• Transfugii Ivanov, Sîrbu, Nichiforciuc, Andronachi, finul lui Plahotniuc, Candu și medicul-deputat Gațcan. Lista ex-parlamentarilor care nu mai prind un loc în Parlament

    Transfugii  Ivanov, Sîrbu, Nichiforciuc, Andronachi, finul lui Plahotniuc, Candu și medicul-deputat Gațcan. Lista ex-parlamentarilor care nu mai prind un loc în Parlament
    Foto: ZdG.md
    16 iulie 2021 | 10:25

    După rezultatele scrutinului parlamentar prezentate de către Comisia Electorală Centrală (CEC), proiecția și distribuția mandatelor în Parlamentul de la Chișinău se schimbă. Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Democrat din R. Moldova (PDM), Grupul PRO Moldova, deputații neafiliați și unicul deputat independent din Legislatura a X-a nu mai ajung în Parlament. Astfel, după validarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie, trei formațiuni politice – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Politic „ȘOR” (P. ȘOR) vor împărți cele 101 fotolii în viitorul Legislativ.

    În noul Parlament de la Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va deține 63 de mandate – majoritatea absolută, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) obține 32 de mandate, iar Partidul Politic „ȘOR” se alege cu 6 mandate.


    Rezultatele finale preliminare ale alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie arată că trei formațiuni politice din fostul Parlament dizolvat de președinta R. Moldova Maia Sandu și 18 ex-parlamentari socialiști nu se vor mai regăsi în noul Parlament.

    Tot aici, în timp ce unii dintre deputații PAS și cei șase ai Partidului „ȘOR” au obținut un al doilea mandat de parlamentar, unii deputați comuniști și socialiști sunt la cel de-al patrulea mandat în Parlament.

    Astfel arăta, înainte ca să fie dizolvat, structura Parlamentului ales în 2019, în baza sistemului mixt de vot:

    PSRM: 37 de deputați
    PAS: 15 deputați
    Platforma DA: 11 deputați
    PDM: 10 deputați
    P. ȘOR: 9 deputați
    PRO Moldova: 7 deputați
    Neafiliați: 10 deputați
    Independenți: 1 deputat

    PSRM – 18 din cei 37 de deputați din fracțiunea partidului socialiștilor din Legislatura a X-a nu ajung în noul Parlament:

    În noul Parlament ales, socialiștii împart fotoliile din Legislativ cu comuniștii, după ce cele două partide PSRM și PCRM au ales să meargă în bloc în alegeri.

    Lista socialiștilor care nu au mai ajuns în Parlament:

    1. Victor Bologan 
    2. Vitalie Eftodiev 
    3. Ștefan Gațcan 
    4. Alexandru Jolnaci 
    5. Anatolie Labuneț 
    6. Adrian Lebedinschi 
    7. Oleg Lipskii  
    8. Vladimir Mizdrenco 
    9. Alexandr Nsterovschi 
    10. Mihail Paciu 
    11. Gheorghii Para 
    12. Nicolae Pascaru
    13. Marina Radvan 
    14. Oleg Savva 
    15. Nichita Țurcan 
    16. Alexandr Usatîi 
    17. Grigorii Uzun
    18. Gaik Vartanean

    Fără Platforma DA în noul Parlament ales

    În structura noului Parlament ales de la Chișinău nu se vor mai regăsi și ex-deputații Platformei Demnitate și Adevăr DA: Alexandru Slusari, Maria Ciobanu, Dinu Plîngău, Inga Grigoriu, Stela Macari, Chiril Moțpan, Igor Munteanu, Vasile Năstase, Iurie Reniță, Arina Spătaru, Liviu Vovc. Timp de doi ani și patru luni deputații Platformei DA, aflați în opoziție, au criticat, alături de cei din PAS, dur guvernarea.

    Împreună cu deputații PAS, cei din Platforma DA, au blocat de câteva ori tribuna Parlamentului pentru a împiedica majoritatea PSRM – ȘOR să voteze anumite proiecte de legi, au părăsit ședințele plenare în semn de protest și au venit cu zeci de proiecte de inițiative legislative care nu au reușit să ajungă să fie supuse votului în plen.

