Culisele „mitei de 400 de mii de dolari SUA” în criptomonede: probe, contradicții și o întrebare fără răspuns: cine gestionează portofelul electronic în care s-au transferat 55 de mii de dolari?

Suma de 400 de mii de dolari SUA anunțată de către reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Procuraturii Anticorupție (PA) că ar fi fost destinată drept mită pentru procurori și angajați ai Poliției se regăsește doar la nivel declarativ în materialele dosarului penal. ZdG a discutat cu mai multe părți implicate în acest caz, a studiat mai multe acte și mărturii și a constatat că realitatea prezentată în spațiul public diferă de cea din dosar. 

Procurorului Cristin Ghemu, arestat pentru 30 de zile, i se impută primirea a două transferuri în criptovalută în valoare totală de 55 de mii de dolari SUA, însă actele de învinuire prezentate de procurori în instanță nu indică cine este, de fapt, beneficiarul portofelului electronic în care ar fi ajuns banii. 

Procurorul Ghemu a fost reținut în baza unei mărturii depuse de Daniel Plugaru, fiul fostului procuror Victor Plugaru, la două zile după ce acesta fusese reținut la frontieră într-un dosar în care era acuzat de trafic de influență. În baza acelorași mărturii fusese inițial reținut și un angajat al Inspectoratului Național de Investigații, dar acesta a fost eliberat după ce în cadrul confruntării cu Plugaru s-a stabilit că, de fapt, cei doi nu se cunosc.

Plugaru, reținut pentru trafic de influență, în urma unui denunț

Daniel Plugaru, fiul fostului procuror de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Victor Plugaru, a fost reținut pe 28 martie, după ce pe numele său fusese depus un denunț, iar Procuratura Anticorupție (PA) a pornit, la 10 martie 2026, un dosar penal pentru trafic de influență. 

Un bărbat, Dumitru Timuș, a reclamat faptul că Daniel Plugaru a cerut de la el o sumă de bani pentru a-i ajuta pe prietenii săi, Marcel Borș și Călin Grițco, care, la acea etapă erau cercetați penal pentru escrocherii online și spălare de bani, să scape de dosar. Mai apoi, Marcel Borș a invocat că de la el s-ar fi cerut suma de 400 de mii de dolari, în criptovalută.

Conform ordonanței de începere a urmăririi penale, s-a stabilit că persoane neidentificate la acea etapă, acționând în complicitate cu Daniel Plugaru, la data de 16 martie, aflându-se în Chișinău, „au pretins mijloace bănești ce nu li se cuvin în sumă de 400 de mii de dolari SUA (echivalentul a 6 98 160 de lei, n.r.), predestinați persoanelor publice și de demnitate publică, pentru ca ultimii să faciliteze emiterea unei decizii favorabile în privința lui Marcel Borș, să nu dispună reținerea și aplicarea măsurii preventive în privința acestuia, precum și să inițieze procesul de facilitare a emiterii deciziei favorabile, în cauza penală în care acesta este investigat de către organul de urmărire penală a INI a IGP al MAI, sub conducerea PCCOCS.”

Despre reținerea lui Plugaru, CNA anunța pe 30 martie, fără a oferi nume, mai multe detalii și făcând referire la prezumția nevinovăției. Totodată,instituția a publicat frânturi din discuțiile lui Daniel Plugaru cu Marcel Borș, convingându-l că „peste vreo lună de la judecătorie să-ți dea o foaie că tu n-ai nicio treabă cu chestiile astea”. 

M.B.: Cu suma, ți-a dat un număr acolo?
D.P.: Mi-o dat, mi-o dat.
M.B.: Și cam care ar fi? 
D.P.: Cam îi mult, dar i-am zis că e cam mult, dar eu nu știu, brat. 
M.B.: Cât au zis?
D.P.: 400 de lei. 
M.B.: 400 de mii?
D.P.: De lei.
M.B.: De lei de aceea de-ai lor?
D.P.: Da, așa au calculat: 10% din 4 și 4,8 și ei au rotunjit la 4.
M.B.: De departe aici nu e vorba de patru sute.
D.P.: Nu hai, eu le transmit și îți zic.
M.B.: Vezi, mai vorbește, dar stai că nu înțeleg, 400 de mii nu de ale noastre?
D.P.: Nu, nu, nu. De celelalte.

