Analiză BBC: Ce țări ar putea fi în vizorul lui Trump după Venezuela?

Conform unei analize publicate de BBC, al doilea mandat al președintelui american Donald Trump este modelat de ambițiile sale de politică externă. El și-a adus la realitate amenințările la adresa Venezuelei prin capturarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale din complexul lor puternic fortificat din Caracas, într-un raid rapid. În descrierea operațiunii, Trump a scos la iveală Doctrina Monroe din 1823 și promisiunea acesteia de supremație a SUA în emisfera vestică – redenumind-o „Doctrina Donroe”.

Iată câteva dintre avertismentele pe care le-a făcut împotriva altor națiuni aflate pe orbita Washingtonului în ultimele zile, scrie BBC.

Groenlanda

SUA au deja o bază militară în Groenlanda – Baza Spațială Pituffik – dar Trump vrea întreaga insulă. „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale”, le-a spus el jurnaliștilor, spunând că regiunea este „acoperită de nave rusești și chineze peste tot”.

Vasta insulă arctică, parte a Regatului Danemarcei, se află la aproximativ 3200 km nord-est de SUA. Este bogată în minerale de pământuri rare, care sunt cruciale pentru producția de telefoane inteligente, vehicule electrice și echipamente militare. În prezent, producția de pământuri rare a Chinei o depășește cu mult pe cea a SUA.

Groenlanda ocupă, de asemenea, o locație strategică cheie în Atlanticul de Nord, oferind acces la cercul polar din ce în ce mai important. Pe măsură ce ghețurile polare se vor topi în următorii ani, se așteaptă să se deschidă noi rute de transport maritim.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, i-a răspuns lui Trump descriind noțiunea de control american asupra insulei drept o „fantezie”.

„Gata cu presiunea. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile de anexare. Suntem deschiși la dialog. Suntem deschiși la discuții. Dar acest lucru trebuie să se întâmple prin canalele adecvate și cu respect pentru dreptul internațional”, a spus el.

Orice încercare a SUA de a cuceri Groenlanda ar aduce-o în conflict cu un alt membru NATO, punând probabil alianța în pericol, scrie sursa citată.

Columbia

La doar câteva ore după operațiunea din Venezuela, Trump l-a avertizat pe președintele columbian Gustavo Petro să „aibă grijă la fund”. Columbia, vecină a Venezuelei la vest, deține rezerve substanțiale de petrol și este un producător major de aur, argint, smaralde, platină și cărbune.

De asemenea, este un centru cheie pentru comerțul cu droguri din regiune – în special cu cocaină. De când SUA au început să atace ambarcațiunile din Caraibe și Pacificul de Est în septembrie – susținând, fără dovezi, că transportau droguri – Trump este prins într-o dispută în spirală cu președintele de stânga al țării.

SUA a impus sancțiuni asupra Petro în octombrie, spunând că permite cartelurilor să „înflorească”. Vorbind duminică, 4 ianuarie, la bordul Air Force One, Trump a declarat că Columbia este „condusă de un om bolnav căruia îi place să producă cocaină și să o vândă Statelor Unite”.

„Nu va face asta prea mult timp”, a spus el. Întrebat dacă SUA vor desfășura o operațiune care vizează Columbia, Trump a răspuns: „Mi se pare că ar fi bine”.

Conform analizei, din punct de vedere istoric, Columbia a fost un aliat apropiat în războiul Washingtonului împotriva drogurilor, primind anual sute de milioane de dolari sub formă de asistență militară pentru a combate cartelurile.

Iran

Iranul se confruntă în prezent cu proteste antiguvernamentale de amploare, iar Trump a avertizat peste noapte că autoritățile de acolo vor fi „lovite foarte puternic” dacă ar muri mai mulți protestatari.

„Urmărim situația cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte puternic de Statele Unite”, a declarat el reporterilor de la Air Force One.

BBC relatează că Iranul, teoretic, nu se încadrează în domeniul de aplicare definit de „Doctrina Donroe”, dar Trump a amenințat anterior regimul iranian cu acțiuni suplimentare, după ce a atacat instalațiile sale nucleare anul trecut.

Aceste atacuri au avut loc după ce Israelul a lansat o operațiune la scară largă care viza decapitarea capacității Iranului de a dezvolta o armă nucleară, care a culminat cu conflictul israelo-iranian de 12 zile.

Într-o întâlnire de la Mar-a-Lago dintre Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu săptămâna trecută, s-a spus că Iranul a fost în fruntea agendei. Presa americană a relatat că Netanyahu a ridicat potențialul unor noi atacuri împotriva Iranului în 2026.

Mexic

Ascensiunea lui Trump la putere în 2016 a fost definită de apelurile sale de a „Construi Zidul” de-a lungul graniței de sud cu Mexicul. În prima sa zi de revenire în funcție, în 2025, a semnat un ordin executiv pentru a redenumi Golful Mexic „Golful Americii”.

El a susținut frecvent că autoritățile mexicane nu fac suficient pentru a opri fluxul de droguri sau imigranți ilegali în SUA. Vorbind duminică, 4 ianuarie, el a spus că drogurile „se revarsă” prin Mexic și „va trebui să facem ceva”, adăugând că cartelurile de acolo sunt „foarte puternice”.

Trump a spus că s-a oferit să trimită trupe americane în Mexic pentru a combate cartelurile, dar președinta Claudia Sheinbaum a respins public orice acțiune militară americană pe teritoriul mexican.

Cuba

Țara insulară, situată la doar 145 km sud de Florida, se află sub sancțiuni americane de la începutul anilor 1960. BBC scrie că țara a avut relații strânse cu Venezuela condusă de Nicolás Maduro, care, se pare, a furnizat aproximativ 30% din petrolul Cubei în schimbul medicilor și personalului medical care călătoreau în direcția opusă.

Odată cu plecarea lui Maduro, Havana ar putea fi expusă dacă aprovizionarea cu petrol se prăbușește. Trump a sugerat duminică că intervenția militară americană acolo nu este necesară, deoarece Cuba este „gata să cadă”.

„Nu cred că avem nevoie de vreo acțiune. Nu știu dacă vor rezista, dar Cuba nu are acum niciun venit. Și-au obținut toate veniturile din Venezuela, din petrolul venezuelean”, a spus Trump.

Secretarul de stat american Marco Rubio – care este fiul unor imigranți cubanezi – a cerut de mult timp o schimbare de regim în Cuba, declarând jurnaliștilor sâmbătă: „Dacă aș locui în Havana și aș fi în guvern, aș fi îngrijorat – cel puțin puțin”. „Când președintele vorbește, ar trebui să-l luați în serios”, a spus el.