Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   EXPERTIZA CAPC: ce presupune noua…

EXPERTIZA CAPC: ce presupune noua redacție a legii pentru drepturile de autor şi drepturile conexe?

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a elaborat un proiect de Lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Asociația Obştească „Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei” (CAPC) a examinat proiectul și a efectuat o analiză a propunerilor incluse de autorii actului legislativ.

De ce este nevoie de o nouă Lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe?

CAPC constată că proiectul de lege a fost elaborat în scopul „armonizării prevederilor legislației din domeniu la reglementările acquis-ului comunitar, având menirea de a oferi un grad ridicat de protecție autorilor și titularilor de drepturi de autor și conexe, prin instituirea unui cadru legal care oferă posibilitatea valorificării operelor și altor obiecte protejate de aceste drepturi, de a stabili un mecanism clar de colectare, repartizare și achitare a remunerației de către organizațiile de gestiune colectivă și responsabilizarea tuturor părților implicate în acest proces, precum și de a spori gradul de transparență în activitatea organizațiilor de gestiune colectivă”.

Noua lege ar consolida „capacitățile AGEPI în procesul creării cadrului de politici în domeniul proprietății intelectuale, instruirii actorilor implicați pe acest segment, colaborării instituționale la nivel regional și pe plan extern pe domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. Sub aspect funcțional, atribuțiile propuse au drept scop să fortifice capacitățile operaționale ale AGEPI în calitatea sa de autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, să asigure gestionarea eficientă a drepturilor de autor și drepturilor conexe de către entitățile ce formează sistemul de gestiune colectivă și să întreprindă măsurile ce se impun și expres prevăzute de lege în cazul în care acestea nu funcționează eficient”.

Expertiza CAPC face referire la constatările Curții Constituționale (CC) coroborate cu prevederile Legii privind actele normative și stabilește că participarea cetățenilor la actul decizional şi asigurarea legitimității, eficacității şi responsabilității autorităților față de cetățean au fost respectate insuficient. În nota CAPC se spune că, „analizând etapele parcurse de către autoritatea publică la elaborarea proiectului analizat, constatăm că autorul proiectului a ignorat cadrul legal existent, neasigurând realizarea eficientă a principiului de transparență, publicitate și accesibilitate la etapa elaborării actului”.

9 comentarii de la CAPC la proiectul Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe

  1. Legislația R. Moldova garantează că persoanele fizice sau juridice străine beneficiază de un tratament egal cu cel al cetățenilor R. Moldova, cu condiția ca aceștia să beneficieze de tratament similar în statele respective, pe bază de reciprocitate. Totodată, Codul civil stabilește că cetăţenilor străini şi apatrizilor li se acordă, pe teritoriul R. Moldova, regim naţional privind drepturile de autor şi drepturile de proprietate intelectuală, dar redacția actuală a normelor indicate crează o situație de incertitudine, deoarece nu este clar în ce condiții cetățenii străini își pot apăra drepturile de autor și conexe, în special când obiectele lor de proprietate intelectuală au fost publicate pentru prima dată în R. Moldova. Experții CAPC consideră oportună acordarea pentru cetățenii străini a drepturilor egale cu ale naționalilor în materia de protecție asupra obiectelor de proprietate intelectuală.
  2. Expertiza CAPC recomandă corelarea mai multor prevederi legale, în contextul în care dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate asupra obiectului material în care şi-a găsit expresie opera respectivă. Procurarea unui asemenea obiect nu conferă proprietarului nici unul din drepturile acordate autorului. Legea mai stabilește că dreptul de autor se constituie din drepturi patrimoniale şi drepturi morale (personale nepatrimoniale), la rândul său drepturile patrimoniale pot fi deținute de un titular al dreptului de autor altul decât autorul nemijlocit. Din această noțiune atribuită titularului dreptului de autor rezultă că aceasta poate fi orice persoană fizică sau juridică, care a dobândit această calitate prin moștenire sau cesiune, în condițiile legii, precum și editorii de opere muzicale și de opere scrise, pentru drepturile care le-au fost transferate în baza unor acorduri individuale și care au dreptul cel puțin la o parte din veniturile provenite din drepturi. Redacția actuală a normelor indicate crează o situație de incertitudine la capitolul protecției și a condițiilor de protecție. Se crează impresia că de protecția acordată de actul normativ analizat poate beneficia doar autorul operei, iar înstrăinarea/transmiterea drepturilor patrimoniale nu generează niciun drept dobânditorului acestora. „Considerăm oportun ca în art.5, alin. 3 să fie specificat expres că în situația reglementată procurarea unui asemenea obiect nu conferă proprietarului obiectului material nici un drept moral asupra operei”, recomandă expertiza CAPC.
  3. Noțiunea „legătură directă”, utilizată în proiect, nu este clară și nu se regăsește în noțiunile cuprinse în alte acte normative. Pentru claritate, aceasta urmează a fi definită.
  4. La fel, urmează a fi corelate mai mult articole din proiectul de lege. Pe de o parte, dacă nu există moștenitori, exercitarea acestor drepturi revine organizației de gestiune colectivă al cărei membru a fost autorul sau cu care acesta a avut o legătură directă, iar pe de altă parte, organizațiile de gestiune colectivă nu pot avea ca obiect de activitate utilizarea repertoriului protejat pentru care au primit mandat de gestiune colectivă, în condițiile prezentei legi și acestora nu li se pot transfera sau transmite drepturi de autor și conexe.
  5. CAPC recomandă excluderea din document a unor sintagme ambigue cum ar fi „măsuri corespunzătoare”, „să dea dovadă de grija cuvenită”, „cele mai bune eforturi”, „informații relevante și necesare”. Astfel de noțiuni denotă neîntrunirea exigențelor de tehnică legislativă stabilite de lege.
  6. Noțiunile „pragul de originalitate”, „pragul de protecție”, „juridice specializate”, „acte normative relevante” nu se regăsesc în alte acte normative, iar pentru a se evita eventuale probleme de interpretare, urmează a fi definitivate.
  7. Articolul care se referă la calitatea de director general presupune respectarea criteriilor de integritate, fără a specifica care sunt acestea sau cum pot fi determinate. Din acest motiv, articolul ar trebui redactat6, pentru a evita interpretări ambigue.
  8. CAPC constată că și prevederile ce se referă la „un potențial conflict de interese” nu conțin specificări depsre acestea și despre cum pot fi determinate.
  9. AGEPI decide asupra desemnării colectorului dintre organizațiile de gestiune colectivă avizate, dar autorul nu stabilește o procedură și un termen clar, bine definit, în interior căruia organizațiile de gestiune colectivă urmează să formuleze propunerile. Astfel, această prevedere urmează a fi revăzută.

CAPC asigură autorii proiectului de lege că aceste constatări sunt întemeiate pe cercetări profunde ale domeniului, iar datele și informațiile prezentate demonstrează că modificările propuse sunt necesare.

Proiectul legii își propune să concretizeze și să perfecționeze cadrul normativ ce reglementează proprietatea intelectuală, în special pe partea ce ține de apărarea drepturilor și colectare a remunerațiilor. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept.


Opinia AO ”CAPC” a fost elaborată în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice  în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova 

Publicitate
Publicitate