R. Moldova – de la „democrație defectuoasă” la „regim hibrid”. Cum văd politicienii și experții scăderea nivelului democrației în țară, potrivit analizei The Economist

Unitatea de analize de la The Economist a stabilit că în anul 2025 nivelul democrației în R. Moldova a scăzut față de 2024, de la „democrație defectuoasă” la „regim hibrid”.

Mai mulți exponenți ai opoziției parlamentare și extraparlamentare au crititat actuala guvernare pentru „deteriorarea” imaginii R. Moldova și pentru „o discrepanță tot mai mare între ceea ce este declarat și ceea ce se întâmplă în practică”.

Victor Ciobanu, analist politic, a declarat pentru ZdG că retrogradarea R. Moldova poate fi relaționată cu măsurile luate de autorități în cadrul alegerilor parlamentare din toamna anului 2025, care „din exterior nu dau bine la percepția generală a normelor democratice”.

Alexandru Verșinin: Imaginea externă a Moldovei s-a deteriorat și că partenerii internaționali văd o problemă reală

„Asta înseamnă că, în evaluarea internațională a calității democrației, Moldova nu mai este percepută nici măcar ca o democrație imperfectă, ci ca un stat în care mecanismele democratice funcționează tot mai slab, selectiv și dezechilibrat. Această concluzie nu trebuie tratată ca o simplă notă statistică. Este un verdict politic. Înseamnă că imaginea externă a Moldovei s-a deteriorat și că partenerii internaționali văd o problemă reală în felul în care funcționează pluralismul, guvernarea, libertățile și încrederea democratică. Raportul arată clar că statele sunt evaluate prin cinci piloni: proces electoral și pluralism, funcționarea guvernării, participare politică, cultură politică și libertăți civile. (…) Pentru Moldova, asta înseamnă că retrogradarea lovește simultan în legitimitatea politică, în credibilitatea externă și în încrederea investitorilor”, a scris deputatul „Democrației Acasă”, Alexandru Verșinin.

Olesea Stamate: Am coborât în toate

„E simpatic să vezi cum țări ca Malawi, Senegal și Paraguay urcă din regim hibrid spre democrație defectuoasă, în timp ce țara care este în plin proces de integrare europeană face exact inversul. Am putea desigur să zicem ca metodologia lor e imperfectă. Dar problema e că nu am văzut un index internațional în care Moldova să urce în 2025. Nici indicele percepției coruptei, nici indicele democrației al World Justice Project, nici indicele libertății mass-media de la reporterii fără frontiere, și altele. Am coborât în toate. Deci sigur problema nu e în index-uri, ci în ceea ce se întâmplă la noi în țară”, a scris fosta deputată PAS, Olesea Stamate.

Vlad Filat: Structurile democratice nu lipsesc, însă eficiența lor este pusă sub semnul întrebării.

„Această schimbare nu este una formală, dar reflectă o evoluție îngrijorătoare a modului în care funcționează instituțiile și procesele democratice. Retrogradarea sugerează că mecanismele care ar trebui să asigure echilibrul, transparența și responsabilitatea în exercitarea puterii nu mai produc aceleași rezultate. (…) În esență, situația actuală scoate în evidență o discrepanță tot mai mare între ceea ce este declarat și ceea ce se întâmplă în practică. Structurile democratice nu lipsesc, însă eficiența lor este pusă sub semnul întrebării. Această retrogradare nu este doar o poziționare într-un clasament internațional, este un semnal clar privind direcția în care evoluează sistemul politic. Fără ajustări reale și fără întărirea funcționării instituțiilor, riscul de deteriorare suplimentară rămâne unul cât se poate de concret”, a scris fostul premier Vlad Filat.

Valeriu Pașa: Amenzile pentru corupția electorală nici ele nu au cum arăta drept semn de mare libertate politică

„Incontestabil este faptul că aplicarea măsurilor de combatere a finanțării ilegale și amestecului rusesc în alegeri nu are cum să treacă fără a afecta felul cum este percepută democrația moldovenească. Cel puțin în exterior. Și pe intern mulți cetățeni, nu doar susținătorii înflăcărați a partidelor pro-ruse, nu văd bine decizii de neadmitere și excludere din alegeri în timpul perioadei electorale. Amenzile pentru corupția electorală nici ele nu au cum arăta drept semn de mare libertate politică. Din perspectiva asigurării statului de drept, securității naționale și a supremației legii – sunt plusuri, pentru aspectul democrației – nu dă bine. De aici trebuie să extragem lecția – norma nu trebuie să fie lupta cu efectele, dar lupta cu cauzele. Prevenția cu alte cuvinte. Bandiții și agenții serviciilor rusești trebuie să ajungă la închisoare, nu în alegeri. Curățarea clasei politice de aceste personaje toxice este treaba procurorilor, a anchetatorilor, a judecătorilor nu a Comisiei Electorale Centrale”, a scris expertul WatchDog, Valeriu Pașa.

Victor Ciobanu: Nu văd în asta o mare tragedie

„Acest indicator se măsoară de ani de zile. R. Moldova a fost în categoria democrațiilor defectuoase și acum a retrogradat în regim hibrid. Din câte am remarcat, în descrierea acestui indicator, R. Moldova i s-a imputat că are influențe politice, că am retrogradat la trei sau patru capitole. Cu siguranță, situațiile forțate care au avut loc în cadrul alegerilor parlamentare, atunci când s-au exclus partide din cursă, amendarea în masă a populației pentru corupție electorală, toate acestea, din exterior nu dau bine la percepția generală a normelor democratice. Bănuiesc că aceste episoade au făcut ca R. Moldova să retrogradeze în rating. Nu văd în asta o mare tragedie”, a declarat pentru ZdG, analistul politic, Victor Ciobanu.

Stoianoglo a cerut din nou amnistii pentru cei care și-au vândut votul: „Suntem înainte de Paști”

Deputatul Alexandr Stoianoglo a venit în Parlament cu o inițiativă legislativă care prevedea scutirea de răspundere contravențională a persoanelor amendate pentru vânzarea votului în cadrul rețelei „Șor”. Acesta a cerut din nou o amnistie, invocând apropierea sărbătorilor pascale. Totuși, majoritatea parlamentară nu a inclus proiectul pe ordinea de zi a ședinței din 9 aprilie.

„Prin acest proiect de lege noi putem să eliberăm de la răspundere contravențională oamenii vulnerabili, mame cu copii, pensionari, oameni care au nevoie de susținere din partea Parlamentului. Mai mult decât atât, suntem înainte de Paști și putem veni cu acest gest”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Inițiativa legislativă nu a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 9 aprilie. Majoritatea deputaților a refuzat examinarea proiectului înaintat de Alexandr Stoianoglo, respingând includerea acestuia pe agendă cu 50 de voturi împotrivă.

Investigația Ziarului de Gardă „În slujba Moscovei (II)” a arătat cum înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, chiar și după ce zeci de lideri au fost percheziționați, reținuți și arestați, „rețeaua Șor” a fost mobilizată să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo, pe atunci candidat la șefia statului din partea socialiștilor. 

ZdG a identificat zeci de persoane amendate pentru corupere electorală și a discutat cu acestea despre implicarea lor în „rețeaua Șor”.