    Fracțiunea Platforma DA

    Platforma DA, care în Parlamentul din legislatura a X-a a fost reprezentată de 11 deputați, nu a reușit să obțină la scrutinul din 11 iulie 2021 un scor care sa-i permită să acceadă în noul Parlament de la Chișinău. Formațiunea a obținut 2,33% (34 181 voturi). La două zile de la anticipate, conducerea Platformei Demnitate și Adevăr, președintele și vicepreședinții partidului, și-a anunțat demisia în cadrul Biroului Politic Național.

    Democrații, foștii democrați și transfugii – în afara Parlamentului

    În Parlament au fost înlocuiți, cu următorii de pe lista PDM, și democrații Vladimir Plahotniuc și Constantin Botnari, care după evenimentele din iunie 2019 au părăsit PDM, dar și R. Moldova.

    Lista deputaților aleși pe listele PDM, după parlamentarele din 2019 (niciunul dintre ei nu mai prinde un loc în noul Parlament:)

    1. (Fracțiunea PDM):

      Pavel Filip
      Alexandru Jizdan
    2. Radu Rebeja
    3. Monica Babuc
      Nicolae Ciubuc
      Igor Vremea
      Ion Leucă
      Ghenadie Buza
    4. Dumitru Diacov
      Svetlana Rotundu
      Ludmila Guzun (a decedat)

      (PRO Moldova):

      Andrian Candu
      Angel Agache
    5. Vasile Bîtca
    6. Vladimir Cebotari
      Efrosinia Grețu
      Oleg Sîrbu
      Ghenadie Verdeș

    (Neafiliați/ unii împreună cu ȘOR în Platforma Pentru Moldova)

    Sergiu Sîrbu
    Vladimir Andronachi
    Ruxandra Glavan
    Eleonora Graur
    Eugeniu Nichiforciuc
    Corneliu Padnevici
    Grigore Repeșciuc
    Elena Bacalu
    Gheorghe Braşovschi

    (Au aderat la Partidul ȘOR)

    Violeta Ivanov
    Vladimir Vitiuc

    Doar zece dintre ei au rămas în fracțiunea PDM până la dizolvarea Parlamentului. (nr. cei rămași sunt evidențiați în listă).

    Fracțiunea Partidului Democrat

    PDM nu a mai prins niciun loc în Parlament, înregistrând un scor de 1,81% la alegerile anticipate din 11 iulie.

    Finul lui Plahotniuc, fidel fostului lui șef de partid, fostul speaker al Parlamentului Andrian Candu, în februarie 2020, împreună cu alți șase deputați, s-a rupt de democrați și și-a creat propriul grup parlamentar, PRO Moldova.

    Andrian Candu, liderul PRO Moldova, este finul de cununie a fostului lider al PDM Vladimir Plahotniuc, politician din R. Moldova, parlamentar în 3 legislaturi consecutive, începând cu anul 2010, și fost vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM). De fiecare dată, a fost ales deputat din partea PDM, exercitând în legislativ și funcțiile de vicepreședinte și președinte al Parlamentului. În 2015, a deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al economiei în Guvernul condus de fostul liberal-democrat Iurie Leancă.

    Cu el din PDM a plecat și Vladimir Cebotari, deputat care a rămas fără imunitate parlamentară, fost ministru al Justiției. În perioada 30 iulie 2015 – 21 decembrie 2017 a fost ministru al Justiției al Republicii Moldova în Guvernul Streleț. În perioada iunie 2013 – aprilie 2015 a fost viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, și mai apoi director general al întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” (aprilie–iulie 2015), instituție actualmente delapidată de milioane de lei. Detalii aici

    Ceilalți ex-democrați care s-au alăturat grupului lui Candu și care nu vor mai fi în Parlament sunt Angel Agache, Vasile Bîtca, Efrosinia Grețu, Oleg Sîrbu și Ghenadie Verdeș.

