­plă la mul­te fir­me cu capi­tal stră­in în Rusia, pe care BNP Pari­bas l-a pier­dut. Acest pro­ces, rela­tiv minor, era legat de struc­tu­ra­rea cre­di­te­lor. Or, eu am fost res­pon­sa­bil de cu totul altă acti­vi­ta­te – fuziu­ni­le şi achi­zi­ţi­i­le şi pieţe­le de capi­tal acţio­na­ri­al. Pur­tă­to­rul de cuvânt al băn­cii în Rusia, în coor­do­na­re cu sedi­ul din Paris, a tri­mis o dezminţi­re fer­mă, care nu a fost publi­ca­tă. Zia­rul la care vă refe­ri­ţi nici nu a cău­tat dosa­rul de la jude­ca­tă în Rusia, ca să vadă dacă apa­re pe unde­va nume­le meu sau al depar­ta­men­tu­lui pe care l-am con­dus. Cât des­pre ple­ca­rea mea de la biro­ul din Mosco­va, expli­ca­ţia este şi mai bana­lă, fiind lega­tă de poli­ti­ca de redu­ce­re a cos­tu­ri­lor. Am trans­fe­rat tot per­so­na­lul depar­ta­men­tu­lui la ofi­ci­i­le din Paris şi Lon­dra pen­tru a bene­fi­cia de siner­gi­i­le unor struc­tu­ri mai mari. Toa­te băn­ci­le de inves­ti­ţii, de la Gold­man Sachs la UBS, au avut poli­ti­ci de relo­ca­re geo­gra­fi­că simi­la­ră în acea peri­oa­dă. Vă daţi sea­ma că, dacă aş fi fost într-adevăr impli­cat în vre­un scan­dal, nici­o­da­tă nu aş fi pri­mit o scri­soa­re de reco­man­da­re la pos­tul de guver­na­tor din par­tea preşe­din­te­lui băn­cii BNP Pari­bas.

— Cât de mult vă acoperă salariul necesităţile de zi cu zi?

— Sis­te­mul de remu­ne­ra­re al BNM este arhaic şi com­pli­cat. La un sala­riu lunar de bază, rela­tiv modest, se ada­u­gă tot felul de supli­men­te. Aces­tea vin înşi­ra­te în timp, în aşa fel că un înce­pă­tor la BNM urmea­ză să recu­pe­re­ze diver­se fra­cţiu­ni ale veni­tu­lui său lunar timp de un an! Este prac­tic impo­si­bil să con­vin­gi o per­soa­nă dintr-o fir­mă pri­va­tă să accep­te un ast­fel de sis­tem de remu­ne­ra­re. Din aceas­tă cau­ză, mulţi spe­cia­li­ş­ti refu­ză. Luni la rând, omul umblă să se împru­mu­te, iar când vin banii, întoar­ce dato­ri­i­le. Voi pro­pu­ne schim­ba­rea cât mai repe­de a aces­tui sis­tem, pen­tru a asi­gu­ra nor­ma­li­za­rea veni­tu­ri­lor.

— Locuiţi în acelaşi apartament de 70 m.p. pe care îl aveaţi la Chişinău înainte de a deveni Guvernator?

— Da.

— Veţi lua credit de la BNM cu dobândă preferenţială, la fel ca şi Dorin Drăguţanu, pentru a vă procura sau construi o casă?

— Nu, nu am con­si­de­rat aceas­tă posi­bi­li­ta­te.

— Cât de corect vi se pare acest regulament intern al BNM, care permite angajaţilor să ia credite în condiţii mult mai bune decât cele de pe piaţă şi de ce acest regulament nu este făcut public?

— Când am venit la BNM, aceas­tă prac­ti­că fuse­se deja sus­pen­da­tă, dar am decis să per­mit relu­a­rea cre­di­tă­rii pre­fe­renţi­a­le în acest an, asi­gu­rând echi­ta­te pen­tru toţi sala­ri­a­ţii, cu exce­pţia mem­bri­lor Comi­te­tu­lui exe­cu­tiv. Cred că e inco­rect să dis­cri­mi­ne­zi doi anga­ja­ţi, sub pre­tex­tul că unul a reu­şit să depu­nă un dosar, până la mora­to­riu, iar altul – nu, cu atât mai mult că, în tre­cut, unii mem­bri ai Comi­te­tu­lui exe­cu­tiv au bene­fi­ci­at de ase­me­nea cre­di­te. Cu toa­te aces­tea, prac­ti­ca nu poa­te con­ti­nua fără schim­ba­re. E inco­rect să mărim sala­ri­i­le anga­ja­ţi­lor la nive­lul pieţei şi să menţi­nem cre­di­ta­rea în con­di­ţii mai bune decât cele comer­ci­a­le. Acum regu­la­men­tul este în revi­zu­i­re. Vom păs­tra meca­nis­mul de cre­di­ta­re a anga­ja­ţi­lor, pen­tru a evi­ta un even­tu­al con­flict de inte­re­se.

