Europeană ca formă, inechitabilă în esență? Majorarea salariilor din sectorul bugetar, între necesitate și corectitudine
De la 1 ianuarie 2027, salariile a peste 172 de mii de angajați din sectorul bugetar vor crește, în medie, cu 15,7 %, în urma reformei sistemului unitar de salarizare care a fost adoptată de Parlament în prima lectură. Creșterile salariale variază între 14,9 % și 36 %, în funcție de domeniu. Cât de echitabile sunt majorările prevăzute de actualul proiect al Legii Salarizării?
Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic „ECONOMICA”

În opinia mea, proiectul este european ca formă, însă inechitabil în esență. Adică, acest proiect al Legii salarizării este european ca arhitectură – grilă unică, sporuri plafonate la 30 %, o parte fixă de cel puțin 70 % și creșteri legate de evoluția economiei. Este exact ceea ce solicită SIGMA și Planul de creștere al UE. Cât de corect este? Corect este doar parțial. Ajustarea remunerațiilor de la vârf, înghețate ani la rând, are logică. Pentru majoritatea salariilor bugetarilor însă, cele circa 15 % în plus abia de recuperează inflația din 2026– 2027, iar costul real va depăși estimarea oficială, care lasă necalculate mai multe măsuri. Cât de echitabil? Echitabil nu este încă. Primele clase ale grilei rămân sub salariul minim, sporul funcționarilor locali va depinde de bugetul primăriei, iar ierarhia în lei o stabilește valoarea de referință, nu responsabilitatea funcției. Reforma rămâne necesară, iar verdictul se poate schimba prin trei ajustări: indexarea salariilor mici odată cu minimul pe economie, evaluarea performanței pe criterii verificabile și un fond de egalizare pentru comunitățile cu venituri reduse.
Dumitru Vicol, analist investițional la o bancă din Marea Britanie

Un bucătar dintr-o instituție publică câștigă astăzi circa 6500 de lei. Din ianuarie, va primi peste 9000. Reforma salarizării crește în medie cu 15,7 % salariile a 172 de mii de bugetari și dă cel mai mult celor plătiți cel mai prost. Deci, e o reformă corectă. Problema însă e în altă parte. Din fiecare 100 de lei încasați, statul dă deja circa 66 pe salarii și ajutoare sociale. În UE, media este de 58, iar în Balcanii de Vest – circa 57. Avem unul dintre cele mai sociale bugete din Europa, iar aceste cheltuieli nu pot fi reduse atunci când nu vin bani.
Și, da, bani s-ar putea să nu vină. O secetă ca cea din 2024, care a ținut economia pe loc, ar lovi din nou veniturile, iar impozitul de 18 % pe profitul băncilor expiră după 2027. Totuși, e bine că Legea spune că salariile cresc doar cât crește economia, dar ar putea exista presiuni ca să crească mai mult și astfel ne-am confrunta cu problema deficitului.
Violeta Crudu, primăriță de Cruzești, vicepreședintă CALM

Voi răspunde făcând trimitere la adresarea privind impactul negativ al reformei sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar asupra personalului autorităților publice locale de nivelul întâi și propunerea de soluționare urgentă a crizei, înaintată autorităților de către Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). În prealabil, CALM a analizat proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar, a calculat salariile mai multor categorii de angajați din primării cu capacitate administrativă diferită și a constatat cu îngrijorare că reforma nu aduce nicio creștere salarială pentru aparatul primăriilor, ci chiar o reducere. Proiectul de lege abrogă prevederile Legii privind descentralizarea administrativă, potrivit cărora putea fi acordată o indemnizație lunară pentru capacitate administrativă de până la 40 % din salariul de bază. Totodată, se legiferează o inechitate teritorială directă. Același specialist, cu aceleași atribuții, va primi sporul în primăria cu venituri și nu-l va primi în cea fără venituri. Pentru majoritatea primăriilor rurale și pentru multe orașe mici, acest spor va exista doar pe hârtie.
CALM consideră că reforma, în forma actuală, nu asigură echitate salarială, ci accentuează diferențele dintre autoritățile publice locale și riscă să determine plecarea personalului calificat. CALM solicită Parlamentului și Guvernului susținerea amendamentelor propuse. Primăriile nu trebuie să fie penalizate salarial pentru capacitatea lor financiară redusă, iar angajații administrației publice locale trebuie să beneficieze de drepturi salariale echitabile și predictibile.
Ion Chișlea, analist economic

Reforma salarizării bugetarilor este necesară, înainte de toate, pentru a readuce mai multă echitate în sistem. Reevaluarea funcțiilor și reconstrucția grilei de salarizare ar trebui să conducă la o regulă simplă: posturile cu un nivel apropiat de complexitate și responsabilitate să fie remunerate comparabil.
Majorările salariale sunt binevenite într-un moment în care sectorul public pierde specialiști și personal calificat, iar pentru mulți tineri perspectiva unei cariere în domenii esențiale, precum educația sau medicina, devine tot mai puțin atractivă. Dar majorările, luate separat, nu sunt suficiente.
Fără un mecanism clar de indexare, inflația poate eroda repede câștigurile obținute prin reformă. În aceste condiții, problema plecării specialiștilor riscă să rămână nerezolvată. Este adevărat că spațiul bugetar este limitat și că indexarea presupune costuri suplimentare pentru stat. Or, fără un mecanism care ar proteja puterea de cumpărare a salariilor, orice majorare riscă să fie doar o recuperare temporară.
Un capitol aparte îl reprezintă salarizarea judecătorilor și procurorilor. Aici autoritățile trebuie să găsească un echilibru: pe de o parte, să ofere o remunerare suficient de atractivă pentru a aduce și păstra în sistem profesioniști bine pregătiți; pe de altă parte, să evite crearea unei categorii privilegiate în raport cu alți angajați din sectorul public.
Este importantă și legătura dintre remunerație, complexitatea funcției și responsabilitatea exercitată. Când această legătură nu este suficient de clară, salariul nu mai reflectă efortul, competența și responsabilitatea asumate, iar un astfel de sistem nu mai oferă stimulente pentru performanță.
Din această perspectivă, reforma încearcă nu doar să majoreze salariile, ci și să refacă ierarhia funcțiilor și să reducă diferențele apărute în timp prin derogări sau valori de referință speciale.
Aneta Grosu