VIDEO „Poate să-mi propună și 50 de mii de euro, eu nu-mi vând copilul.” La Boldurești, satul cu primar inculpat și o familie singură care vrea dreptate

La un an și două luni de la accidentul din Boldurești care i-a luat viața lui Mihai, un copil de 14 ani, familia acestuia este impusă să supraviețuiască nu doar durerii cauzate de pierderea unui copil, dar și dezamăgirii în lupta lor pentru dreptate. 

„E foarte greu să faci dreptate la noi, în Moldova, pentru că banu-i la putere și dreptatea e la fundul mării. Cred că dacă era un om simplu (inculpatul, n.r.), demult stătea la pușcărie. Sau dacă în locul lui Mihăiță era copilul primarului, sau a avocatului, sau a procurorului, sau a judecătorului, demult se făcea dreptate, însă dacă noi suntem oameni simpli, nimănui nu-i pasă de durerea noastră”, spune Raisa, mama lui Mihai, sfâșiată de plâns.  

Nicanor Ciochină este învinuit că l-a accidentat mortal pe băiatul de 14 ani și a fugit de la locul faptei. Mama lui Mihai se teme că acesta ar putea scăpa de pedeapsă, având resurse financiare și influență. 

Ceea ce a stârnit și mai multă dezamăgire în familia lui Mihai este faptul că după ce un an de zile s-a aflat în arest la domiciliu, iar Comisia Electorală Centrală i-a retras mandatul, Ciochină a revenit, pentru câteva zile, în fruntea primăriei, în calitate de primar interimar, cu susținerea a 10 consilieri locali, printre care prima învățătoare a lui Mihai și psihologa școlii în care acesta a învățat.

Mai mult decât atât, Nicanor Ciochină este unul din candidații înscriși în cursa pentru următoarele alegeri locale, programate pe 18 mai. La Boldurești, unde ZdG a discutat cu localnicii, mulți sunt de partea primarului inculpat, argumentând că „a fost și este un om bun”.  Alții, sub anonimat, au recunoscut că nu vor să vorbească la subiect, pentru că se tem. 

Jucării de pluș și de ceramică, corpuri de iluminat și lămpi solare, ghirlande specifice  sărbătorilor de iarnă și lumânări aurii pentru tort cu cifrele 1 și 5, lumânări ce nu au mai ajuns să fie suflate pe tort, vârstă ce nu a mai fost atinsă de Mihai…, portretul și crucea lui Mihai – toate acestea le găsim la intrarea în satul Boldurești, acolo unde Mihai, un copil de 14 ani, a fost omorât pe 19 februarie 2024 într-un accident. Același portret îl regăsim și acasă la Mihai, portret înconjurat de luminițe, icoane și brăzdat de lacrimile amare ale mamei sale, Raisa. 

De un an și două luni, viața Raisei se împarte între ședințele de judecată, locul accidentului și cimitir.

„Pentru mine, locul accidentului și cimitirul sunt o parte din inima mea. Pentru mine e un loc sfânt, e locul până unde a putut să meargă Mihăiță, unde i-a ieșit sufletul lui Mihăiță”, povestește Raisa. 

„Mămica, dar bădica nostru îngeraș nu o să mai vină niciodată la noi acasă?”

Chiar dacă a trecut mai mult de un an de când Mihăiță, așa cum îl alinta familia, a fost lovit mortal în accidentul rutier, mama sa încă poartă broboadă și haine negre. Doliul ei nu s-a încheiat, doliul e destinat să-i ocupe întreaga viață de părinte. În această perioadă, femeia a uitat de sine însăși.

„Săptămâna trecută am terminat un curs de lecuire pentru 10 zile, însă nu văd niciun efect. Am dureri groaznice de cap. Au început să mă doară ochii, nu văd – nici la telefon, nici la televizor. Mă doare capul enorm, nu văd nimic pentru o perioadă de jumătate de oră – o oră. Sunt programată pentru săptămâna viitoare să trec un aparat la cap, căci anul trecut, prin martie, trecând aparatul, mi-a găsit o bulă pe o bucată de creier, dar anul trecut nu am avut probleme cu vederea, dar ceva s-a complicat într-un an de zile – atâtea lacrimi, atâta durere”, spune femeia. 