— Ce se va întâmpla cu leul şi cursul euro/dolar în 2017?

— Nu pot comen­ta evo­lu­ţia vii­toa­re a mone­dei naţio­na­le, dar pot accen­tua fap­tul că leul a dat sem­ne de sta­bi­li­za­re în acest an şi nu vedem la aceas­tă eta­pă fac­to­ri care ar schim­ba ten­dinţa, cu exce­pţia fac­to­ri­lor sezo­ni­e­ri. Cu toa­te aces­tea, BNM nu urmă­reş­te sco­pul de a menţi­ne leul la un curs pres­ta­bi­lit. Aces­ta poa­te evo­lua faţă de prin­ci­pa­le­le valu­te stră­i­ne, euro sau dola­rul, ale căror vola­ti­li­ta­te s-a mărit în ulti­mul an.

— În ce valută să-şi ţină oamenii economiile?

— Dacă e să pri­vim la rezul­ta­te­le anu­lui ce se înche­ie, cele mai ren­ta­bi­le depu­ne­ri au fost în lei. Rate­le de dobân­dă au cobo­rât recent, dar ţinând cont de sta­bi­li­ta­tea rela­ti­vă a leu­lui, au ofe­rit o pri­mă faţă de ran­damen­te­le depu­ne­ri­lor în valu­tă. Ceea ce nu înseam­nă că aşa va fi mereu, dar des­pre vii­tor mai bine să-i las pe expe­rţi să răs­pun­dă, ca să nu le iau pâi­nea.

— Este sigur să ţii banii în băncile din R. Moldova?

— Astăzi e mult mai sigur decât în tre­cut.

— Care sunt băncile de încredere de la noi şi de ce?

— Nu am folo­sit niciun Joker în acest inter­viu. Îmi per­mi­teţi să nu răs­pund la aceas­tă între­ba­re.

— Când vor ieşi de sub supraveghere specială cele trei bănci? MAIB, Victoriabank şi Moldindconbank?

— Cu FMI am decis să abor­dăm aceas­tă între­ba­re în mar­tie 2017, după ce vom efec­tua un con­trol com­plet al băn­ci­lor şi vom ana­li­za pro­gre­sul în imple­men­ta­rea pla­nu­ri­lor de reme­di­e­re. O vom face pen­tru MAIB şi Vic­to­ri­a­bank, la care inspec­to­rii noş­tri vor lucra în aceas­tă iar­nă. Mol­dind­con­bank fun­cţio­nea­ză acum în alt regim de supra­ve­ghe­re – regi­mul de inter­venţie tim­pu­rie. În urmă­toa­re­le luni, vom con­si­de­ra şi stra­te­gia de ieşi­re a Mol­dind­con­bank din inter­venţia tim­pu­rie.

— Cum se comercializează activele celor trei bănci în proces de lichidare? BEM, Unibank şi Banca Socială? Experţii atenţionează că e un proces în care s-ar mai putea fura un miliard… Cum controlează BNM acest proces?

— Este o îngri­jo­ra­re nein­te­me­ia­tă. Comer­ci­a­li­za­rea este ges­tio­na­tă de lichi­da­to­ri în baza legii și regu­la­men­te­lor. Pro­ce­du­ri­le sunt foar­te stric­te, pen­tru a asi­gu­ra recu­pe­ra­rea sumei maxi­me posi­bi­le și un pro­ces cât mai trans­pa­rent. În cazul acti­ve­lor de pes­te 1 mil­li­on de lei, lichi­da­to­rii urmea­ză să pri­meas­că supli­men­tar per­mi­siu­nea BNM. Ban­ca Naţio­na­lă ana­li­zea­ză minu­ți­os aces­te pro­pu­ne­ri de comer­ci­a­li­za­re și con­sul­tă, în caz de nece­si­ta­te, și alte orga­ne ale sta­tu­lui în vede­rea iden­ti­fi­că­rii ris­cu­ri­lor de ori­ce natu­ră. Ori­ce per­soa­nă poa­te să par­ti­ci­pe la lici­ta­ți­i­le anun­ța­te de lichi­da­to­ri, iar lis­ta bunu­ri­lor expu­se spre comer­ci­a­li­za­re este publi­că. Rezul­ta­te­le lici­ta­ți­i­lor sunt publi­ca­te pe paginile-web ale băn­ci­lor în lichi­da­re.