La două zile după ce a fost reținut în acest dosar, Daniel Plugaru a fost audiat de ofițerii CNA. El s-a declarat nevinovat și a spus că, de fapt, ar fi acționat la indicațiile acuzatorului de stat de la Procuratura Hîncești, sediul Ialoveni, Cristin Ghemu, și indirect, la cele ale unui angajat al Inspectoratului Național de Investigații (INI) –  Andrei Bălănescu. 

Pe 1 aprilie, CNA și PA anunță că oferă „noi detalii în dosarul mitei de 400 000 de dolari, în urma cărora patru persoane au fost reținute”. În comunicat se preciza că„la data de 31 martie, în comun cu PA și INI, a reținut un procuror și patru angajați ai Poliției pentru complicitate la corupere pasivă, manifestată prin pretinderea ilicită a sumei de 400 de mii de dolari pentru soluționarea unui dosar penal. (…) Potrivit materialelor administrate, bănuiții, acționând în complicitate cu persoana reținută la 29 martie, ar fi pretins suma de 400 de mii de dolari în vederea influențării unei decizii în favoarea persoanelor vizate într-un dosar de spălare de bani”, se preciza în comunicatul CNA și PA.

Mărturiile lui Plugaru din arest

Daniel Plugaru a fost audiat pe 30 martie 2026, la două zile după ce a fost reținut la frontieră, în timp ce încerca să părăsească țara. Conform datelor din procesul-verbal de audiere, analizat de ZdG, Daniel Plugaru, cu statut de învinuit, a relatat că l-ar fi cunoscut pe Cristin Ghemu „cu 4–5 ani în urmă”, când acesta lucra consultant la PCCOCS. Plugaru a mai spus că la sfârșitul anului 2025 s-ar fi întâlnit cu Cristin Ghemu, care deținea deja funcția de procuror, iar în discuție i-ar fi povestit că intenționa să „organizeze un call centru de vânzări pe internet cu America”. În replică, procurorul i-ar fi spus că poate avea probleme, pentru că INI și PCCOCS urmăresc activitatea tuturor centrelor și „ar trebui să conlucrez cu aceștia pentru a-mi putea desfășura activitatea normal”. 

Plugaru a mai zis că după această discuție s-ar fi întâlnit, în sectorul Buiucani al capitalei, cu Ghemu, care i-ar fi făcut cunoștință cu o persoană care „s-a prezentat ca Andrei Bălănescu, un șef la direcția poliției economice de la INI”, și că ulterior ar fi fost chiar la casa acestuia „din regiunea Poiana Domnească”, indicând strada și alte detalii. Acolo, a zis Plugaru, cei doi ar fi insistat ca el să gestioneze activitatea unui call center din regiunea transnistreană. Totodată, Plugaru le-a zis ofițerilor CNA că ar fi fost „pus în situația de a accepta acest lucru pentru a nu avea probleme” cu acel call centru al său pe care dorea să-l dezvolte.

Plugaru a mai zis că rolul lui ar fi fost „de a verifica și de a ajuta băieții care lucrau la call centru și să fiu responsabil de împărțirea banilor”, adăugând că acel call centru avea „5–6 persoane” și că și-ar fi desfășurat activitatea într-un oficiu din hotelul „Rusia” din stânga Nistrului, cu activitate de vânzare a mașinilor retro, iar banii câștigați – circa 10 mii de dolari în fiecare lună pentru fiecare – ar fi ajuns la el și la alte trei persoane: Cătălin Guja, Andrei Bălănescu și Cristin Ghemu.

Plugaru a mai declarat că în februarie 2026, Ghemu l-ar fi telefonat și, împreună cu Andrei Bălănescu, l-ar fi întrebat dacă-i cunoaște pe Marcel Borș și Călin Grițco, care erau vizați într-un dosar penal gestionat de INI și PCCOCS în legătură cu activități ilicite de fraude electronice. După ce a răspuns afirmativ, cei doi i-ar fi zis să meargă la ei pentru a le spune că „ar fi posibil de rezolvat problema contra unei sume de bani”, concretizând că ar fi vorba de 400 de mii de dolari, adică 10 % din suma pe care Borș ar fi avut-o în portofelele electronice deținute.