Și ceilalți copii ai Raisei au îmbrățișat durerea pierderii. 

„Timp de cinci luni am mers cu fetița la logoped și psiholog, pentru că chiar dacă fetița de șapte ani nu l-a văzut pe Mihăiță, pentru că avea cicatrici pe față și din start am început să-i spunem că «bădica de-acum e înger, bădica acasă nu mai vine», a început să se bâlbâie tare. Și chiar dacă nu am avut probleme înainte cu așa ceva, cu bâlbâitul, și chiar dacă atunci când a murit Mihăiță, Adelina avea șase ani, anul acesta a împlinit șapte ani, parcă a rămas mică. Nu vrea să conștientizeze multe lucruri, parcă i s-a blocat creierul. Mă uit la copiii de șapte ani – altfel gândesc, altfel vorbesc, dar ea vrea să rămână copil, nu vrea să accepte realitatea. Chiar acum, câteva zile în urmă, mi-a zis:  «Mămica, dar bădica nostru îngeraș nu o să mai vină niciodată la noi acasă?»” spune Raisa.  

„Înainte de sărbători, l-am găsit pe băiețelul cel de trei ani aici, la fotografia lui Mihăiță,  vorbind cu el – «Bădica, dar tu ce faci? Cum la tine?» Copiii mici știu că cinci zile merg la grădiniță, o zi stau acasă, iar în cealaltă zi când stau acasă, plecăm la bădica îngeraș, așa și spune. Sau dacă îl întrebi pe Vasilică dacă mă iubește, el spune: «Îl iubesc și pe tata, și pe lelea, și pe badea îngeraș.» Pentru noi, Mihăiță e încă cu noi. Eu pot să vin în casă la acest colțișor al lui și de 10, și de 20 de ori pe zi. Pot să iau fotografia lui și să vorbesc cu el, pot să adorm cu fotografia lui. Îmi imaginez cât de mare și frumos s-ar fi făcut într-un an”, spune femeia printre lacrimi. 

Iar pe zi ce trece, Raisa îl vede pe Mihai în chipul feciorului mai mic. 

„Chiar pe zi ce trece, băiatul mai mic foarte mult prinde a semăna cu Mihăiță, chiar dacă când era mic nu semăna așa tare și nu au același tată, însă pe zi ce trece, tot mai mult seamănă. Chiar și frizura lui Mihăiță… Înainte de sărbători, când i-am spus soțului să meargă să-l tundă pe cel mic, cel mic a zis: «Eu vreau să fiu tuns ca badea îngeraș.»” Și aici, femeia nu-și mai poate potoli plânsul. 

„Copilul meu a ieșit să facă sport și înapoi mi l-a adus în sicriu acasă”

În acest an, Raisa a tot sprijinit pereții reci ai judecătoriei, unde ședințele de judecată par să se desfășoare la nesfârșit și „fără vreun rost”. 

„A fost un an nu numai plin de durere, dar și greu de-l trăit, căci a fost un an când s-au amânat multe ședințe de judecată. Eu, ducându-mă dimineața la 6:00 la Chișinău, ajung după ora 19:00 acasă. A fost frig, am stat în frig așteptând să se înceapă ședința de judecată, însă când ajungea ora la care era programată ședința, eram anunțată că ședința se amână, pentru că ori Andronachi se îmbolnăvea, ori Ciochină. Și nu este alt transport decât acel de la 16:40, stăteam și mă plimbam năucă pe ulițele din Chișinău. Credeți că mâncam ceva în acele zile?” 

Femeia crede că intenționat se tergiversează ședințele de judecată.

„Se întind așa, pentru că nu vor să descopere adevărul. Chiar dacă Ciochină a spus mai multor jurnaliști, de la mai multe televiziuni, că el totuși vrea să se afle adevărul, cum îl vreau și eu, el nu vrea adevărul, pentru că adevărul pe care-l știe multă lume, adevărul acela este împotriva lui Ciochină. El nu vrea să fie aflat”,  consideră Raisa. 

