Primul bașcan al Găgăuziei a obținut câștig de cauză la CtEDO contra R. Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a făcut publică hotărârea în cauza Topal c. R. Moldova. Cauza se referă la procedurile judiciare referitoare la dreptul la pensie a reclamantului, fost bașcan al UTA Găgăuzia, informează lhr.md. În cadrul procedurii, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a anulat legea locală, pe care reclamantul și-a bazat pretențiile, astfel instanțele naționale au respins pretențile reclamantului pe motiv că nu mai există nicio bază legală pentru aceastea. Curtea a constatat încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și i-a acordat reclamantului suma de 3 000 euro cu titlu de prejudiciu moral.

Reclamantul, Stepan Topal, a fost primul Bașcan al UTA Găgăuzia, funcție pe care a deținut-o în perioada 1991−1995. La 12 iunie 2001, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat o Lege cu privire la pensionare nr. 36-XIX/II, care prevedea în mod expres că Stepan Topal va beneficia de garanții personale de protecție socială, în special o pensie ce costituie 75% din salariul Bașcanului al UTA Găgăuzia.

În temeiul acestei legi, reclamantul, la 25 aprilie 2003, a iniţiat o acțiune împotriva Comitetului Executiv și Adunării Populare ale UTA Găgăuzia privind recuperarea pensiei personale pe care considera că ar trebui să o primească în temeiul legii locale susmenționate. Totodată, a pretins că nu a primit nicio plată conform legii menționate mai sus, primind doar o pensie pentru limită de vârstă plătită de asigurările sociale.

În decembrie 2003, Judecătoria Comrat a expediat cauza Curții de Apel Comrat pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare cu privire la legalitatea legii. Deși această procedură era pendinte, la 6 februarie 2004 Adunarea Populară a Găgăuziei a abrogat Legea nr. 36-XIX/II cu efect retroactiv, pe motiv că era contrară legislației naționale privind pensiile de asigurări sociale de stat. În consecință, Curtea de Apel a întrerupt procedura de pronunțare a unei hotărâri preliminare, astfel că Judecătoria Comrat, la 16 februarie 2004, a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. Hotărârea primei instanțe a fost menținută de instanțele ierarhic superioare.

Invocând Articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reclamantul s-a plâns că instanțele judecătorești naționale nu au fost independente și imparțiale, au interpretat într-o manieră contradictorie prevederile legii și au abrogat Legea locală nr. 36-XIX/II pe perioada examinării acțiunii sale. De asemenea reclamantul s-a plâns de lipsa unui recurs intern efectiv, în sensul Articolului 13 din Convenție. În cele din urmă, reclamantul a susținut că dreptul său de proprietate a fost încălcat prin neplata pensiei restante pe perioada acțiunii Legii locale nr. 36-XIX/II și ulterioara abrogare a acesteia.

Decizia Curții

Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urma să stabilească dacă anularea legii s-a bazat pe motive convingătoare/impetuoase de interes general. În opinia Guvernului, intervenţia Adunării Populare a fost justificată prin necesitatea de a anula legea locală deoarece era incompatibilă cu legislaţia naţională. Totuşi chestiunea legalităţii respective a fost referită pentru examinare Curţii de Apel Comrat, care este competentă de a soluţiona posibile conflicte dintre actele adoptate de către autorităţile găgăuze şi legislaţia naţională. Totuşi, având în vedere mecanismul pentru evaluarea legalităţii legilor locale în Găgăuzia, care a fost iniţiat în speţă, Curtea nu a fost convinsă de argumentul Guvernului. Mai mult decât atât, Guvernul nu a indicat niciun motiv convingător/impetuos de interes general care putea justifica anularea legii locale respective.

Curtea a reiterat că principiul statului de drept şi noţiunea unui proces echitabil din Articolul 6 din Convenţie exclude orice intervenţie a legislativului – altele decât pe motive convingătoare/impetuoase de interes general – în administrarea justiţiei menite să influenţeze soluţia judiciară a litigiului. Aceasta este aplicabil, de asemenea, şi adunărilor locale sau regionale cu competenţe legislative, cum este Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

Corespunzător Curtea a hotărât că intervenţia Adunării Populare nu a fost justificată de scopurile Articolului 6 § 1 din Convenţie şi a constatat violarea acestei prevederi.  Reclamantul a cerut suma de 9 250 euro cu titlu de prejudiciu material şi 50 000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Curtea i-a acordat suma de 3 000 euro cu titlu de prejudiciu moral.

Sursa foto: gaguzinfo.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Reporter

    vedeti ca CEDo este institutie de buzunar…lu asta io dat 3000 euro daune morale , lui Filat pentru ipteh 350.000 …da voi democratie libertate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *