Lipsiți, fără motive, de dreptul de a părăsi regiunea sau de a se întoarce acasă, cu detenție sau dosare penale pentru criticarea regimului: CtEDO examinează 19 plângeri din stânga Nistrului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernelor R. Moldova și Federației Ruse un set de 19 cauze ce vizează pretinse încălcări ale drepturilor fundamentale comise în regiunea transnistreană (teritoriu al R. Moldova aflat de facto sub controlul autorităților autoproclamate din așa-numita „Republica Moldovenească Nistreană”).
Potrivit Curții, reclamațiile formulate de cetățenii și organizații din stânga Nistrului se referă în principal la lipsa accesului la instanțe legale în regiune (încălcarea dreptului la un proces echitabil). De asemenea, reclamanții invocă restricții ilegale și ingerințe în exercitarea altor drepturi fundamentale: dreptul la respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire pașnică, dreptul de proprietate și libertatea de circulație. O altă problemă comună tuturor cauzelor este absența unor remedii efective interne pentru aceste pretinse violări ale drepturilor, având în vedere situația juridică din regiunea transnistreană.
Comunicarea cauzelor a avut loc la 26 noiembrie 2025, iar detaliile acestora și întrebările adresate părților au fost publicate de CtEDO la 15 decembrie, a anunțat într-un comunicat de presă asociația Promo-LEX, care asistă reclamanții din 8 cauze.
Cauzele comunicate (reclamanți reprezentați de avocați Promo-LEX)
În 8 cauze reclamanții sunt asistați de avocații Promo-LEX Alexandru Postică, Nicoleta Hriplivîi și Vadim Vieru.
Driucenco c. Republica Moldova și Rusia – Reclamanul Anton Driucenco, cetățean al R. Moldova, s-a plâns că i-a fost sechestrat ilegal autoturismul de către așa-numitele autorități din regiunea transnistreană, în 2017, fără a beneficia de o soluționare judiciară echitabilă. Instanțele transnistrene i-au respins acțiunile privind anularea sechestrului și despăgubiri, fără a-l cita corespunzător la ședințe și invocând lipsa probelor dreptului său de proprietate. De asemenea, plângerile adresate autorităților constituționale (Procuratura din R. Moldova și cea din Federația Rusă) nu au avut rezultat. Drepturi invocate: Art. 6 §1 (lipsa unui tribunal legal constituit; proces inechitabil) și Art. 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul de proprietate – sechestrarea nelegală a bunului personal).
Carp c. Republica Moldova și Rusia – Olga Carp, domiciliată în stânga Nistrului, a fost condamnată în 2020 de o „instanță” transnistreană la închisoare cu suspendare și amendă, pentru presupuse fapte de fraudă, și i s-a interzis să părăsească regiunea timp de doi ani. Reclamanta susține că procesul s-a desfășurat într-o jurisdicție nelegitimă și că interdicția de a părăsi regiunea reprezintă o încălcare a libertății de circulație. Deși autoritățile constituționale ale R. Moldova au deschis o anchetă penală în urma plângerii sale, aceasta stagna, iar demersurile către Ambasada Rusiei au rămas fără efect. Drepturi invocate: Art. 2 al Protocolului nr. 4 (libertatea de circulație – restricția de a părăsi regiunea) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Timuș c. Republica Moldova și Rusia – Victor Timuș, veteran al războiului de pe Nistru și militant pentru drepturile omului, a fost expulzat din regiunea transnistreană în august 2020 și i s-a interzis reîntoarcerea timp de trei ani, fără a i se comunica motivele. Ordinul de interdicție de intrare emis de administrația de facto i-a încălcat, conform plângerii, dreptul de a avea acces la locuința și familia sa din regiune. Eforturile sale de a obține informații sau revocarea interdicției, inclusiv plângeri către așa-zisul Minister de Interne local și autoritățile Federației Ruse, au fost respinse, iar Procuratura din R. Moldova a inițiat o cercetare penală ce rămâne în derulare. Drepturi invocate: Art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie – refuzul accesului la domiciliu), Art. 2 al Protocolului nr. 4 (libertatea de circulație – interdicția de intrare în regiune) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Ermurachi c. Republica Moldova și Rusia – Mihail Ermurachi, jurnalist pensionar din Tiraspol, a fost sancționat contravențional pentru criticarea liderului regimului transnistrean într-o conversație privată. În iulie 2021, o pretinsă instanță locală l-a amendat cu echivalentul a 500 de euro pentru „insultarea” liderului, fără a motiva decizia. Contestațiile sale au fost respinse fără examinare, sub pretextul că ar conține formulări ofensatoare la adresa administrației de facto. Plângerea arată că această pedeapsă, agravată ulterior prin înlocuirea amenzii cu 8 luni de detenție, încalcă libertatea de exprimare, iar lipsa unei căi de atac reale în regiune încalcă dreptul la un recurs efectiv. Drepturi invocate: Art. 10 (libertatea de exprimare – pedeapsă pentru opinii critice) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Victoria-Cocieri S.R.L. c. Republica Moldova și Rusia – Societatea comercială „Victoria-Cocieri” S.R.L., înregistrată în satul Cocieri, reclamă îngrădiri abuzive ale dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le arendase în regiunea transnistreană. Între 2014 și 2018, companiei i s-a refuzat accesul la terenurile agricole pe motivul controlului de către „grănicerii” regimului, iar ulterior accesul a fost condiționat de obținerea unei licențe de la autoritățile autoproclamate. Plângerile companiei adresate autorităților constituționale au determinat inițierea unei anchete penale (încă nefinalizată), iar demersurile către Procuratura Federației Ruse și Ambasada Rusiei nu au adus vreo soluție. Drepturi invocate: Art. 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul de proprietate – privarea de folosință a bunurilor) și Art. 13 (lipsa unui recurs efectiv).