„Mă duc la judecată, apoi vin distrusă de acolo și o zi-două nu pot să mă liniștesc. Nu pot să fac nimic, stau cu gândul și văd câte se întâmplă la noi, în Moldova, cât de important e banul, apoi, când îmi revin, iarăși se apropie data și iarăși plec la judecată”, spune femeia – o realitate departe de cea pe care o trăiește Nicanor Ciochină. 

„El vine vesel, stă în telefon, poate face glume și cu avocatul, adică nu are părere de rău. Când te uiți la el, te uiți ca la o sticlă goală. Nu are suflet, nu are părere de rău, nu are inimă de părinte, nu-i pasă de ceea ce s-a întâmplat. Săptămâna trecută, soțul s-a întâlnit cu el și Ciochină a avut puterea să-l salute. Cu câteva luni în urmă, înainte ca Mihăiță să împlinească un an de când e îngeraș, chiar soția primarului l-a salutat pe soțul meu când el era cu copiii spre grădiniță. Ei socot că dacă a trecut un an de zile, gata, s-a uitat tot. Pentru noi, părinții distruși, nu s-a uitat nimic”, constată Raisa. 

„El e ultima persoană care mi-a văzut copilul în viață. Și nicio clipă, niciun minut nu m-am gândit că poate să fie altcineva. Știu că este el, din vina lui copilul meu e mort, chiar dacă spune că politica… Nu am nimic de-a face cu politica, nu a avut copilul meu de-a face cu politica. Copilul meu a ieșit să facă sport și înapoi mi l-a adus în sicriu acasă”, spune femeia printre lacrimi. 

O coincidență care doare și care dă fiori este legată de înmormântarea lui Mihai. 

„De mic, Mihăiță a avut astm și crescând mai mare, de-acum nu mai depindea de balonaș, dar eu îi spuneam: «Uite, tu ai avut astm și în carnetul medical scrie că ai avut și nu știu dacă o să-ți permită să faci armata», dar el atât de mult voia să facă armata. De multe ori îmi spunea: «Uite, badea (unchiul lui Mihai, n.r.) s-a dus slab și mititel la armată și a venit un băiat înalt, frumos, eu tot o să mă duc să fac armata.» Foarte mult a vrut să facă armata, însă a fost înmormântat de ziua armatei”, povestește femeia. 

„Mi-am dat seama că în ziua de azi, banul e pe primul loc la toți”

Ceea ce a stârnit și mai multă revoltă în inima Raisei este faptul că Nicanor Ciochină a revenit la muncă, în funcția de primar interimar. 

„Nu m-am așteptat ca el să preia funcția de primar, pentru că am crezut că nu are curajul să iasă în fața unui sat întreg, să conducă un sat întreg după ce a ucis un copil, după ce a lovit cu mașina un copil și nu l-a durut sufletul, nu l-a mustrat conștiința să se oprească, să încerce să-l ajute, chiar dacă Mihăiță nu avea șanse de a trăi, măcar încerca, însă lui nu-i pasă.” 

E de neînțeles pentru Raisa și gestul consilierilor locali care și-au dat votul pentru ca Nicanor Ciochină să preia funcția de primar interimar. 

„Nu mi se pare nici fapta lor una corectă, mai ales știind că practic toți consilierii au copii. Și nu aș vrea nici 10% din durerea pe care o am s-o aibă ei, pentru că e o durere grea, e o durere care nu cred că va trece, cu atât mai mult că atunci când merg pe ulițele satului și văd copii de vârsta lui Mihăiță – într-un an de zile, cât de frumoși s-au făcut, cât de mari s-au făcut, însă Mihăiță putrezește de un an și două luni acuș”, spune femeia sfâșiată de durere. 

Totodată, ea spune că o parte din consătenii ei o privesc cu repulsie, în timp ce alții s-ar teme de Nicanor Ciochină. 

„Sunt săteni, majoritatea, nu pot să spun că numai unul sau o mică parte, care se uită așa de parcă oi fi eu vinovată că e mort copilul meu. Am chiar și rude, chiar care sunt de aceeași părere. Ieri, ducându-mă la ședința de judecată, s-a apropiat lume străină de mine și mi-a zis condoleanțe, și îmi transmit putere să lupt mai departe, însă oamenii din sat sunt indiferenți de ce s-a întâmplat la noi în sat, chiar dacă mulți îl cunoșteau pe Mihăiță. Însă mi-am dat seama că în ziua de azi, banul e pe primul loc la toți. 