Plugaru susținea că ar fi discutat cu Borș, care, „într-o oarecare măsură, era de acord”, doar că suma era prea mare și că, după ce ar fi discutat cu Ghemu, ar fi ajuns la suma de 300 de mii de dolari. Totodată, Plugaru a spus că Ghemu i-ar fi cerut transferarea în avans a sumei de 150 de mii de USDT (tip de criptomonedă), echivalentul a 150 de mii de dolari SUA, într-un portofel electronic care i-ar fi fost transmis de către procuror. Plugaru a povestit că Borș ar fi transferat, în două tranșe, 55 de mii de USDT, adică echivalentul a 55 de mii de dolari SUA, iar primirea banilor ar fi fost confirmată de către procurorul Cristin Ghemu.

Plugaru a mai vorbit la audieri despre faptul că procurorul Ghemu i-ar fi transmis lui Borș să închirieze un apartament fictiv, să-și cumpere niște telefoane, spunându-i că ulterior acesta va fi percheziționat la acea adresă, va fi reținut și în aceeași zi – eliberat.

Plugaru a mai relatat că, „din câte îmi amintesc”, marți, 24 martie, ar fi fost telefonat de Ghemu, care l-ar fi informat că Borș a fost reținut, cu precizarea că urmau să fie reținuți Călin Grițco și Dumitru Timuș, insistând să-i fie transferați încă 245 de mii de dolari SUA. 

Apoi, Plugaru a spus că procurorul Ghemu i-ar fi comunicat, „peste ceva timp”, că el ar fi „documentat” și i-ar fi cerut să meargă în regiunea transnistreană. Plugaru a zis că a revenit de acolo peste două zile, iar atunci Ghemu l-ar fi informat că la CNA există un dosar pe el, inițiat la plângerea lui Timuș și Borș. Atunci, Ghemu i-ar fi promis din nou să-l ajute, spunându-i că poate discuta inclusiv cu șeful INI. Totodată, Plugaru a mai zis, sub jurământ, că pe 28 martie, Ghemu l-a telefonat, i-a zis că nu este niciun consemn la frontieră, astfel că poate părăsi R. Moldova, dar că înainte de asta trebuie să arunce telefonul cu care ar fi vorbit cu el, „lucru pe care l-am făcut”. Plugaru a mai declarat că a încercat să plece din țară cu mașina tatălui său, dar că a fost reținut la frontieră. 

El le-a spus ofițerilor CNA care l-au audiat că ar fi acționat strict la indicațiile lui Cristin Ghemu și indirect, ale lui Andrei Bălănescu, și că relațiile cu Cristin Ghemu și Andrei Bălănescu „le poate confirma Cătălin, numele de familie al ultimului, din câte îmi amintesc, este Guja”, pe care îl poate recunoaște vizual. Totodată, a precizat că toate discuțiile cu Ghemu le-ar fi purtat prin intermediul aplicației „Zangi”, o aplicație securizată, axată pe confidențialitate maximă, în care mesajele transmise nu se salvează. Cu alte cuvinte, acesta a indicat că nu deține probe la afirmațiile sale, pentru că telefonul de pe care comunicau a fost aruncat, iar mesajele nu se salvau. 

Declarațiile ex-procurorului Plugaru

Pe caz a fost audiat și tatăl lui Daniel Plugaru, ex-procurorul Victor Plugaru, cunoscut în spațiul public pentru că a fost cel care a gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, dosar în care a fost inculpată doar o singură persoană – fostul șef SIS, Vasile Botnari. Atunci, acuzatorul de stat a solicitat inițial pedeapsă cu închisoare pentru Vasile Botnari, ulterior însă Victor Plugaru nu a contestat sentința instanței de judecată ce prevedea doar achitarea unei amenzi în sumă de 88 de mii de lei. Plugaru a demisionat din sistem în octombrie 2021. 

Acesta a relatat despre reținerea fiului său la frontieră cu România, dar și despre un mesaj pe care l-ar fi primit pe 31 martie cu textul: „хорошие свидетели — это мёртвые свидетели” (trad. un martor bun este martorul mort, n.r.). Însă, la fel ca fel ca în cazul fiului său, mesajul „a dispărut în 1-2 secunde după citire”, iar numărul nu și l-a putut aminti. Victor Plugaru a confirmat faptul că fiul său ar fi fost cunoscut cu un procuror pe nume „Cristi” și cu un oarecare „Andrei” de la INI, însă nu și-a amintit numele acestora.