    Transfugii, neafiliații și independenții – OUT

    În componența viitorului Legislativ nu se vor regăsi, de asemenea, mai mulți deputați cunoscuți opiniei publice pentru traseism politic. Astfel, ex-democrații printre care Sergiu Sîrbu, Violeta Ivanov, Ruxanda Glavan, Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc care în 2020 au plecat din PDM, unii dintre ei declarându-se neafiliați, iar alții aderând alături de deputații ȘOR la platforma Pentru Moldova, au rămas și ei pe dinafara Parlamentului.

    Ex-democrații Sergiu Sîrbu, care a fost inclus al 11-lea pe lista ȘOR pentru anticipate, și Violeta Ivanov, a 9-a pe lista P. ȘOR, nu se vor mai regăsi în Parlament întrucât formațiunea condusă de Ilan Șor, politicianul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și anunțat în căutare internațională, a obținut șase locuri în noul Legislativ.

    În nouă ani Sîrbu a schimbat patru formațiuni politice. Pentru prima dată Sîrbu ajunge în Parlament în anul 2012, pe listele PCRM, iar la scurt timp trece la PDM. După ce în iunie 2019, PDM a pierdut puterea, Sîrbu a participat la crearea fracțiunii PRO Moldova. În câteva luni însă părăsește și PRO Moldova și formează, împreună cu alți deputați ex-democrați și cei ai Partidului ȘOR platforma parlamentară Pentru Moldova. Mai multe detalii aici

    Și ex-democrata Violeta Ivanov a trecut prin mai multe partide. Anterior, în 2008-2009 a fost ministră a Ecologiei în Guvernele Tarlev și Greceanîi, iar din 2009 devine deputată pe listele formațiunii lui Voronin, ulterior, în 2017, Ivanov a aderat la PDM, iar în mai 2020 a plecat și din acest partid, devenind parte a platformei Pentru Moldova, afiliată lui Șor. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, a candidat la funcția de președinte din partea Partidului ȘOR, acumulând 6,49% din voturi.  Detalii aici

    În august 2020, Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc foști membri importanți în echipa PDM în perioada în care era condusă de Plahotniuc, au fost excluși din PDM.

    Eugeniu Nichiforciuc ajunge deputat în Parlamentu în anul 2014, după o tentativă eșuată la anticipatele din 2010.

    Eugeniu Nichiforciuc

    Nichiforciuc a fost vicedirector al SA „Terconvit” în perioada mai 2014 – februarie 2015. Conform RISE Moldova, el este sau a fost asociat la următoarele companii: Kipper Trans SRL (50%), Liquid Petroleum Products SRL (50%), Max Ball SRL (40%), Petrol Agent Grup SRL (75%) și Trans Agent Grup SRL (50%). În 2017 a fost menționat în topul milionarilor (în lei moldovenești) din Parlamentul R. Moldova, regăsindu-se pe locul trei. Mai bine din jumătate din venituri au provenit din restituirea de către compania sa Trans Agent Grup SRL a unui împrumut de 1,73 milioane de lei și din plata unor dividente de peste 900.000 de lei. În 2010-2011 a fost membru al Partidului Moldova Unită, condus de Vladimir Țurcan, în cadrul căruia a candidat la funcția de deputat la alegerile anticipate din 2010. A plecat din partid în 2011, acuzându-l pe Țurcan de falsificarea documentelor de la Congresul Republican. Tot atunci a aderat la Partidul Democrat din Moldova. Din mai 2012, a fost secretar general adjunct al PDM. A participat la alegerile parlamentare din 2014 pe poziția nr. 21 în lista candidaților la funcția de deputat din partea PDM, obținând primul mandat de deputat. A fost reales ca deputat la alegerile din 2019 pe circumscripția nr. 8 Florești.

    Vladimir Andronachi

    Vladimir Andronachi este ales deputat în anul 2014, pe lista PDM, unde a figurat cu numărul 23, iar în 2019 obține al doilea mandat fiind numărul nouă pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională. Andronachi a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice în care se menționa că familia Andronachi ar gestiona direct sau prin intermediari, afaceri de milioane de lei, care nu se regăsesc în declaraţiile de avere şi interese ale legislatorului.