Garmaș c. Republica Moldova și Rusia – Nicolai Garmaș, locuitor din Bender, a fost reținut arbitrar de miliția transnistreană în ianuarie 2021 și ulterior eliberat, fiind însă pus sub interdicție de a părăsi regiunea. Plângerea susține că interdicția i-a fost prelungită abuziv după ce Garmaș a depus o plângere de rele tratamente (susținând că a fost maltratat de un anchetator local). În loc să investigheze acuzațiile sale, administrația de facto l-a acuzat la rândul lor de denunț calomnios și i-au menținut restricția de circulație, încălcându-i astfel drepturile. Între timp, autoritățile constituționale au deschis un dosar penal pentru violare de domiciliu legat de incursiunea forțelor transnistrene, iar procedurile penale împotriva sa în stânga Nistrului sunt în curs. Drepturi invocate: Art. 2 al Protocolului nr. 4 (libertatea de circulație – interdicția de a părăsi regiunea) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Moșneaga c. Republica Moldova și Rusia – Oleg Moșneaga, fost ofițer al așa-zisei „poliții de frontieră” transnistrene, s-a pomenit în iulie 2018 cu interdicția de a mai intra în regiunea transnistreană, fiind astfel separat de familia și domiciliul său din stânga Nistrului. Nicio justificare nu i-a fost oferită pentru această măsură. Demersurile mamei sale (rezidentă în regiune, grav bolnavă) și ale sale proprii către administrația de facto, cerând ridicarea interdicției, nu au avut succes. Autoritățile constituționale din Chișinău au inițiat o anchetă, însă până în prezent reclamantul nu a obținut remedierea situației. Drepturi invocate: Art. 8 (dreptul la respectarea vieții de familie – imposibilitatea de a-și vedea familia și de a avea acces la casă), Art. 2 al Protocolului nr. 4 (libertatea de circulație – interdicția de intrare în localitatea de baștină) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Samonii c. Republica Moldova și Rusia – Alexandr Samonii, fost consilier orășenesc la Tiraspol din partea opoziției și jurnalist, a părăsit în iunie 2020 regiunea transnistreană după ce așa numitele autorități locale i-au intentat un dosar penal de „extremism” pentru un comentariu critic publicat online. Având imunitate locală în calitate de ales local, Samonii a evitat reținerea prin plecarea sa de pe teritoriul controlat de regim. Plângerea sa indică faptul că procedurile penale inițiate în stânga Nistrului urmăresc să-l reducă la tăcere pentru opiniile exprimate și constituie o persecuție politică. Autoritățile ruse au refuzat să examineze plângerile sale, în timp ce organele de drept ale R. Moldova au deschis un dosar penal privind presupusele abuzuri comise în acest caz. Drepturi invocate: Art. 10 (libertatea de exprimare – represiune pentru opinii critice, încadrate ca “extremism”) și Art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Promo-LEX, despre importanța protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană
Asociația Promo-LEX, care acordă asistență juridică reclamanților în aceste cauze, subliniază importanța protecției efective a drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Comunicarea cauzelor de către CtEDO ar reprezenta un semnal pozitiv pentru locuitorii de pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale, demonstrând că „nimeni nu este dincolo de protecția Convenției Europene a Drepturilor Omului”.
„Decizia CtEDO de a comunica aceste cauze confirmă că persoanele din stânga Nistrului au dreptul de a-și căuta dreptatea în fața instanțelor internaționale atunci când le sunt lezate drepturile și nu există remedii interne efective. Este un pas important în direcția responsabilizării celor vinovați și al reafirmării faptului că jurisdicția Convenției se extinde și asupra regiunii transnistrene,” a declarat Vadim Vieru, avocat la Promo-LEX.
Organizația atrage atenția că menținerea unui vid de protecție juridică în regiune permite perpetuarea abuzurilor.