Cei 55 de mii de USDT

„În cadrul documentării cazului, sub controlul organului de urmărire penală, a fost transmisă o tranșă din suma pretinsă”, se arată în comunicatul oficial al PA din 1 aprilie. Procurorii nu au precizat suma exactă care ar fi fost transmisă și nici nu au făcut referire la cei 55 de mii de USDT. Potrivit unor informații analizate de ZdG, în probele prezentate în instanță de către procurori, atunci când au solicitat arestarea învinuiților pentru 30 de zile, nu s-a menționat că banii ar fi fost transmiși sub controlul organelor de drept. De asemenea, există informații despre un portofel electronic, însă nu este indicat cui i-ar aparține.   

Din materialele studiate de ZdG, lui Ghemu i se impută, de facto, că ar fi primit două tranșe de bani sub formă de criptovalută – 50 de mii de USDT și 5000 de USDT – transferate de Marcel Borș într-un portofel electronic indicat de Plugaru, despre care acesta spunea că aparține procurorului Ghemu. Totuși, în actele de învinuire nu este stabilit cine este beneficiarul acelui portofel electronic. În aceste condiții, avocații lui Ghemu au solicitat efectuarea unei expertize a tranzacțiilor și identificarea persoanei care controlează portofelul, pentru a clarifica traseul banilor și a demonstra dacă există vreo legătură între Ghemu și acesta, „întrucât adresele de portofele electronice utilizate au în comun platforme centralizate care la deschiderea conturilor solicită procedura KYC (Know Your Client – cunoaște-ți clientul, n.r.)”. 

Cristin Ghemu nu-și recunoaște vinovăția. Conform unor surse apropiate acestuia, procurorul susține că a fost reținut doar pentru că lucra pe un alt caz „cu miză” în care era investigat un alt bărbat implicat în activitățile unor call centere, pe care l-a și reținut. După reținerea lui Ghemu, acesta a fost eliberat din arest.

„Ne confruntăm cu un act de acuzare abstract, bazat pe formulări generale care nu reușesc să individualizeze nicio acțiune concretă sau vreo contribuție materială ce i s-ar putea imputa personal clientului meu. Actuala acuzație a Procuraturii Anticorupție se sprijină, în mod exclusiv, pe declarațiile persoanei reținute inițial – învinuit Plugaru Daniel. Considerăm declarațiile acestuia ca fiind vădit distorsionate și cu un caracter calomnios, reprezentând o încercare disperată a acestuia de a se sustrage de la răspunderea penală prin inducerea organului de urmărire penală pe o pistă falsă, precum și nu excludem implicarea tendențioasă a unor colaboratori cu intenții de răzbunare față de persoanele vizate în declarațiile acestuia.

Cristin Ghemu pledează nevinovat. Pentru a demonstra acest fapt, am solicitat inclusiv efectuarea unei analize tehnice de specialitate asupra tranzacțiilor virtuale și a protocoalelor KYC, proceduri care vor confirma fără echivoc lipsa oricărei legături între clientul meu și portofelele electronice vizate de anchetă”, a subliniat avocatul Anatolii Toia.

Procurorul Ghemu a fost reținut pe 31 martie, la ora 11:52 pe Aeroportul Internațional Chișinău. Însă, contrar informațiilor apărute în spațiul public, acesta nu „fugea” din țară, ci se întorcea de la un seminar din Turcia la care fusese delegat de Procuratura Generală.

Eliberarea lui Bălănescu după confruntare. Un alt Andrei – în arest

Tot în baza mărturiilor lui Daniel Plugaru din 30 martie a fost reținut, a doua zi, și Andrei Bălănescu. În aceeași zi, au avut loc confruntări între Bălănescu și învinuitul Daniel Plugaru. Ambii însă au declarat că nu se cunosc. Plugaru a zis că „persoana cu care a avut întâlnire în luna octombrie – noiembrie 2025, împreună cu Cristin Ghemu, și care a fost prezentat de ultimul ca fiind Andrei Bălănescu, nu este persoana care a participat la acțiunea procesuală de confruntare.”

Mai multe surse independente au comunicat pentru ZdG că Bălănescu a fost reținut „din greșeală”, chiar dacă numele și prenumele lui apar în audierea oficială a lui Daniel Plugaru. În cele din urmă, urmărirea penală în privința lui Bălănescu a fost încetată, iar bărbatul a fost eliberat din izolatorul CNA.

În locul lui Andrei Bălănescu, în izolator a ajuns Andrei Ciobanu, după ce Daniel Plugaru l-ar fi recunoscut la prezentări. Ulterior, toate acuzațiile formulate inițial pe numele lui Bălănescu au fost atribuite lui Ciobanu. Vera Ursu, avocata lui Ciobanu, a declarat pentru ZdG că a depus o cerere de explicare a învinuirii, „deoarece învinuirea nu este clară nici mie, nici clientului meu”. 

