Maia Sandu, la 34 de ani de la războiul de pe Nistru: „În numele celor care au căzut și au luptat, ne asumăm să păstrăm vie flacăra libertății. În fiecare zi”
Președinta Maia Sandu a participat luni, 2 martie, alături de veterani, demnitari și angajați ai instituțiilor de stat, la Marșul Memoriei și la ceremoniile solemne de depunere de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și la Complexul Memorial „Maica Îndurerată”.
„Ziua Memoriei și Recunoștinței nu este doar despre trecut. Este și despre viitor. Este despre valorile care ne definesc. Este despre atașamentul nostru față de libertate, democrație și pace. Este despre locul nostru firesc în familia statelor europene care prețuiesc demnitatea umană și binele comun. Cunoașterea istoriei și a sacrificiilor strămoșilor este o condiție pentru un stat puternic. Fără memorie, nu există identitate. Fără identitate, nu există reziliență. Fără reziliență, nu există securitate”, a menționat șefa statului în mesajul său.
Potrivit Președinției, Maia Sandu a mai subliniat că R. Moldova este și astăzi supusă agresiunii, care are drept scop destabilizarea și divizarea societății.
„R. Moldova nu a râvnit la teritorii străine. Nu a pornit războaie. Și-a apărat doar pământul strămoșesc. Iar nici până astăzi, agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut. Doar metodele s-au schimbat. Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv — un război care țintește memoria și identitatea. Un război care încearcă să relativizeze responsabilitatea, să confunde agresorul cu victima. De aceea, apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale”, a punctat șefa statului.
Totodată, Maia Sandu a reiterat solicitarea fermă a autorităților privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova.
„Cerem cu fermitate retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Evenimentele din 1992 au demonstrat caracterul și voința noastră de a trăi liber. Au arătat că, atunci când libertatea este pusă în pericol, moldovenii știu să se ridice. Și este obligația noastră sfântă să continuăm ceea ce au făcut eroii acelor zile. Să consolidăm democrația, să întărim instituțiile statului, pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și pentru a construi o Moldovă europeană, puternică și prosperă. Și, în numele celor care au căzut și au luptat, ne asumăm să păstrăm vie flacăra libertății. În fiecare zi.”
Potrivit datelor oficiale, 321 de persoane și-au pierdut viața în războiul de pe Nistru din 1992, iar circa o mie de persoane au fost rănite.
Războiul de pe Nistru a durat din martie până în iulie 1992 şi a afectat mai multe localităţi, printre care Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Numărul exact al victimelor nu este cunoscut nici până astăzi, dar, potrivit unor estimări, au murit aproape 300 de combatanţi, 400 de civili din dreapta Nistrului şi peste 800 de persoane originare din regiunea transnistreană.
