„Victimele, inclusiv din cauza fricii sau a prejudecăților sociale, pot nega violența în familie”. Explicațiile unei reprezentante a Asociației Împotriva Violenței în Familie
Elena Munteanu, președinta Consiliului de administrație de la Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, ne-a explicat cum este definită „violența în familie” de legislația națională, ce este un ordin de restricție dar și ce trebuie să cunoască victimele violenței în familie. De asemenea, mai multe asociații au venit cu mesaje publice prin care susțin victimele violenței, în contextul situației care a avut loc pe 25 aprilie, cu implicarea deputatului Vasile Bolea, când copiii au sunat la 112 spunând că „mama este agresată de tata”.
Reprezentanta Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Elena Munteanu, a explicat pentru ZdG ce înseamnă violența în familie prin prisma legislației naționale.
„Dacă se adeverește că, într-adevăr, a fost emis un ordin de restricție de urgență, acest fapt semnifică că, polițiștii au constatat circumstanțe din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente.
Legislația națională definește violenţa în familie ca fiind orice acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral.”
Elena Munteanu ne-a vorbit și despre sancțiunile pe care le riscă cei ce comit acte de violență în familie.
„Violența în familie este sancționată atât contravențional cât și penal. Atunci când sunt provocate vătămări neînsmenate ale integrității corporale, se prevede o sancțiune cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile.
Pentru forme mai grave de violență, Codul penal prevede sancțiunea pentru forma de bază a infracțiunii este pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 4 ani.”
Mai mult, aceasta spune că retragerea plângerii sau împăcarea părților nu înlătură răspunderea făptuitorului.
„Este important faptul că, pentru urmărirea penală a infracțiunii de violență în familie, nu este necesară plângerea victimei. La fel, retragerea plângerii sau împăcarea părților nu înlătură răspunderea făptuitorului.
Ordinul de restricție de urgență este o măsură provizorie de protecție a victimelor violenței în familie, emis de către poliție și care are drept scop, înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa comună şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege (obligarea părăsirii temporare a locuinței comune, interzicerea de a se apropia de victimă, interzicerea oricărui contact), în vederea prevenirii repetări acţiunilor violente.
Ordinul de restricție se aplică pe durata de până la 10 zile și se pune în aplicare imediat.
Agresorul are dreptul să conteste ordinul de restricţie de urgenţă în instanţa de judecată în condiţiile contenciosului administrativ. Depunerea cererii nu suspendă acţiunea ordinului de restricţie.Dat fiind faptul că, emiterea ordinului de restricție de urgență constituie o măsură excepțională, emisă în circumstanțele în care polițiștii, în urma evaluării riscurilor la fața locului, constată persistența pericolului de repetare sau comitere de acțiuni violente, acesta se emite indiferent de poziția victimei violenței în familie”, explică Elena Munteanu.
Ce trebuie să cunoască victimele violenței?
„Deseori, victimele, inclusiv din cauza fricii sau a prejudecaților sociale, pot nega violența în familie. Desigur că, invocarea unui „conflict familial” este cea mai uzuală scuză. Însă, indiferent de poziția victimei, autoritățile au competența și obligația de a cerceta orice caz în care există bănuiala rezonabilă de comiterea faptelor de violență în familie.
Victima violenței în familie trebuie să cunoască în primul rând că, ele nu sunt vinovate sau responsabile de acțiunile agresorului. În R. Moldova, victimele beneficiază în mod gratuit de servicii de suport precum asistență medicală, consiliere psihologică, servicii de adăpost și asistență juridică.
Pentru orice victimă a violenței în familie este foarte important să primească din partea apropiaților și a societății suport și înțelegere și nu blamare, indiferent de faptul că a tolerat sau iertat anterior violența sau chiar dacă decide să rămână alături de agresor. Deseori, victima are nevoie de timp pentru a conștientiza și a acționa. Iar oferirea suportului necondiționat poate avea un rol crucial.
Însă obligația autorităților, în orice caz de violență în familie, este de a avea zero toleranță față de acțiunile violente, de a cerceta cazurile și de a sancționa agresorii”, a concluzionat președinta Consiliului de administrație de la Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Elena Munteanu.
În urma conflictului din familia deputatului Bolea, mai multe asociații care militează pentru drepturile femeilor și împotriva violenței, au venit cu mesaje publice de încurajare a victimelor să ceară ajutor.
„Violenta domestică nu înseamnă doar lovituri – înseamnă și frică, control și presiune.
Declarațiile recente ale soției lui Vasile Bolea, chiar dacă par să dezmintă acuzațiile de agresiune, reflectă o realitate dureroasă pentru multe femei din Republica Moldova: teama de a-și denunța partenerul, rușinea, presiunea socială și dorința de a „păstra familia” le forțează să rămână în tăcere.
„Are anumite abateri, dar nu mă bate” nu este o declarație de liniște, ci un semnal de alarmă. Este modul în care o femeie încearcă să justifice comportamente toxice, pentru că știe că societatea o va judeca mai aspru pe ea decât pe agresor. Suntem alături de toate femeile care se confruntă cu violența – fizică, psihologică, economică sau emoțională. Nu ești singură”, a scris Organizația non-guvernamentală Femei pentru Femei pe pagina de Facebook.
Și Platforma pentru Egalitate de Gen au venit cu un mesaj în acest context.
„Violența domestică nu înseamnă doar acte fizice vizibile. În multe cazuri, ea se manifestă prin frică, manipulare emoțională, control și umilire — răni care nu se văd, dar care dor la fel de tare.
În contextul recentelor declarații făcute de soția deputatului Vasile Bolea, este important să înțelegem că, adesea, femeile aflate în situații de violență ajung să minimizeze abuzul. Presiunea de a păstra aparențele, teama de a fi judecate și dorința de a proteja familia sunt motive frecvente pentru care victimele aleg să rămână în tăcere.
Afirmații precum „are unele abateri, dar nu mă bate” nu trebuie privite ca dovezi ale absenței violenței, ci mai degrabă ca semnale că în spatele acestor cuvinte se poate ascunde suferință și teamă.”
În seara zilei de vineri, 25 aprilie, oamenii legii au intervenit într-un caz de „conflict în familie”, iar ZdG a aflat că este vorba despre familia deputatului Vasile Bolea. Conform surselor ZdG, unul dintre copiii deputatului a apelat la 112 spunând că „mama este agresată de tata”.
Rodica Bolea, soția deputatului, a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook. Deși a declarat inițial pentru TV8 că apelul făcut la 112 de copil s-a întâmplat pentru că acesta s-ar fi speriat, acum declară că fiul lor ar fi sunat din greșeală.
„(…) încă ieri am depus o declarație la poliție privind închiderea cazului, întrucât apelul a fost efectuat din greșeală de copilul nostru”, scrie soția deputatului.
ZdG a consultat imaginile video înregistrate în momentul în care Poliția a ajuns la apartamentul familiei Bolea. Din imagini se poate observa cum unul dintre copii îi arată cu degetul polițistului locul în care se află părinții lui. Vasile Bolea o ținea imobilizată cu mâinile pe soția sa, care plângea. Deputatul nu s-a oprit nici când au apărut oamenii legii.