E o dezamăgire totală față de Ciochină, față de oamenii din sat. Mai mulți mi-au spus că «uite, eu știu cine-i Ciochină, eu știu ce poate face Ciochină» și mă tem pentru mine, pentru familia mea, am copii. Oamenii se tem de legăturile lui, legăturile fratelui lui, pentru că în ziua de azi, cei care au bani au și dreptate, ca să spun așa. Și, în primul rând, Ciochină nu s-a așteptat că noi o să luptăm atât, pentru că suntem oameni simpli”, povestește femeia. 

„De la justiție vreau dreptate, altceva nu vreau nimic”

Potrivit ei, cineva din rudele lui Nicanor Ciochină ar fi venit la poarta familiei să le propună bani „pentru ca să facă pace”. 

„A venit cineva să-mi propună ca să iertăm, mi-a spus că o să vină cineva din rudele lui Ciochină să-mi propună 5000 de euro. Și am spus că poate să-mi propună și 50 de mii, eu nu-mi vând copilul. Eu vreau dreptate, atât, nu vreau banii lui, pentru că, în primul rând, banii lui nu sunt banii lui, sunt tot pe lacrimile cuiva, tot pe munca cuiva și banii lui nu-mi iau durerea, pentru că eu mă gândesc că deasupra noastră mai este un Dumnezeu, însă se vede că Ciochină nu se gândește că avem un Dumnezeu”, mai spune Raisa. 

Femeia nu-și găsește locul de când a aflat cu stupoare că după cele întâmplate, Nicanor Ciochină își mai dorește un mandat de primar.

„Eu nu știu ce o să fac pe 18 mai, căci l-am votat o dată și mi-a distrus familia și mi-a ucis copilul. Nu știu dacă o să am curaj să mă duc la votare”, își reia femeia gândul după plâns. 

„De la justiție vreau dreptate, altceva nu vreau nimic, dar să se gândească că în locul lui Mihăiță putea fi copilul lor. Nu vreau mila lor, nu vreau jelea lor, că nu mă ajută cu nimic, însă vreau să se pună pe un minut în pielea mea – pe un minut să-și imagineze viața mea de un an și două luni. E o viață grea, plină de lacrimi, durere și așteptare. Chiar dacă a trecut un an și două luni, eu încă îl aștept pe Mihăiță acasă”, spune femeia, după care își continuă plânsul. Și chiar dacă nu credea că lupta poate fi atât de grea, ea îi tot promite lui Mihai că-i va face dreptate. 

„Din start, când i-am spus avocatului cine e omul care mi-a ucis copilul, mi-a spus că cu așa om e greu de luptat, pentru că el are cunoștințe multe și așa cum în ziua de azi cumătrismul e pe primul loc…, însă, sincer, nu m-am așteptat să fie într-atât de greu, având atâția martori, atâtea probe, având un copil mort în mormânt, în pământ, care stă și putrezește de un an și două luni. Nu m-am așteptat să fie atât de greu pentru a face dreptate, însă cât de greu nu ar fi, odată ce am început această luptă, datoria mea de mamă este să lupt, așa cum am avut grijă 14 ani să-l cresc, să-l îngrijesc, acum am rolul să fac dreptate și am să lupt până la urmă pentru a face dreptate pentru Mihăiță”, spune femeia în plânsul ei. 

„Suntem vestiți. Și nu prin alte lucruri…, ci prin omorul unui copil”

După discuția cu Raisa Ciurel am mers la primărie. Pentru că era ora mesei, nu am găsit funcționarii în incinta primăriei. Am vorbit doar cu femeia de serviciu, care a refuzat să-și spună numele. Întrebând cum merg lucrurile în primărie după cele întâmplate în sat acum un an în urmă, femeia a răspuns:

„Eu numai atât pot să vă spun – că el (Nicanor Ciochină n.r.) e un om bun. Pentru mine personal, a fost și este un om bun, dar ce a fost dincolo, eu nu știu, chiar nu știu, ce pot să vă spun dacă nu știu? Asta e tot ce știu”, a spus femeia și ne-a sugerat să revenim la primărie după ora mesei.  