— Unde vă veţi petrece sărbătorile de iarnă?

— Încă nu am avut timp să-mi pla­ni­fic con­ce­di­ul de iar­nă.

— Ce aşteptaţi de la Moş Crăciun pentru R. Moldova şi pentru BNM în 2017?

— Pen­tru toa­tă lumea, sper, anul vii­tor să fie unul mai bun. În aju­nul săr­bă­to­ri­lor de Cră­ciun, trans­mit cele mai cal­de feli­ci­tă­ri şi ură­ri de bine tutu­ror citi­to­ri­lor ZdG.

Pentru conformitate, Ziarul de Gardă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

8 comentarii

  1. Valeriu

    Cio­clea este un pro­fe­si­o­nist, de asta si este des­chis cri­ti­ci­lor. Totu­si situ­a­tia din sec­to­rul financiar-bancar va nece­si­ta inca mul­ta mun­ca, iar rezul­ta­te­le vor depin­de inclu­siv de cum va actio­na guver­na­rea, ca si in cazul Acor­du­lui cu FMI.

  2. Stefan Moldovan

    Sem­na­rea acor­du­lui RM cu FMI se dato­rea­za in mare par­te si dom­nu­lui Cio­clea, care venit in func­tia de sef al Ban­cii Natio­na­le a demon­trat pro­fe­si­o­nism si a ini­ti­at refor­ma sis­te­mu­lui ban­car. Deja 3 ban­ci comer­ci­a­le au fost impu­se sa-si trans­pa­ren­ti­ze­ze actio­na­rii, o masu­ra de baza pro­pu­sa de FMI pen­tru secu­ri­za­rea sis­te­mu­lui finan­ci­ar a tarii.

  3. Grigore Petrov

    Eu cred că Cio­clea meri­tă a fi numit OMUL ANULUI. A venit în cel mai de cri­ză moment al țării în cel mai pro­ble­ma­tic seg­ment de acti­vi­ta­te al sta­tu­lui și a reu­șit totuși să-l rea­ni­meze! BRAVO!

    • Elena Burlacu

      Exper­tii ziceau ca sis­te­mul ban­car se va pra­bu­si in 2016. Cio­clea a reu­sit sa le inchi­da gura exper­ti­lor, mai ales dupa ce sis­te­mul ban­car a fost ana­li­zat chiar de exper­tii FMI

  4. Mihai Cucu

    Nustiu cat de pro­fe­si­o­nist sau “omul anu­lui” este Cioclea,dar sunt sigur ca tro­l­lii de pe aici sigur nu prea le au cu economia,mai degra­ba cu “anatomia…posterioara”.Bravo,lingeti,lingeti,doar avem sta­bi­li­ta­te mama naibii,suntem in rahat sta­bil iar Cio­clea il men­ti­ne la nive­lul gatului,nu il lasa sa se ridi­ce cica….dar acor­dul cu FMI ce inseamna???Stabilitate???Eu i-as spu­ne rahat pana la ochi!…mai avem putin si Cio­clea isi va ster­ge mainile,si va da vina pe toti,pe sistem,numai nu pe el…cum fac majo­ri­ta­tea hoti­lor.

    • Sandu Miron

      Mihai, vad ca o duci rau cu eco­no­mia, mai degra­ba cu aten­tia. Ina­in­te de a sem­na acor­dul cu FMI sau facut un sir de refor­me, una din­tre care a fost in sis­te­mul ban­car si trans­pa­ren­ta lui. Infor­mea­za­te mai bine, la ince­pul aces­tui an tre­bu­ie sa vie o comi­sie din par­tea euro­pei, pen­tru a veri­fi­ca mun­ca efec­tu­a­ta de pana acum, ast­fel de vizi­te vor fi mai des.

      • Mihai Cucu

        Care reforme,mama nai­bii de trol???Noi avem nevo­ie de justitie,de cati­va pro­cu­ro­ri si jude­ca­to­ri care sa bage in inchi­soa­re hotii miliardului,noi legi bune avem,nu avem nevo­ie de reforme,avem nevo­ie de jus­ti­tie CORECTA pen­tru a fi res­pec­ta­ta legea!Sa ma cac eu in refor­me­le BNM daca ele nu intorc banii furati,o par­te din care chiar tu ii folosesti/primesti!

  5. Mihai Cucu

    zdg,voi cand face­ti o inves­ti­ga­tie si des­pre aces­ti tro­li care va mur­da­resc ima­gi­nea si pupa-n fund cri­mi­na­lii si coruptii?Lumea tre­bu­ie sa cunoas­ca pe cei care se vand pe la col­tu­ri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *