UPDATE „Purtăm banderola albă fără să oprim activitatea instanțelor”. Protestul judecătorilor privind salarizarea magistraților. CSM declară că „respectă dreptul judecătorilor de a-și exprima liber și pașnic revendicările profesionale”

Astăzi, 12 octombrie, judecătorii încep să poarte timp de 30 de zile banderola albă pe mantie în cadrul unui protest privind salarizarea magistraților. Judecătorii contestă formula de salarizare propusă în proiectul Ministerului Finanțelor, despre care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avertizat că le-ar diminua valoarea salarială în raport cu responsabilitățile funcției.

Judecătoarea Mariana Stratan a scris că „purtăm banderola albă fără să oprim activitatea instanțelor, pentru că dosarele oamenilor rămân prioritatea noastră”. Potrivit magistratei, la 5 octombrie, „împreună cu colegul meu, judecătorul Ion Chirtoacă, am depus o solicitare la Consiliul Superior al Magistraturii. Aceeași solicitare am expediat-o asociațiilor profesionale: Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Asociația «Vocea Justiției». Ne bucură că ambele asociații au reacționat și contribuie în continuare la organizarea protestului pașnic”, a menționat judecătoarea.

Contactat de ZdG, președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că Consiliul Superior al Magistraturii „respectă această poziție a judecătorilor și forma de exprimare a acesteia, întrucât vorbim de un protest fără a perturba activitatea instanței”.

UPDATE 16:03 CSM a emis un comunicat de presă în care a menționat că „respectă dreptul judecătorilor de a-și exprima liber și pașnic revendicările profesionale, în condițiile legii, și înțelege preocupările generate de modul de reflectare a statutului și responsabilităților funcției judiciare în proiectul de reformă a sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar”.

„Prin avizul din 29 septembrie 2026 asupra proiectului de lege, CSM a formulat obiecții și propuneri concrete privind asigurarea unei remunerări echitabile, adecvate statutului constituțional al judecătorilor și responsabilităților personalului din sistemul judecătoresc. CSM consideră că formula de salarizare trebuie să reflecte în mod corespunzător specificul funcției judiciare, să contribuie la consolidarea independenței justiției și să asigure capacitatea sistemului judecătoresc de a atrage și menține profesioniști calificați. În această etapă, CSM își continuă demersurile instituționale și dialogul cu autoritățile competente pentru identificarea unor soluții concrete la problemele semnalate. Consiliul va urmări în ce măsură obiecțiile și propunerile sale vor fi reflectate în procesul de definitivare a proiectului de lege.

CSM reafirmă că susținerea unor condiții adecvate de remunerare a judecătorilor este o chestiune ce ține de buna funcționare a justiției și de protejare a independenței acesteia. Revendicările profesionale trebuie examinate cu seriozitate, iar soluțiile adoptate trebuie să ofere un răspuns echitabil și sustenabil preocupărilor corpului judecătoresc”, scrie CSM.

Știrea inițială…

Judecătoarea Mariana Stratan a precizat că judecătorii nu cer „privilegii, ci respectarea unor standarde și a unor hotărâri care există deja. Consiliul Europei recomandă ca remunerarea judecătorilor să corespundă profesiei și responsabilităților lor și să fie suficientă pentru a-i proteja de influențe asupra deciziilor”.

Reacția președintelui CSM

Președintele CSM, Sergiu Caraman a declarat că Consiliul se află în discuții cu Guvernul și Parlamentul pentru a găsi o soluție în ceea ce privește salarizarea judecătorilor.

„Noi am exprimat îngrijorarea, inclusiv în una din ședințele anterioare, când am avizat acel proiect de lege privind salarizarea. Am arătat, în special, dezacordul nostru față de poziționarea judecătorului reieșind din statutul său constituțional, am lansat anumite discuții, suntem în plin proces de a discuta acest proiect de lege și noi salutăm deschiderea Executivului și Parlamentului pentru a avea aceste discuții și a găsi o formulă potrivită în ceea ce privește salarizarea judecătorilor. De altă parte, noi încurajăm și am spus-o și în ședința anterioară, că apreciem faptul că judecătorii au o poziție.

Consiliul Superior al Magistraturii respectă această poziție a judecătorilor și forma de exprimare a acesteia, întrucât vorbim de un protest fără a perturba activitatea instanței. Nu vorbim de grevă în sensul Codului Muncii și asupra aspectului ăsta, important și esențial, a și atras atenția Consiliul Superior al Magistraturii judecătorilor: că sunteți în drept să vă exprimați nemulțumirea față de un proiect sau altul de lege sau față de o reformă sau alta, doar că această nemulțumire nu trebuie să îmbrace forma unei greve, adică să fie sistată cumva activitatea de înfăptuire a justiției, pentru că lucrul ăsta este ilegal și neconstituțional.

Și, atâta vreme cât judecătorii vor să-și exprime opinia pe un subiect sau altul, într-un stat de drept nu au decât s-o facă și spuneam că Consiliul Superior al Magistraturii, în principiu, a încurajat de-a lungul timpului libertatea de exprimare, inclusiv în rândul judecătorilor și este o formă de exprimare a nemulțumirii de către judecători și, după cum, după cum vă spuneam, noi suntem în plin proces de discuție și eu sper că noi reușim să identificăm o soluție cea mai potrivită pentru acest subiect”, a declarat Caraman.

Legea salarizării

Anterior, pe 29 septembrie, CSM a cerut revizuirea prevederilor care vizează judecătorii și personalul sistemului judecătoresc din proiectul noii legi a salarizării în sectorul public. Reprezentanții instituției au menționat într-un comunicat faptul că formula propusă „accentuează degradarea poziției salariale a judecătorului în raport cu responsabilitatea funcției și riscă să adâncească deficitul de judecători, prin diminuarea atractivității profesiei și a capacității sistemului de a recruta și menține personal calificat”.

„Astfel, pentru un judecător cu o vechime de până la opt ani, fără evaluare, majorarea ar ajunge la aproximativ 560 de lei, raportat la valorile de referință indicate în nota informativă.

În opinia CSM, această formulă continuă tendința de diminuare a poziției salariale a judecătorului și nu reflectă responsabilitatea exercitării autorității judecătorești, una dintre cele trei puteri ale statului.

Problema este cu atât mai importantă în condițiile deficitului de judecători cu care se confruntă instanțele. Sistemului îi sunt cerute în același timp rezultate privind volumul și rata de examinare a cauzelor, respectarea termenelor și calitatea hotărârilor. CSM avertizează că un nivel de salarizare neatractiv poate reduce capacitatea sistemului de a ocupa funcțiile vacante și de a menține personal calificat”, se spune în comunicatul publicat în septembrie.

Ce propune CSM

CSM a propus majorarea cu zece clase a poziției de salarizare a judecătorului, astfel încât „salarizarea să pornească de la nivelul celei a secretarului general de stat, precum și revizuirea coeficientului de salarizare”. CSM mai propune acordarea unor sporuri pentru performanță, volumul de lucru și accesul la informații cu secret de stat, precum și majorarea clasei și a coeficientului de salarizare pentru grefieri și asistenți judiciari.

Printre propuneri se mai numără includerea angajaților CSM în anexa aferentă sistemului judecătoresc, extinderea asupra personalului din justiție a unor beneficii salariale acordate altor instituții publice și includerea unui reprezentant al CSM în comitetul care va stabili funcțiile greu de ocupat.

Ultima propunere vizează în special instanțele în care concursurile pentru ocuparea funcțiilor rămân în mod repetat fără candidați, astfel încât acestea să poată beneficia de mecanismele de stimulare prevăzute pentru alte categorii de angajați.

CSM invocă și diferența față de standardul de salarizare raportat la salariul mediu pe economie, prevăzut anterior pentru judecători. Potrivit CSM, dacă acest standard ar fi fost menținut, salariul unui judecător din prima instanță ar fi ajuns în prezent la aproximativ 52 200 de lei.

În cadrul ședinței, cu 12 voturi „pentru”, Consiliul a avizat proiectul, cu propunerile formulate, solicitând obținerea opiniilor Comisiei Europene și ODIHR cu privire la proiect, inclusiv în ceea ce privește poziționarea judecătorului în sistemul public de salarizare și conformitatea acesteia cu standardele europene.