În luna martie, zece din cei 13 consilieri locali au votat pentru ca Nicanor Ciochină să exercite funcția de primar interimar. Opt consilieri sunt din partea Partidului Social Democrat European (PSDE), iar doi – din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova. Cu doar câteva zile mai devreme, Comisia Electorală Centrală i-a retras mandatul de primar lui Ciochină și a stabilit alegeri locale noi în comuna Boldurești pentru data de 18 mai, după ce s-a constatat că primarul Ciochină s-a aflat în imposibilitate de a-și exercita funcția, așa cum timp de un an s-a aflat în arest la domiciliu.

Trei consilieri din partea Partidului Acțiune și Solidaritate au votat împotriva deciziei de revenire a lui Nicanor Ciochină în fotoliul de la primărie. Tudor Leucă este unul dintre ei.

„Am votat împotrivă, pentru că deja m-am săturat de așa decizii. Deci, atribuim funcția de primar interimar după ceea ce s-a întâmplat în sat…, epopeea pe care o cunoaște o țară întreagă. Suntem vestiți. Și nu prin alte lucruri, precum prin acei oameni muncitori din sat, prin acei oameni harnici, gospodari, ci prin omorul unui copil”, spune consilierul. 

Leucă crede că cei 10 consilieri care au votat pentru revenirea lui Ciochină „sunt ghidați de niște foști activiști mari în raionul Nisporeni, parte componentă a fostului Partid Democrat din Moldova, care are un trecut istoric dubios.” Totodată, Leucă susține că inclusiv ședința Consiliului în cadrul căreia Ciochină a revenit în funcția de primar interimar a fost dubioasă.

„Închipuiți-vă, după ce i-a fost ridicat mandatul de către Comisia Electorală Centrală, dumnealui vine în sală. La ora anunțată, dumnealui e pe podium prezent. Și nici nu mă așteptam ce o să se întâmple, așa cum în documentele pe care le-am primit înainte de ședința respectivă era specificat cu totul o altă persoană care ar putea îndeplini atribuțiile funcției unui primar interimar, dar avem ce avem. Și mai ales, mă depășește faptul că printre acești consilieri se regăsesc învățători tineri”, spune consilierul local. 

Totodată, Tudor Leucă spune că împărtășește durerea și nedumerirea familiei lui Mihai, care spune că „lumea din sat e pornită împotriva lor”.

„Știți, ne acuză o țară întreagă. Iată, ne acuză o țară întreagă că boldureștenii nu se pronunță asupra acestui subiect. O țară întreagă se pronunță, compătimesc familia respectivă, dar boldureștenii – foarte puțini, i-aș număra pe degete. Eu cred că sunt niște lucruri mult mai adânci, vechi în privința dată, anume legate cred că de Ciochină, să-i zic așa…”, punctează Tudor Leucă. 

Prima învățătoare și psihologa școlii lui Mihai, printre consilierii care au votat pentru revenirea în funcție a primarului inculpat

Unul dintre consilierii care au votat pentru revenirea lui Ciochină la primărie este chiar prima învățătoare a lui Mihai, iar alta – psihologa școlii din sat. Am mers la Gimnaziul „Valeriu Bulicanu” și am solicitat ca Eugenia Jitoreanu și Marcela Bulicanu să fie anunțate că vrem să purtăm o discuție cu ele. După mai multe minute de așteptare, o persoană din cadrul școlii a ieșit să ne spună că Jitoreanu și Bulicanu nu doresc să vorbească cu presa. 

„Doamnele au spus că nu vor să vorbească cu dvs. Atât. Și vă rog să părăsiți școala, în școală nu se filmează”, ne-a transmis reprezentanta școlii. Am reușit să intrăm în cabinetul psihologei, care era alături. 

Marcela Bulicanu, prezentă în cabinet, a răspuns că are tot dreptul de a nu ieși și a nu discuta cu noi. Am început să-i explicăm că este persoană publică, însă Bulicanu, ridicând vocea, tot spunea că nu avem dreptul să-i adresăm întrebări, în timp ce o reprezentantă a școlii ne alunga de pe teritoriul instituției.

