Cele mai răspândite falsuri din ultimii 10 ani, care NU au fost confirmate niciodată: de la 30 de mii de sirieni la închiderea bisericilor și legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex
În ultimii 10 ani, spațiul public din R. Moldova a fost inundat de narațiuni false, construite pe temeri, neîncredere și prejudecăți adânc înrădăcinate în societate. De la teorii conspiraționiste despre Occident, până la mesaje alarmiste privind identitatea națională sau securitatea, aceste narațiuni au influențat percepții, alegeri și decizii colective. Deși NU au fost confirmate niciodată, narațiunile false continuă să fie o sperietoare pentru unii cetățeni. „Aceste cazuri sunt exemple elocvente de rea-credință și încercări de a manipula și debusola cetățenii, în special cei mai puțin informați sau rezilienți la dezinformare”, constată redactorul-șef al portalului Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, care consideră că putem avea zero încredere în politicienii care debitează afirmații ce nu se confirmă niciodată.
„Maia Sandu va aduce 30 de mii de sirieni în R. Moldova”
Octombrie–noiembrie 2016, înaintea turului II al alegerilor prezidențiale. Trei studenți sirieni au apărut într-un interviu video postat pe internet, în care vorbesc despre conflictul militar din ţara lor şi despre atitudinea pozitivă a autorităţilor şi populaţiei R. Moldova. La sfârşit, ei au fost rugaţi să spună că votează candidata la prezidenţiale Maia Sandu. Acest interviu s-a transformat într-o sperietoare, folosită de simpatizanţii socialistului Igor Dodon împotriva contracandidatei acestuia, Maia Sandu, care, potrivit lor, va fi obligată să primească zeci de mii de refugiați sirieni în cazul în care ar deveni președintă. Mesajul este preluat de PSRM, Sputnik Moldova, dar și de unele posturi TV apropiate Moscovei. A fost, probabil, una dintre cele mai agresive campanii de dezinformare la adresa unui candidat pro-european.
Mai 2025. Maia Sandu este președintă de patru ani și jumătate. În toată această perioadă, în țara noastră nu a fost adus niciun grup de refugiați sirieni și niciun acord nu a fost semnat între Moldova și UE în acest sens, iar Președinția nu a promovat nicio politică de migrație de acest fel.
Primăvara anului 2024. Partidul „ȘOR”, precum și influenceri pro-ruși, repetă narațiunea într-o formulare nouă: „UE și PAS vor impune Moldova să accepte migranți arabi și africani.” Practic, s-a folosit criza migrației din sudul UE (Spania, Italia) pentru a speria populația, mai ales în nordul Moldovei și în Găgăuzia.
Mandatul actualei legislaturi, în care partidul pro-european PAS deține majoritatea parlamentară, se apropie de sfârșit. R. Moldova însă nu a primit cote de refugiați, nu are obligații de acest tip în relația cu UE și niciun document oficial nu menționează vreun cuvânt despre asta.
În același timp, UE nu forțează țările să accepte imigranți fără acordul lor. Statele decid voluntar asupra acceptării refugiaților. R. Moldova a acceptat doar refugiați ucraineni, în contextul unui război vecin, pe bază de solidaritate regională, nu sub presiune europeană.
„Dacă Maia Sandu devine președintă, vor fi legalizate căsătoriile între persoane de același sex”
Înaintea alegerilor prezidențiale din 2016, unii preoți, susținuți de exponenții PSRM, dar și de canalele de Telegram pro-ruse, au afirmat că Occidentul va forța R. Moldova să adopte „valorile LGBT” prin Maia Sandu. În 2022, criticând procesul de integrare europeană, PSRM a avertizat care vor fi consecințele pentru R. Moldova dacă Sandu și PAS vor învinge. Socialiștii au avertizat despre intențiile de a forța Moldova să adopte căsătoriile între persoanele de același sex.
La distanță de aproape nouă ani de la prima dezinformare la acest subiect, nu a fost legalizată căsătoria între persoanele de același sex și nu există vreo inițiativă legislativă oficială în Parlament la acest subiect. De fapt, narațiunea respectivă nu reprezintă altceva decât o deformare intenționată a politicilor europene anti-discriminare. Acest fals este folosit frecvent de propagandă pro-rusă pentru a speria populația tradiționalistă.
„Maia Sandu și Occidentul vor închide bisericile ortodoxe și vor scoate lecțiile de religie din școli”
Tot în marja alegerilor prezidențiale din 2016, dar și cinci ani mai târziu, în contextul alegerilor parlamentare, unii preoți din Mitropolia Moldovei, PSRM și presa pro-rusă au afirmat că „Maia Sandu și UE vor scoate religia din educație și vor închide biserici și mănăstiri”. Narațiunea a fost folosită pentru a agita electoratul rural și religios conservator, dar și pentru demonizarea Maiei Sandu.