„Așteptăm ca acuzatorul să revină cu clarificări în acest sens, să știm și noi pentru ce ne apărăm. S-a expus la modul general speța, așa cum a apărut și în presă, dar, pentru a înțelege care a fost rolul lui Andrei Ciobanu, ce acțiuni a realizat și cu ce este implicat direct, nu s-a specificat. Aceste circumstanțe, din punctul nostru de vedere, urmau a fi redate în actele de învinuire, ceea ce nu s-a întâmplat. Din acest motiv, apărarea a considerat oportun să intervină cu o cerere către acuzatorul de stat prin care să solicite explicarea învinuirii”, a răspuns aceasta la întrebarea despre care, mai exact, era rolul lui Andrei Ciobanu, în privința căruia urmărirea penală a fost pornită pe 31 martie, în ziua în care a fost reținut. Din informațiile ZdG, la domiciliul acestuia au avut loc percheziții chiar în timp ce el era audiat de CNA.

Cei trei trei reținuți – Daniel Plugaru, Cristin Ghemu și Andrei Ciobanu – au contestat cu recurs măsura preventivă de arest pentru 30 de zile. Instanța se va expune joi, pe 9 aprilie. 

Dosarul care a dus la rețineri

Dosarul care a dus la reținerea procurorului și angajaților poliției era gestionat de INI și PCCOCS. Despre acest dosar poliția a anunțat public detalii pe 25 martie, cu doar câteva zile înainte de operațiunea procurorilor și a ofițerilor CNA prin care fusese reținut Daniel Plugaru.

Poliția anunța că în urma unor percheziții a reținut cinci tineri, cercetați pentru că ar fi operat o schemă piramidală, convingând persoane să „investească” în active virtuale inexistente, în care câștigurile erau direcționate către membrii de vârf, iar majoritatea participanților pierdeau bani. Cei cinci ar fi spălat banii proveniți din escrocherii prin diverse platforme și criptomonede, pe care le mutau și ascundeau pe diferite conturi.

Din informațiile ZdG, cei cinci, cu vârste între 21 și 32 de ani, sunt Alan Alkousa, Melik Șanci, Adrian Iovu, Alexandru Lup și, Marcel Borș – cetățeni ai R. Moldova. Aceștia au fost reținuți după ce oamenii legii au fost informați că intenționau să părăsească țara, însă au fost eliberați chiar a doua zi. Conform unor informații obținute de ZdG, eliberarea acestora a fost coordonată de conducerea Procuraturii Generale, cu motivația că unii dintre ei figurau ca denunțători într-o cauză penală aflată în lucru. 

Din imaginile publicate de poliție în urma perchezițiilor se poate desluși, într-o ordonanță, că urmărirea penală a fost inițiată încă în octombrie 2025, iar în dosar sunt vizați și cetățeni ai altor state. În aceleași imagini poate fi reperat și ex-ofițerul de urmărire penală de la IP Buiucani, Valeri Ceban, angajat recent la INI. Deși procurorii au cerut mandat de arestare și pentru Valeri Ceban, instanța a refuzat solicitarea și i-a aplicat control judiciar pe un termen de 60 de zile. 

Refuzul PA de a răspunde la întrebări

ZdG a expediat Procuraturii Anticorupție un set de întrebări pe dosar, însă instituția a refuzat să răspundă. „Suntem în imposibilitate de a furniza anumite informații, dezvăluirea cărora ar putea cauza un prejudiciu ce ar prevala interesului public în accesarea informației. Precizăm că, oferirea oricărei informații despre procesele penale care se află în procedura PA, poate fi furnizată, ținând cont de criteriile de oportunitate și proporționalitatea, cu respectarea, în același timp, a principiilor prezumției de nevinovăție și a confidențialității urmăririi penale, iar în asemenea circumstanțe, actualmente, nu vă putem prezenta careva informații. Totodată, vă asigurăm că în măsura în care vor exista detalii suplimentare ce pot fi făcute publice fără a afecta ancheta, acestea vor fi comunicate opiniei publice neîntârziat și în mod transparent”, ne-au comunicat reprezentanții Serviciului de Presă. Cu toate acestea, instituția nu a mai venit cu actualizări publice pe dosar de pe 2 aprilie.