Reportera ZdG: Vă rog să ieșim afară să discutăm. 

Marcela Bulicanu, consilieră PSDE: Dar nu vreau, care este problema?

Reportera ZdG: Dvs. sunteți persoană publică, sunteți consilieră.

Marcela Bulicanu, consilieră PSDE: Și care este problema? Dacă sunt consilieră, asta nu înseamnă că eu trebuie să ies, să vorbesc cumva sau să dau declarații. 

Reportera ZdG: Dvs ați votat pentru funcția de primar interimar o persoană care este singura învinuită într-un dosar penal, omorul unui copil…

Marcela Bulicanu, consilieră PSDE: Ce treabă are satul cu chestia dată?

Reportera ZdG: Nu vedeți nicio problemă? Dvs. sunteți mamă, sunteți psihologă, nu înțelegeți durerea mamei lui Mihai?

Întrebările au rămas fără răspuns. Am ieșit din incinta gimnaziului fără a vorbi cu prima învățătoare a lui Mihai. 

Revenind la primărie, am găsit din nou cabinetul lui Nicanor Ciochină încuiat. Văzându-ne, o altă funcționară a mers pe alături și ne-a zis: „Mai aveți să ne distrugeți atât? De un an de zile ne tot distrugeți.” Deși am bătut la toate ușile din primărie, niciun funcționar nu a acceptat să ne ofere numărul de telefon al lui Nicanor Ciochină, nici chiar polițistul satului, care venise la primărie. „Nicidecum nu-l am”, a răspuns acesta. 

Oamenii din sat, de partea primarului inculpat? „Noi nu am fost acolo, nu știm nimic”

În contextul în care pe data de 18 mai în localitate vor avea loc alegeri, am discutat cu mai mulți localnici despre așteptările de la acest scrutin, dar și despre cum văd revenirea lui Nicanor Ciochină la cârma primăriei. Vasile, pensionar, ne spune că încă nu cunoaște cine candidează, dar „ar fi de dorit să fie tot Ciochină”. 

„Dacă dumnealui se simte că nu-i el vinovat în cazul ăsta, și probabil judecata o să pună punctele pe i și atunci o să vedem. Dacă o să găsească vinovatul cine-i și n-o să fie el, sigur că lumea o să-l voteze pe dumnealui. În cei patru ani de activitate el a făcut și lucruri bune pentru satul nostru.” Despre faptul că Ciochină e singurul învinuit în dosarul omorului copilului de 14 ani, bărbatul spune: „Ei, că ar fi omorât, știți, nu putem să spunem, că și eu, și altul… Cum să ne dăm părerea, dacă numai instanța de judecată pune toate la punct. El se apără și foarte corect – orișicine nu ar fi, el trebuie să se apere. Și el se apără, că, într-adevăr, nu sunt probe îndeajuns pentru a demonstra că el e vinovat”, spune bărbatul. 

Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, în februarie 2024, când s-a produs accidentul mortal, cinci angajați ai Inspectoratului de Poliție din Nisporeni, în loc să deconspire făptuitorul, l-ar fi ajutat să tăinuiască crima. Ulterior, doi dintre aceștia, unul cu funcție de conducere și altul cu funcție de execuție, au fost demiși. De asemenea, un polițist a fost retrogradat în funcție, iar alți doi au fost sancționați cu mustrare aspră.

Discutăm cu o altă localnică și auzim aceeași retorică.

Reportera ZdG: Ce vă doriți de la următorul primar?

Localnică: Da ce ne dorim, să fie tot el. 

Reportera ZdG: Actualul primar e vizat într-un dosar penal. Ce părere aveți despre asta?

Localnică: Care a fi, mie mi-i totuna. 

Reportera ZdG: Cum vi se pare, ce mesaj transmite un primar care e acuzat că ar fi omorât un copil?

Localnică: Eu nu vă pot spune acum, că mi-i jale de copilașul acesta, da nu vă pot spune, nu mă vâr la așa ceva.

Și Maria, o altă pensionară din sat, susține că nu se poate pronunța asupra accidentului care i-a luat viața copilului de 14 ani.