Șefa statului se află la al doilea mandat, iar până în prezent, nicio biserică ortodoxă nu a fost închisă de autorități. Nicio mănăstire nu a fost închisă sau vizată de măsuri guvernamentale, iar unele lăcașuri sfinte chiar au fost renovate din bani publici. Mitropolia Moldovei activează liber, preoții pro-ruși organizează în continuare proteste și slujbe fără restricții. Religia este în continuare predată în școli ca disciplină opțională, cu acordul părinților.
În același timp, Uniunea Europeană nu impune restricții religioase în țările membre sau candidate, iar valorile europene nu impun schimbări în structura familială tradițională. În statele UE, Biserica Ortodoxă funcționează liber. Spre exemplu, în România, Grecia sau Bulgaria, Ortodoxia este puternic prezentă, cu susținere legală și socială. Mai mult, UE promovează libertatea religioasă ca principiu fundamental al democrației, dar și drepturile omului și nediscriminarea, fără a impune însă modele familiale.
Totodată, în ultimii 11 ani, de când R. Moldova a încheiat Acordul de Asociere cu UE, nu a existat nicio acțiune oficială împotriva bisericilor. Niciun partid pro-european nu a propus vreodată închiderea bisericilor. Acestea funcționează liber, iar statul respectă libertatea religioasă. Mai mult, într-un mesaj video recent, postat pe rețele în ajun de Paștele Blajinilor, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că guvernarea PAS va lansa un program național de renovare a bisericilor, alocând în acest an din bugetul de stat 20 de milioane de lei. Grosu a precizat că prioritate vor avea, la început, bisericile situate pe traseele turistice naționale, pentru că guvernarea vrea „să le promoveze și să ajute la valorificarea lor”. Separat, în septembrie 2024, președinta Maia Sandu a anunțat că va dona premiul „Robert Blum 2024”, în valoare de 25 de mii de euro, pentru repararea și conservarea monumentului istoric Biserica „Sf. Cuvioasă Parascheva” din satul Nișcani, raionul Călărași.
„Occidentul va interzice limba rusă în R. Moldova”
Narațiunea a fost promovată de deputații PSRM, Ilan Șor și presa rusofonă începând cu 2020 și a continuat constant în 2021-2024.
În realitate, și la ora actuală limba rusă este în continuare utilizată pe scară largă în presă, instituții și administrație. Nu a fost interzisă și nu există nicio lege care să prevadă eliminarea ei. Dovadă sunt și jurnalele de știri în limba rusă la posturile cu acoperire națională (TV Moldova 1, Jurnal TV, TV8, NTV Moldova). Totodată, limba rusă este în continuare predată ca limbă străină în mai multe instituții. Datele Ministerului Educației (2024) arată peste 120 de instituții cu predare parțială sau integrală în limba rusă.
„Maia Sandu va interzice simbolurile sovietice și va da jos monumentele eroilor”
În campania electorală pentru parlamentarele din 2021, dar și în fiecare lună mai, de Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei, între 2022 și 2024, unii exponenți ai PSRM, precum și unii veterani ai Armatei Roșii, au afirmat că Occidentul și Maia Sandu vor „rescrierea istoriei” și eliminarea simbolurilor sovietice.
Până în acest moment, monumentele din perioada sovietică nu au fost demolate. Doar simbolurile folosite în propagandă pro-război, precum panglica „Sf. Gheorghe”, au fost reglementate. Președinția nu a interzis marcarea Zilei Victoriei, doar a solicitat ca manifestațiile să fie pașnice și fără simboluri militare agresive.
„Dacă PAS câștigă alegerile, R. Moldova se va uni cu România”
O sperietoare promovată înaintea alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021 de PSRM, Partidul „ȘOR” și unele voci din presa rusofonă era că PAS e un partid „unionist mascat”, care vrea să distrugă R. Moldova. A fost, în fond, o campanie de frică în regiunile rusofone și autonome pentru a mobiliza electoratul antiunionist.
PAS are majoritate parlamentară din iulie 2021 până în prezent și în această perioadă nu a promovat niciun proiect de unire cu România. Mai mult, PAS este criticat de unioniști pentru lipsa unui discurs unionist.
„Republica Moldova va fi atrasă în războiul din Ucraina”
Narațiunea „Republica Moldova va fi atrasă în războiul din Ucraina” a fost una dintre cele mai răspândite și persistente forme de dezinformare începând din 2022, imediat după începerea invaziei ruse, cu scopul de a crea panică, neîncredere în conducerea pro-europeană și opoziție față de sprijinul pentru Ucraina. Aceasta a fost promovată de politicieni și partide pro-ruse din Moldova, cum ar fi Igor Dodon, Partidul „ȘOR”, PSRM, reprezentanți ai Găgăuziei, precum și de mass-media și rețelele de Telegram pro-Kremlin.
În realitate, la mai bine de trei ani de la începutul războiului, Moldova rămâne în afara conflictului și continuă să sprijine Ucraina doar prin mijloace diplomatice și umanitare. Țara noastră are statut de neutralitate înscris în Constituție și nu există niciun acord care să permită implicarea militară în afara teritoriului ei. Există zero trupe, zero arme trimise, conform tuturor surselor oficiale. În același timp, Guvernul moldovean a investit în consolidarea propriei securități, a primit ajutoare din partea UE pentru dotarea armatei cu echipamente neletale.