    ZdG a scris anterior că ex-deputatul Vladimir Andronachi este un apropiat al fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. Numele acestuia a apărut în plângerea depusă în 2016 de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon la adresa procurorilor români, în care se relatează despre implicarea lui Andronachi, în calitate de reprezentant al lui Plahotniuc, într-un şir de tranzacţii financiare. Detalii aici

    Alexandr Oleinic, unicul deputat independent din Legislatura X-a, care a votat mai multe proiecte împreună cu PSRM-ȘOR, rămâne pe dinfară.

    Alexandr Oleinic, deputat independent

    Din viitorul Parlament vor face parte PAS, blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Politic „ȘOR”.
    PAS – 63 de mandate
    (BECS) – 32 de mandate
    „ȘOR” – 6 mandate

    Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

    Cele 32 de mandate obținute de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor se vor împărți între socialiști – 22 de mandate și comuniști – 10 mandate

    Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor

    Lista celor 22 de deputați socialiști: liderul PSM Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea, Vasile Bolea, Bogdan Țîrdea, Alla Dolința, Alla Pelipețcaia, Alexandr Suhodolski, Corneliu Furculiță, Eduard Smirnov, Irina Lozovan, Tatiana Cunețchi, Fiodor Gagauz, Răilean Adela, Alla Darovanaia, Vladimir Odnostalco, Petru Burduja, Radu Mudreac, Chiril Tatîrli, Elena Beleacova, Ivanna Koksal, Grigore Novac.

    Lista celor 10 deputați comuniști: liderul PCRM Vladimir Voronin și foști deputați comuniști Oleg Reidman, Elena Bodnarenco, Constantin Starîș, Veaceslav Nigai, Valeriu Muduc, Ibga Sibova, Diana Caraman, Svetlana Căpățină și Nicolai Rusol.

    Partidul „ȘOR”, condus de deputatul Ilan Șor, condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, s-a ales cu șase mandate în noul Legislativ.

    Lista deputaților P. ȘOR: Ilan Șor, Marina Tauber, Denis Ulanov, Petru Jardan, Reghina Apostolova și Vadim Fotescu. Cinci dintre aceștia sunt vizați în dosarul furtul miliardului, iar al șaselea – Vadim Fotescu, în 2020, a fost subiectul unui act de constatare a ANI privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților, manifestat prin exercitarea mandatului de deputat concomitent cu activități remunerate în cadrul mai multor firme, dintre care companii afiliate lui Ilan Șor, însă controlul a încetat, pe motiv că încălcările nu s-au adeverit.

    Partidul Politic „ȘOR”

    Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câştigat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, potrivit rezultatelor preliminare prezentate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 100% dintre secţiile de votare. În urma numărării voturilor din totalul celor 2 150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,80% din voturi, depăşind astfel categoric Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de 27,17% din electorat. Datele CEC arată că Partidul Politic ȘOR a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători.

    Potrivit Codului Electoral, în termen de cinci zile, CEC trebuie să întocmească un raport cu privire la rezultatele alegerilor și să îl prezintă Curții Constituționale. Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale.

    Parlamentul nou-ales se întrunește în ședință de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleși cel puțin 2/3 din numărul total al deputaților.

    Duminică 11 iulie 2021, în R. Moldova s-au desfășurat alegeri parlamentare anticipate, fiind cel de-al XI-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței. Cetățenii au ales o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Secțiile de votare din țară și-au început activitatea la ora 7:00 și s-au închis la ora 21:00, ora Moldovei.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, a declarat candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița, în cadrul emisiunii „Moldova în direct”,…
    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră

    Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile atât pentru președintele Asociației FEA, Dorin Damir, cât și pentru șeful Inspectoratului de Poliție al munic…
    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră

    Cine sunt cei care ar urma să-i înlocuiască pe cei patru deputați care au ales să facă parte din echipa guvernamentală: trei – de profesie juriști, iar unul – pedagog

    Următoarele patru persoane de pe lista candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care nu au obținut mandate de parlamentari, în urma alegerilor din 11 iulie, ar urm…
    Cine sunt cei care ar urma să-i înlocuiască pe cei patru deputați care au ales să facă parte din echipa guvernamentală: trei – de profesie juriști, iar unul – pedagog

    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate. Care sunt acestea

    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachet…
    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate. Care sunt acestea