Reportera ZdG: E un primar bun?

Maria: A fost bun, dar și-a pierdut „avtoritetul” (autoritatea, n.r.)

Reportera ZdG: De ce?

Maria: Ei, cu cazul ista pe care-l are, nu se știe încă ce o fi, dar așa, el era organizator bun.  De ce l-au votat și a doua oară?

Reportera ZdG: Dar vi se pare normal ca o persoană care-i învinuită, singura învinuită  într-un dosar penal, să preia funcția de primar?

Maria: Eu nu pot să spun nimic, cum o să hotărască oamenii din sat. Oamenii nu zic nimic. Noi nu am fost acolo, nu știm nimic. Numai ei știu ce a fost, dar noi nu știm nimic.

„El numai că a fost cu greșeala asta, dar așa, el tare bun a fost și este. A greșit greșeala asta, dar așa, e tare bun”, spune o altă localnică. Întrebată dacă i se pare corect ca Nicanor Ciochină să fie primar, de vreme ce este învinuit într-un dosar penal, și această localnică răspunde în grabă și pleacă. „Aici nu judec eu, are cine judeca”, spune femeia. 

Unii săteni se tem să vorbească: „Ei, nu știu, dar să nu aibă ură cu dânsul, cu omul”

O mare parte dintre localnicii abordați, auzind tema despre care vrem să discutăm, au refuzat să apară în fața camerei de luat vederi.

„Nu vrem să vorbim, mai bine. Nu am părere  chiar bună că el a revenit. Fiecare trebuie să răspundă pentru faptele lui, așa consider eu”, ne-a spus un tânăr sub protecția anonimatului. 

Un alt bărbat a răspuns: „Nu vrem noi să vorbim. Vorba multă – ochiul vânăt.”

Ion, pensionar, este printre puținii localnici din Boldurești care a spus fără perdea ce crede despre cele întâmplate, chiar dacă a lucrat împreună cu Ciochină. 

Reportera ZdG: Domnul Ciochină e vizat într-un dosar penal – că ar fi omorât un copil de 14 ani…

Ion: Știm de asta. Și vrea să mai fie primar adică?

Reportera ZdG: Da, așa spune lumea.  

Ion: Nu știu, eu aș socoti că nu ar trebui treaba asta să mai fie. 

Reportera ZdG: De ce?

Ion: Pentru că a ucis băiatul și el trebuie să facă pedeapsa lui, iată ce. El o să-mi zică mie, știu precis, că eu am lucrat cu dânsul aici o grămada de ani de zile. Eu am lucrat aici, la primărie, 17 ani de zile. Și deam aici eu cum pot să spun – lumea depinde cum l-a vota, eu nu pot să vă spun aici nimic. 

Și Ion confirmă spusele Raisei cu referire la oamenii din localitate. 

Ion: Eu cu dânsa nu am stat de vorbă, cu nevasta asta, dar după cum am înțeles din vorbă, nu are susținere. 

Reportera ZdG: Dar de ce se întâmplă asta?

Ion: Cum să vă spun? Îs multe de vorbit, dar nu trebuie eu, cap o să mă…

Reportera ZdG: Dar nu prea vrea lumea să vorbească în sat…

Ion: Nu prea vor, știu de asta, că nu-i prima dată asta. 

Reportera ZdG: De ce?

Ion: Aici de mai de multe nu vor să vorbească, ca și cum se tem, iată de ce. 

Reportera ZdG: Se tem de primar, de actualul primar?

Ion: Ei, nu știu, dar să nu aibă ură cu dânsul, cu omul.

Am ajuns la casa lui Nicanor Ciochină, dar nu am găsit pe nimeni acasă. Pe aceeași uliță l-am întâlnit din nou pe polițist, dar ne-a oferit același răspuns: „Nicidecum nu-l am (numărul de telefon al lui Nicanor Ciochină, n.r.).” 

Am revenit la primărie și, într-un final, o funcționară a acceptat să ne ofere numărul de telefon. L-am sunat pe Nicanor Ciochină de câteva ori, dar nu ne-a răspuns. I-am lăsat un mesaj că suntem la primărie și vrem să discutăm. A răspuns mult după ce am ieșit din primărie și din sat. A scris că „este ocupat până la ora 16:30”. Întrebându-l dacă la 16:30 îl găsim la primărie, acesta a răspuns – „la telefon”. 