„Neutralitatea Moldovei este în pericol dacă ne apropiem de NATO”
„Neutralitatea Moldovei este în pericol dacă ne apropiem de NATO” este o altă narațiune falsă, rostogolită în spațiul public începând cu 2014, care s-a intensificat major după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Scopul principal a fost blocarea reformei în domeniul apărării, slăbirea cooperării internaționale și menținerea influenței ruse în Moldova.
De fapt, neutralitatea R. Moldova este consfințită în Constituție la art. 11: „Moldova nu poate adera la alianțe militare și nu poate găzdui baze străine. Toate acțiunile externe trebuie să respecte această prevedere.” Orice schimbare a acestui statut ar necesita o modificare constituțională prin referendum, ceea ce nu s-a întâmplat. R. Moldova este doar partener în cadrul programului „Parteneriat pentru Pace” (PfP) din 1994, alături de alte state neutre precum Elveția și Austria. Niciun militar NATO NU este staționat în R. Moldova. Trebuie punctat totuși că Alianța Nord-Atlantică a oferit în perioada 2022-2025 sprijin (neletal) pentru reforme în domeniul apărării, asistență pentru logistică, comunicații, instruire, dotări – ambulanțe, echipamente IT, generatoare. Totodată, precizăm că cooperarea cu NATO NU anulează neutralitatea. Austria, Suedia, Irlanda sau Finlanda au cooperat cu NATO în timpul neutralității fără a-și pierde statutul.
„Uniunea Europeană ne va transforma în sclavi economici și ne va distruge economia”
Narațiunea „Uniunea Europeană ne va transforma în sclavi economici și ne va distruge economia” a fost una dintre cele mai persistente forme de dezinformare economică din R. Moldova, fiind promovată cu precădere începând din 2014, odată cu semnarea Acordului de Asociere, prin care R. Moldova a fost recunoscută parte a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Aceasta a fost reluată în valuri de către partidele pro-ruse și unii politicieni moldoveni în toate campaniile electorale de atunci încoace. Spre exemplu, Igor Dodon afirma în 2014 că „UE vrea doar resursele și forța noastră de muncă ieftină”. Ilan Șor spunea în 2021 că „exportăm materie primă și importăm gunoi din UE”, iar Vlad Batrîncea atenționa în 2023 că „aderarea la UE înseamnă pierderea controlului asupra propriilor resurse”. În 2013-2014, înainte și după semnarea Acordului de Asociere cu UE, narațiunea a fost folosită intens pentru a speria cetățenii, în special fermierii, că își vor pierde afacerile. În 2016 și 2021, în campaniile prezidențiale și parlamentare, ȘOR și PSRM reluau ideea că „UE nu are nevoie de o Moldovă dezvoltată” și „vrea doar o piață de consum”, iar în 2022-2024, pe fondul crizei energetice și inflației, se sugera că scumpirile sunt „consecința relației cu UE și FMI”, dar și că „Rusia oferea totul mai ieftin”.
În realitate, Acordul cu UE a deschis piețele europene pentru R. Moldova, a eliminat taxele vamale pentru peste 80% din produsele moldovenești exportate în UE. În 2024, aproximativ 64% din exporturile Moldovei au mers în UE, față de doar 18% în Rusia. Fermierii moldoveni au primit acces la granturi prin programe ca ENPARD, Twinning și sprijin de preaderare. Produse precum vinul, merele, prunele, mierea și cerealele au cucerit piețe în România, Germania, Italia, Polonia. UE a devenit cel mai mare investitor și donator, cu peste 1 miliard de euro în granturi nerambursabile și investiții în ultimii 10 ani (2014–2024).
Expert: „Sunt exemple elocvente de rea-credință și încercări de a manipula și debusola cetățenii”
Redactorul-șef al portalului Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, consideră că putem avea zero încredere în politicienii care debitează afirmații ce nu se confirmă nici după mulți ani de la rostirea lor. „Aceste cazuri sunt exemple elocvente de rea-credință și încercări de a manipula și debusola cetățenii, în special cei mai puțin informați sau rezilienți la dezinformare. Politicienii care urmează agende paralele cu necesitățile reale ale cetățenilor și ale societății folosesc adesea falsuri, sperietori și narațiuni care țintesc fricile și emoțiile oamenilor, pentru a-i putea controla mai ușor și pentru a obține voturi. Din păcate, societatea din R. Moldova e un teren fertil pentru răspândirea dezinformării. Și tocmai de acest lucru profită politicienii de acest gen, care se hrănesc cu vulnerabilitățile cetățenilor pentru a-i face și mai vulnerabili, indiferent dacă se află în opoziție sau la guvernare. Trebuie să menționăm aici și eforturile complexe de dezinformare venite din exterior, și anume din partea unui stat agresor, care încearcă cu tot dinadinsul să influențeze tot ce se întâmplă în R. Moldova”, a menționat expertul.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
