Tiraspolul prelungește din nou starea de urgență economică, până pe 12 septembrie
Starea de urgență în economie din regiunea transnistreană a fost prelungită până pe 12 septembrie. Decizia a fost aprobată pe 18 august, în cadrul unei ședințe extraordinare a așa-numitului soviet suprem de la Tiraspol.
Administrația din regiune motivează menținerea regimului prin dificultățile economice cu care se confruntă teritoriul, pe fondul reducerii volumelor de gaze naturale livrate.
Regimul de urgență economică a fost introdus pentru prima dată în decembrie 2024 și s-a menținut până pe 31 august 2025. Ulterior, acesta a fost instituit din nou, începând cu 18 decembrie 2025 și a fost prelungit în repetate rânduri.
Prelungirea anterioară fusese aprobată pe 20 iulie, pentru 30 de zile.
Pe fondul crizei, în regiune se menține un mecanism special de achitare a salariilor în sectorul bugetar. Salariile sunt plătite în două tranșe: prima parte — până la mijlocul lunii, iar a doua — până pe data de 10 a lunii următoare.
Un mecanism similar se aplică și indemnizațiilor de concediu pentru cadrele didactice. Acesta a fost introdus anul trecut.
„Deoarece concediul anual plătit al profesorilor este de 56 de zile sau mai mult, indemnizațiile de concediu nu sunt achitate într-o singură tranșă, ci în două părți egale, în aceleași termene stabilite pentru plata salariilor”, scrie Zona de Securitate.
În luna februarie a acestui an, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat că economia din stânga Nistrului s-a confruntat în anul 2025 cu cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate.
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, susține expertul, a înregistrat anul trecut o scădere dramatică. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori față de 1,9 ori în 2024. Datele estimative arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere a PIB de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a înregistrat o contracție de cel puțin 18% – cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul din stânga Nistrului este mai mic cu 13%, situația economică fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.
Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului
Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului, declară economistul, sunt tot mai accentuate și în ceea ce privește veniturile populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15 700 de lei, în timp ce pe malul stâng a atins doar 7800 de lei – de două ori mai mic. Dacă acum zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ, creșterea fiind de peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1300 de lei pe malul stâng.