Primarul inculpat acuză jocuri politice: „Deja ați bulversat tot satul”

L-am telefonat la ora 16:30. Într-un final, Nicanor Ciochină a răspuns, dar a accentuat că „este la telefon”, a oferit un răspuns confuz cu privire la faptul dacă este în sat sau nu și a amintit de prezumția nevinovăției.

Reportera ZdG: Domnule Ciochină, sunteți la primărie?

Nicanor Ciochină: Nu sunt la primărie, sunt la telefon.

Reportera ZdG: La telefon, de ce așa? 

Nicanor Ciochină: Dacă veneați mai dimineață, mă găseați la primărie, dar am plecat și…

Reportera ZdG: Nu sunteți în sat, da?

Nicanor Ciochină: Acuș o să fiu în sat. Îs în sat, practic, dar am fost, am multe activități.

Reportera ZdG: Voiam  să vă întreb dacă considerați că este corect dvs., fiind vizat într-un dosar penal, să îndepliniți în continuare funcția de primar interimar?

Nicanor Ciochină: Am răspuns de zeci de ori la întrebarea asta. Este prezumția  nevinovăției, eu pledez ca să fie respectată și nu faceți politică din… deja ați bulversat tot satul.

Totodată, Ciochină ne-a reproșat că „facem știri peste știri atât timp cât are loc procesul de judecată”. Despre cele întâmplate în urmă cu un an, Ciochină a răspuns că este „la comanda politică a băieților care se vor la primărie, o răfuială dintre partea lui Andronache (șeful actual al Inspectoratului de Poliție Nisporeni, Sergiu Andronache, n.r.) Totodată, Ciochină a spus că și mama lui Mihai, Raisa, ar fi atrasă în aceste jocuri politice. 

„Mama lui Mihăiță a fost atrasă tot în jocurile politice de către anumite persoane de aici din sat. Mama lui Mihăiță vorbește mai mult despre funcția de primărie decât ceea ce se întâmplă la judecată. Deci, face anumite comentarii că nu trebuie sa fie la primărie, că nu trebuie să fie la primărie. Da, eu înțeleg, dar asta o face la comanda altor persoane. Procesul trebuie să meargă, doar organele de drept să se expună, nu presa și nu politicul.”

Totodată, Ciochină s-a plâns că un an de zile s-a aflat în arest la domiciliu – „Vă pare normal ca un an de zile să fii în arest? Vă pare normal?” , în timp ce, cum spune Raisa, de un an și două luni, Mihai se află… într-o margine de cimitir. 

Reportera ZdG: Sunteți primar într-un sat în care s-a produs o tragedie. Ce puteți să ne raportați pe acest caz? Ce s-a întâmplat în februarie 2024?

Nicanor Ciochină: Nu vă pot raporta nimic, fiindcă merge procesul de judecată, unde acolo o să fie expuse toate probele.

ZdG l-a contactat pe Sergiu Andronache pentru a comenta cele invocate de Ciochină, dar șeful Inspectoratului de Poliție Nisporeni a replicat că nu face declarații pe perioada procesului de judecată.

Nicanor Ciochină este învinuit că pe 19 februarie 2024 l-a accidentat mortal pe Mihai Beșliu și a fugit de la locul faptei. Potrivit anchetei, înainte de a fi prins, pe 21 februarie, primarul din Boldurești ar fi încercat să ascundă urmele accidentului, înscenând o altă coliziune cu implicarea mașinii deteriorate. Ulterior, a fost reținut și complicele lui Ciochină, un medic stomatolog, Ion Andronachi. Acesta l-ar fi ajutat pe Ciochină să găsească o mașină identică celei implicate în accident și să monteze plăcuța cu numărul de înmatriculare pe o altă mașină. Andronachi riscă până la trei ani de închisoare, iar Nicanor Ciochină – până la șapte ani de pușcărie. Înainte de a ajunge primar, Nicanor Ciochină a fost, timp de cinci ani, șeful Inspectoratului de Poliție Nisporeni.