Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Reacții față de proiectul PAS…

Reacții față de proiectul PAS privind trecerea spitalelor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății: „Decizia unilaterală a Guvernului – cea mai mare problemă a inițiativei”

Imagine-simbol

Proiectul propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) care prevede trecerea spitalelor raionale din gestiunea consiliilor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății a provocat mai multe reacții în spațiul public.

În timp ce Dan Perciun, deputat majorității parlamentare care a înregistrat proiectul de lege și Ala Nemerenco, ministra Sănătății susțin că măsura va crește calitatea serviciilor pentru pacienți, prin majorarea investițiilor și va duce la asigurarea unei planificări sistemice a serviciilor și la creșterea calității managementului spitalicesc, Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale (CALM) consideră că cea mai mare problemă a acestei inițiative este „decizia unilaterală” a guvernului de a trece proprietatea din subordinea raioanelor în subordinea autorităților centrale.

Un proiect similar a fost propus spre aprobare încă în 2017 de către Partidul Democrat, aflat atunci la guvernare. El însă nu a ajuns să fie aprobat, fiind criticat chiar de către actuala ministră a Sănătății, pe atunci expertă. 

Argumentele PAS și ale ministrei Sănătății

Ministra Ala Nemerenco și președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun au anunțat, pe 13 decembrie, o inițiativă prin care spitalele raioanele urmează să treacă în gestiunea Ministerului Sănătății.

Dan Perciun: „Astăzi, avem o situație când fondatorii spitalelor raionale, consiliile raionale nu fac investiții și nu asigură un management calitativ. Oamenii suferă din cauza lipsei medicamentelor, a organizării proaste, a echipamentelor depășite și condițiilor nesatisfăcătoare. Spitalele sunt finanțate preponderent de către CNAM și Ministerul Sănătății, însă sunt gestionate la nivel local, fără posibilitatea unui control real al calității serviciilor. Ministerul a investit prin proiecte internaționale peste 1 miliard de lei în dotarea acestora în ultimul an, în timp ce consiliile raionale rareori au contribuit cu mai mult de 3% din bugetul instituției”.

Deși sunt obligate să investească în infrastructura spitalelor, investițiile făcute de APL sunt derizorii. De exemplu, în 2020, Consiliul Raional Basarabeasca a alocat 0,8% resurse în raport cu bugetul total al spitalului, Consiliul Raional Briceni – 0,9%, Consiliul Raional Cahul pentru un spital atât de mare – doar 1,5%. În total, pentru anul 2020 investițiile consiliilor raionale au constituit 76 mln. lei, iar în 6 luni 2021 – 35 mln. lei.

Deputatul a mai menționat că toate spitalele raionale vor continua să funcționeze și, mai mult ca atât, investițiile în aceste instituții vor crește pentru a asigura servicii calitative pentru populație, conform profilului și capacității fiecărui spital.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco: „Spitalele raionale activează într-o infrastructură învechită, cu rețele inginerești vechi. Aceasta duce la un risc permanent de infecții. Se atestă o lipsă de echipamente esențiale, nemaivorbind de echipamente performante. Ca rezultat avem o calitate joasă a serviciilor medicale, care duce și la lipsa cadrelor medicale. Proiectul vine să susțină eficientizarea managementului spitalelor raionale, care deseori este influențat politic. Ceea ce ne dorim este depolitizarea sistemului de sănătate”.

Reacții față de inițiativa privind trecerea spitalelor în subordinea Ministerului Sănătății

Proiectul privind trecerea spitalelor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății a stârnit mai multe critici și din partea reprezentanților CALM și a unor formațiuni politice. Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), susține că cea mai mare problemă a acestei inițiative este „decizia unilaterală” a guvernului de a trece proprietatea din subordinea raioanelor în subordinea autorităților centrale, fără să existe o decizie a autorităților locale de nivelul doi privind transmiterea acestor bunuri.

„Este periculos ceea ce se face în raport cu proprietatea. Este nevoie de o soluție mai sistemică și această soluție trebuie căutată în reorganizarea raioanelor de nivelul doi. Noi am propus Guvernului o soluție în acest sens, care se numește municipalizarea, în rezultatul căreia centrele raionale devin municipii și dispar raioanele ca structuri deja depășite. În cazul dat este posibil de discutat depsre statutul spitalelor, inclusiv măsurile pe care vrea să le întreprindă ministerul sănătății prin această inițiativă. Dar fără aceste lucruri, în modul cum este acum prezentată inițiativa, credem că o să genereze probleme de ordin juridic și o să creeze tensiune în relațiile cu autoritățile locale de nivelul doi.

(…) Conform legii, mai ales când este vorba despre proprietate, trebuia să existe o înțelegere din ambele părți. De exemplu, raioanele adoptă decizia de transmite aceste bunuri pentru o mai bună administrare către Guvern, iar cei de la centru trebuia să adopte o decizie că acceptă aceste bunuri. (…) Este nevoie de decizia proprietarului, în cazul dat este vorba despre administrația locală de nivelul doi, raioanele. În cazul dat, se primește situația că guvernul îi lipsește în mod unilateral de proprietate. Anume acest aspect este cel mai problematic în toată inițiativa aceasta.

(…) Această abordare în raport cu proprietatea este periculoasă. În cazul dat Guvernul trebuie să lase în pace proprietatea, să excludă din proiectul de lege tot ce înseamnă proprietatea și să se focuseze pe problemele privind activitatea acestor instituții”, a declarat pentru ZdG Viorel Furdui, directorul executiv CALM.

Reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) susțin că scopul real al modificărilor legislative ar fi plasarea, pe criterii politice, a persoanelor loiale în fruntea spitalelor „și nici pe departe îmbunătățirea calității serviciilor”.

„Rolul Ministerului Sănătății este de a elabora politici în domeniul pentru a asigura calitatea serviciilor spitalicești și nu rolul de “intendent” al clădirilor.

(…) Faptul că Centrele Medicilor de Familie din teritoriu duc lipsă acută de medici de familie nu-i deranjează pe cei de la minister, îi deranjează mai mult faptul că nu pot să-și plaseze în fruntea spitalelor, pe criterii politice, persoanele loiale lor, fapt ieșit în evidență în ultimul timp în procesul de organizare și anulare a mai multor concursuri. Acesta este scopul acestor modificări legislative și nici pe departe îmbunătățirea calității serviciilor”, se arată într-o reacție a Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

Reprezentanții Partidului Schimbării susțin că „depolitizarea promisă de PAS s-a transformat în politizarea sistemului, în cazul dat a sistemului sănătății publice”.

„Problema în medicină este cu mult mai profundă și serioasă și nu se rezumă la cine controlează administrativ spitalele raionale. Cea mai mare problemă este insuficiența cadrelor, insuficiența de finanțare, calitatea precară a serviciilor și managementul spitalicesc, care nu se rezolvă prin astfel de “ inițiative”

Ministerul trebuie sa iasă cu viziune de reforma managerială fundamentală a sistemului de sănătate publică, prin care să fie făcută o distribuție clară a rolului si competențelor spitalelor raionale, municipale și celor regionale”, potrivit unui comentariu al Partidului Schimbării.

Guvernarea PDM a propus, în 2017, un proiect similar privind reforma spitalelor

În 2017, un proiect similar a fost propus de Partidul Democrat, condus atunci de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre proiectul privind reforma spitalelor, anunțat la 27 iunie 2017 de către Ministerul Sănătății.

Atunci, Ala Nemerenco, actuala ministră a Sănătății, a declarat pentru ZdG că reforma propusă de PDM, „ar fi băgat absolut toate spitalele din țară (cu singura excepție a celor departamentale) sub un singur Fondator – Ministerul Sănătății. Autorii inițiativei propuneau atunci ca toate bunurile (clădiri, echipamente, etc) cât și terenurile să fie transmise cu titlu gratuit din proprietatea autorităților publice locale în cea a statului, venind cu modificări și la Legea nr.91 din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor”.

Într-un interviu pentru Europa Liberă Nemerenco spunea că „peste tot în lume Ministerul Sănătății este autoritatea responsabilă de crearea politicilor şi strategiilor de sănătate şi nicidecum de o agenție de gestionare a zeci şi zeci de spitale, cu problemele lor, cu numiri de conducător şi alte probleme pe care fondatorul trebuie să le rezolve. În funcția fondatorului nu intră doar să ofere bani pentru reparații. El trebuie să aibă implicări mai profunde în sănătatea comunităților”.

(…) Nu exclud că sunt şi aici niște interese. Este vorba de terenuri, proprietăți semnificative. Nu sunt proprietăți care pot fi trecute în privat. Cum ele vor fi transmise nu e clar. Totul se face într-un tunel, într-o ceață totală. Sunt foarte multe întrebări care trec în partea privatului, interesului şi politicului. Îmi fac dubii că este o viziune profesionistă. Este o viziune mai mult politică şi de profit”, declara în 2017 Ala Nemerenco.

Am solicitat o reacție de la Ministerul Sănătății în contextul declarațiilor făcute în 2017 de Ala Nemerenco. Iată ce a declarat pentru ZdG șefa Serviciul informare și comunicare cu mass-media a Ministerului Sănătății, Elena Mudrîi: „Doamna ministră, în anul 2017, și-a expus opinia, solicitată de mass-media, asupra reformei propuse atunci în Parlament cu privire la crearea a tocmai 17 spitale regionale într-o țară atât de mică ca Republica Moldova, în timp ce România iniția la acel moment crearea a doar trei spitale regionale. De asemenea, a oferit explicații ce înseamnă și în ce constă regionalizarea serviciilor, exprimându-și dezacordul cu privire la transferul absolut al tuturor instituțiilor de asistență medicală primară din țara la minister”.

Parlamentul va organiza dezbateri publice pe marginea inițiativei care prevede trecerea proprietăților și bunurilor spitalelor raionale în gestiunea statului

Joi, 15 decembrie, ministra Sănătății a anunțat că marți, 20 decembrie, Parlamentul va organiza dezbateri publice pe marginea proiectului de lege. Potrivit ministrei, cei care au o altă părere referitor la această inițiativă și-o pot expune în cadrul audierilor publice și îndeamnă președinții și vicepreședinții de raioane „să nu hărțuiască colectivele medicale, să nu incite la greve, să nu pună presiune pe directorii” instituțiilor medicale.

„Și vă rog cei mai activi, acolo pe la Cimișlia, încetați speratul cu „catastrofele” care vin să afecteze spitalul raional. Aș vrea sa priviți mai jos în poze cum arată „catastrofele” din spitalele republicane – dacă de ea vă e frică, pai într-adevăr, așa ceva ne dorim în toate spitalele. Și alături poze din spitale raionale. Cetățenii noștri au dreptul la servicii accesibile și de calitate”, a scris pe Facebook ministra Sănătății, Ala Nemerenco, numită în aceasta funcție de PAS.